După masacrul jihadist de la Mall-ul din Moscova, Putin vrea să reintroducă pedeapsa cu moartea în Rusia în care oricine se opune țarului de la Kremlin, moare.
Acoliții lui Putin, aflați în poziții de rang înalt în cadrul regimului de la Kremlin au început să ceară reinstituirea pedepsei cu moartea în Rusia, după masacrul comis de teroriștii ISIS la concertul din Moscova, vineri, relatează The Moscow Times.
Duma de Stat a Rusiei este pregătită să discute reintroducerea pedepsei cu moartea în Codul Penal, după atacul terorist de la un centru de evenimente din Moscova, soldat cu aproape 140 de morți.
Liderul partidului pro-Putin „Rusia Justă”, Serghei Mironov, a cerut un referendum privind restabilirea pedepsei cu moartea.
În schimb, președintele Dumei, Viaceslav Volodin, s-a declarat împotriva ideii, precizând că ”este suficientă decizia Curții Constituționale”, potrivit Nexta.
Cel mai recent bilanţ al atentatului de la sala de concerte Crocus de la periferia Moscovei este de 139 de morţi şi 182 de răniţi. Atacul a fost revendicat de gruparea Stat Islamic, potrivit AFP.
Înalți oficiali ruși continuă să ceară aplicarea celor mai dure pedepse, inclusiv pedeapsa cu moartea, pentru toți cei care ar fi implicați în atacul terorist asupra unei săli de concerte dintr-o suburbie a Moscovei, soldat cu 137 de morți.
Premierul rus Mihail Mișustin a declarat la o întâlnire a parlamentarilor Partidului Comunist că cei găsiți vinovați vor ”suporta pedepse” aspre. ”Nu merită milă”, a adăugat el.
Conform fostului președinte rus Dmitri Medvedev, acum vicepreședinte al Consiliului de Securitate al țării, oamenii l-ar fi întrebat dacă cei care au comis atacul ar trebui uciși.
”Ar trebui”, a scris pe Telegram. ”Și o vor face. Este mai important să-i ucizi pe toți cei implicați. Toata lumea. Cei care au plătit. Cei care au simpatizat. Cei care au ajutat. Omoară-i pe toți.”
Cu o zi înainte, Medvedev a repetat acuzațiile nefondate ale Moscovei conform cărora Ucraina ar fi fost implicată în atacul de la concert, scriind că liderii de la Kiev ar trebui ”găsiți și distruși fără milă ca teroriști”.
Pe 23 martie, șeful partidului de guvernământ Rusia Unită din Duma de Stat, Vladimir Vasilîiev, a declarat la televiziunea de stat că oamenii au început să discute despre reintroducerea pedepsei cu moartea ca răspuns la atacul din 22 martie.
El a spus că subiectul va fi discutat ”profund și profesionist” înainte de ”a fi luată o decizie care va răspunde dispoziției și așteptărilor societății noastre”.
Pedeapsa cu moartea rămâne în Constituția Rusiei, dar a fost supusă unui moratoriu pe perioadă nedeterminată de aproape trei decenii.
Rusia a adoptat moratoriul în 1996, ca parte a eforturilor sale post-sovietice de a adera la Consiliul Europei.
Rusia a fost exclusă din Consiliu în martie 2022, după ce a invadat Ucraina, țara vecină, total, nedeclarat și neprovocat.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat pe 25 martie că președinția nu a fost implicată în apelurile de restabilire a pedepsei cu moartea în urma atacului de la Crocus City Hall.
”Nu luăm parte la discuție în acest moment”, a spus Peskov.
Mai mulţi membri de rang înalt din anturajul președintelui Vladimir Putin au cerut ridicarea moratoriului privind pedeapsa cu moartea pentru „terorişti”, după atacul sângeros comis vineri la o sală de concerte de la periferia Moscovei, relatează duminică AFP, preluată de Agerpres.
„Astăzi, mulţi oameni se întreabă despre pedeapsa cu moartea (…) se va lua o decizie care va răspunde aşteptărilor societăţii noastre”, a declarat Vladimir Vassiliev, şeful grupului parlamentar al partidului de guvernământ Rusia Unită, referitor la ridicarea moratoriului în vigoare din 1996.
Un alt lider parlamentar, Iuri Afonin, responsabil cu problemele de securitate, a afirmat la rândul său: „Când vorbim despre terorism, despre uciderea de oameni, trebuie să restabilim pedeapsa cu moartea în dreptul penal”.
Serghei Mironov, membru al partidului pro-Kremlin „Rusia Corectă”, a cerut, de asemenea, „introducerea pedepsei cu moartea pentru persoanele care comit acte teroriste”.
În afară de grupările jihadiste precum Statul Islamic (SI), care a revendicat atacul de vineri de la sala de concerte Crocus City Hall, soldat cu cel puţin 133 de morţi, Rusia consideră că o serie de opozanţi şi de lideri ucraineni sunt „extremişti” şi „terorişti”.
În martie, Moscova a adăugat, de asemenea, „mişcarea internaţională LGBT” pe lista organizaţiilor teroriste întocmită de serviciile financiare ruseşti.
Rusia nu a făcut până în prezent nicio referire cu privire la legătura dintre jihadişti şi masacrul de vineri, în pofida faptului că gruparea Statul Islamic a revendicat atacul.
Serviciile de securitate ruse şi Vladimir Putin au spus însă că atacatorii ar avea o legătură cu Ucraina, fără însă a oferi detalii sau dovezi în acest sens.
După aceste solicitări din partea aliaților dictatorului, criticii și opoziția se tem că pedeapsa cu moartea ar putea fi folosită pentru ca statul rus să-și asasineze legal adversarii și pe cei care se opun invaziei din Ucraina.
Deși nu a abolit juridic pedeapsa cu moartea, Rusia este o țară ”aboliționistă în practică”, adică nu folosește pedeapsa capitală în baza unui moratoriu impus în anii 1990.
Aliații lui Putin îi cer acestuia, însă, să anuleze acest moratoriu și să reia folosirea pedepsei capitale, în urma sângerosului atac de la Moscova, în urma căruia au fost uciși peste 130 de oameni.
”O mulțime de întrebări se pun cu privire la pedeapsa cu moartea. Acest subiect va fi dezbătut profund, profesional și cu substanță, iar o decizie care să se conformeze cu starea și cu așteptările societății”, a declarat marioneta care conduce partidul lui Putin în Dumă, Vladimir Vasiliev.
”Este nevoie să folosim din nou pedeapsa cu moartea în cazuri de terorism și crimă”, a spus și Iuri Afonin, adjunctul comisiei de securitate din Duma de Stat.
Și fostul locțiitor al lui Putin, Medvedev, și președintele Dumei, Viaceslav Volodin, doi acoliți apropiați ai dictatorului rus, au cerut ”distrugerea” teroriștilor după atacul de la Moscova.
”Teroriștii nu înțeleg decât represalii prin teroare…moarte pentru moarte”, scris Medvedev, vineri, într-un mesaj pe Telegram.
În ciuda strigătelor din partea aliaților și marionetelor lui Putin, opozanții și disidenții ruși se tem că regimul dictatorial de la Kremlin se va folosi de reinstituirea pedepsei cu moartea pentru a-i ținti pe ei.
Aceste temeri sunt justificate în condițiile în care Rusia folosește des acuzații de ”terorism” pentru a-i închide, tortura și uneori chiar ucide extrajudiciar pe adversarii regimului, cel mai recent caz fiind al lui Aleksei Navalnîi, ucis într-un lagăr din Siberia luna trecută.
