Ucraina a oprit transportul de gaz rusesc către Europa prin teritoriul său, după expirarea unui acord de cinci ani. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că țara sa nu va permite Rusiei „să câștige miliarde suplimentare din sângele nostru”. Comisia Europeană a transmis că poate face față acestei schimbări. Rusia a pierdut o piață importantă, dar Vladimir Putin a afirmat că cele care vor suferi cel mai mult vor fi țările UE, scrie BBC.
Republica Moldova, afectată de această măsură, îşi asigură necesarul de energie electrică din producţie proprie, dar peste jumătate din necesar provine din importuri din România.
În urma închiderii rutei prin Ucraina, Rusia va mai avea o singură modalitate de a livra gaz prin conducte în Ungaria, Turcia și Serbia: prin conducta TurkStream, care trece prin Turcia până în Bulgaria.
Compania rusă Gazprom a confirmat că exporturile de gaze prin Ucraina către Europa s-au oprit miercuri de la ora locală 08:00 (05:00 GMT).
Moscova a transportat gaze către Europa prin Ucraina începând din 1991.
Impactul strategic și simbolic pentru întreaga Europa al acestei măsuri este enorm. Rusia a pierdut o piață importantă, dar președintele său, Vladimir Putin, spune că țările UE vor suferi cel mai mult.
UE a redus semnificativ importurile de gaze din Rusia de când a lansat invazia în Ucraina, în 2022, dar mai multe state membre estice depind încă în mare măsură de această rută de aprovizionare, ceea ce aduce Rusiei aproximativ 5 miliarde de euro pe an. Gazul rusesc a reprezentat mai puțin de 10% din importurile de gaze ale UE în 2023, potrivit UE. Această cifră era de 40% în 2021.
Dar mai multe state membre ale UE, inclusiv Slovacia și Austria, au continuat să importe cantități semnificative de gaze din Rusia.
Autoritatea de reglementare a energiei din Austria a declarat că nu va avea probleme de alimentare cu gaz, deoarece a diversificat sursele și are rezerve. Însă sfârșitul acordului de tranzit a provocat deja tensiuni serioase cu Slovacia, care este acum principalul punct de intrare al gazului rusesc în UE și care a câștigat taxe de tranzit a gazului către Austria, Ungaria și Italia.
Robert Fico, premierul Slovaciei, a declarat miercuri că decizia ar avea consecințe ”drastice” asupra țărilor UE, dar nu și asupra Rusiei.Vineri, Fico – care tocmai făcuse o vizită surpriză la Moscova pentru discuții cu Putin – a amenințat că va opri furnizarea de energie electrică către Ucraina, context în care Zelenski l-a acuzat pe Fico că l-a ajutat pe Putin ”să finanțeze războiul și să slăbească Ucraina”.
Polonia s-a oferit să sprijine Kievul în cazul în care Slovacia își întrerupe exporturile de energie electrică – aprovizionarea care este crucială pentru Ucraina, ale cărei centrale electrice sunt atacate în mod constant de Rusia.
Ministrul polonez de externe Radoslaw Sikorski a declarat în programul Today al BBC Radio 4 că există rute alternative de aprovizionare cu gaze de pe piețele internaționale, cum ar fi un terminal din Croația și conexiuni din Germania și Polonia. „Aceste rute ar trebui explorate pentru ca Rusia să nu facă bani din vânzarea de petrol și gaze către Uniunea Europeană”, a spus Sikorski. Polonia importă gaze din SUA, Qatar și Marea Nordului, a adăugat el. „Din câte am înțeles, toate țările au rute alternative”, a spus el.
Republica Moldova se bazează pe importuri de energie electrică din România
Însă Republica Moldova este una dintre ţările cele mai afectate şi a anunţat că va trebui să introducă măsuri pentru a-şi reduce consumul de gaz cu o treime. În aceste condiţii, cea mai mare parte a necesarului de energie electrică în Republica Moldova, adică 62%, va fi acoperită prin importuri din România.
În luna ianuarie 2025, necesarul de consum de energie electrică al Republicii Moldova (pe malul drept al râului Nistru) va fi acoperit printr-o combinaţie de producţie locală şi importuri din România, conform unui anunţ al companiei SA Energocom, scrie NewsMaker.
Centralele termice din Chişinău şi din Bălţi vor genera peste 127.000 MWh, ceea ce reprezintă aproximativ 28% din consumul prognozat. De asemenea, energia regenerabilă, provenită atât de la instalaţiile cu tarif fix stabilit de ANRE, cât şi de pe piaţa liberă, va adăuga alte 46.000 MWh (circa 10%). Totuşi, producţia din surse regenerabile, cum ar fi energia eoliană şi solară, depinde de condiţiile meteorologice şi nu poate fi considerată o sursă constantă.
Gazul livrat de Gazprom Republicii Moldova era destinat în totalitate regiunii separatiste transnistrene, unde există o mare centrală termoelectrică, la Cuciurgan, de unde se făceau livrări de energie electrică pentru malul drept al Nistrului la preţuri mai mici. Gazprom a refuzat soluţia unor rute alternative pentru gazul către Transnistria – exporturile s-ar fi putut face prin conducta TurkStream, prin Bulgaria şi România – invocând neachitarea unei pretinse datorii a Chişinăului care, în urma efectuării unui audit internaţional, nu a fost confirmată. În replică, prim-ministrul Dorin Recean a acuzat Kremlinul că foloseşte energia drept „armă politică”, menţionând că Guvernul Republicii Moldova analizează opţiunile legale, inclusiv recurgerea la arbitraj internaţional pentru a proteja interesele naţionale şi a solicita despăgubiri.
Regiunea separatistă moldoveană Transnistria a întrerupt miercuri furnizarea de încălzire și apă caldă în gospodării, după ce Rusia a întrerupt furnizarea de gaze prin Ucraina. „Nu există încălzire sau apă caldă”, a declarat un angajat al companiei locale de energie Tirasteploenergo pentru Reuters prin telefon din Tiraspol, principalul oraș al teritoriului separatist. Acesta a spus că nu știe cât timp va dura situația.
Gazprom livra zilnic 5,7 milioane de metri cubi gaz către regiunea transnistreană. Din aceste volume sunt asigurate necesităţile de consum ale locuitorilor din regiune şi este produsă energie electrică pentru ambele maluri ale Nistrului.
