După ce legea minorităților a fost promulgată de Zelenski, ”drepturile minorităților”, incluse în Declarația comună de la Kiev, la summitul UE-Ucraina.
Ucraina s-a angajat să consulte atât minoritățile naționale de pe teritoriul său, cât și Comisia de la Veneția în chestiuni care privesc drepturile și legea minorităților. Promisiunea este cuprinsă în declarația comună adoptată vineri la summitul UE – Ucraina de la Kiev și a fost introdusă în document ca urmare a demersurilor României.
”UE și Ucraina și-au reiterat angajamentul de a respecta pe deplin drepturile persoanelor aparținând minorităților, așa cum sunt consacrate în convențiile ONU și ale Consiliului Europei și protocoalele aferente. În acest sens, Ucraina va continua să se consulte și să coopereze cu Comisia de la Veneția și va continua dialogul de substanță cu reprezentanții persoanelor aparținând minorităților, inclusiv asupra legislației conexe. UE este pregătită să asiste Ucraina în continuare în eforturile sale de reformă și în implementarea acestora”, se precizează în paragraful nr. 5 al Declarației comune de la Kiev, în urma celui de-al 24-lea summit UE – Ucraina.
Legea minorităților, adoptată recent de Ucraina, a stârnit protestul României, care a criticat actul adoptat, pentru că limitează drepturile minorităților.
Protestul Ministerului de Externe pe acest subiect a fost urmat de o discuție telefonică între președintele Klaus Iohannis și Volodimir Zelenski, șeful statului român cerându-i omologului său o rezolvare a situației.
”Președintele României s-a referit pe larg la recenta lege a minorităților naționale adoptată de Ucraina, care a creat preocupare și nemulțumire la nivelul autorităților române și al reprezentanților comunității române din Ucraina. Președintele Klaus Iohannis i-a solicitat Președintelui Zelenski identificarea rapidă de soluții care să răspundă și să remedieze aceste preocupări. În acest sens, cei doi Președinți au agreat ca în perioada imediat următoare miniștrii de externe ai celor două țări să aibă discuții cu privire la soluționarea bilaterală a aspectelor menționate.
Noua lege a minorităților naționale din Ucraina, recent adoptată de parlamentul de la Kiev, a generat nemulțumiri și reacții în România, ultima fiind cea a președintelui Iohannis. Pe fond, legea nu restrânge drepturi existente, dar nici nu acordă altele noi. A fost însă dată în contextul războiului.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a promulgat legea privind minoritățile naționale din Ucraina care a fost criticată dur de către Ministerul român al Afacerilor Externe mai devreme în cursul lunii decembrie.
Potrivit regulamentului Radei Supreme, parlamentul unicameral de la Kiev, legea semnată de președinte va fi publicată ulterior în ziarul ”Vocea Ucrainei” iar majoritatea prevederilor acesteia vor intra în vigoare după 6 luni.
Rada Supremă a adoptat noua lege privind minoritățile naționale din Ucraina în a doua lectură pe 13 decembrie cu o largă majoritate de voturi.
Prevederile generale ale noii legi adoptate la Kiev.
Potrivit textului proiectului de lege publicat pe site-ul Parlamentului, reprezentanții minorităților naționale din Ucraina au dreptul la autoidentificare, libertatea de asociere publică și întrunire pașnică, libertatea de exprimare a opiniilor și credințelor, de gândire, de vorbire, de conștiință și religie, participare la viața politică, economică și socială, precum și la păstrarea identității culturale.
Documentul garantează de asemenea dreptul la folosirea liberă a limbii minorităților naționale în viața privată și publică, în forme orale și scrise ”în măsura în care nu contravine legii”.
Legea impune guvernului să ia măsuri în termen de șase luni pentru a aduce întregul cadru de reglementare în conformitate cu acest document, asigurând intrarea lui în vigoare.
Conform ultimului recensământ al populației Ucrainei, efectuat în 2001, reprezentanții minorităților naționale reprezentau 22,18% din populația țării. Cel mai mare grup etnic au fost rușii, care reprezentau 17,3% din populația totală a Ucrainei. Procentul românilor era de 0,3%.
Într-un comunicat remis presei pe 22 decembrie, Ministerul Afacerilor Externe de la București a anunțat că Bogdan Aurescu i-a transmis omologului său ucrainean, Dmitro Kuleba, o analiză extrem de critică după adoptarea acestei legi, considerând ”regretabil” că actul normativ a fost adoptat fără consultarea Comisiei de la Veneția și a comunității românești din Ucraina.
MAE nota la momentul respectiv că noua lege reprezintă o variantă îmbunătățită în raport cu proiectele anterioare analizate la nivelul legislativului ucrainean, dar că ”persistă prevederi care pot avea un impact negativ, prin raportare la standardele europene”.
Acestea ar fi:
- în timp ce Opinia Comisiei de la Veneția nr. 960/2019 formulată asupra Legii ucrainene privind funcționarea limbii de stat este critică sub aspectul reglementărilor privind folosirea limbii oficiale în educație, Comisia de la Veneția raportându-se la criticile formulate anterior în contextul evaluării art. 7 din Legea educației, articolul din legea minorităților naționale dedicat educației face trimitere la dispozițiile Legii educației, deci preocupările părții române din perspectiva dreptului la educație nu sunt satisfăcute;
- subzistă limbajul neclar cu privire la atribuţiile de monitorizare ale autorităţii centrale însărcinate cu implementarea politicii de stat în domeniul minorităţilor naţionale în legătură cu activităţile asociaţiilor civice ale minorităţilor naţionale;
- nu există nicio prevedere privind utilizarea limbii materne în relația cu autoritatea judecătorească;
- persistă neclarități privind aplicarea concretă a prevederilor privind utilizarea limbilor minoritare în administrație, în zonele locuite în mod tradițional de persoane aparținând minorităților naționale și la cererea acestora, precum și a celor care reglementează că informațiile de interes general (anunțuri, care, printre altele, conțin o ofertă publică de încheiere a unui contract, plăcuțe informative, indicatoare, panouri, mesaje, inscripții și alte informații textuale, vizuale și audio amplasate public care sunt utilizate sau pot fi utilizate pentru a informa un număr nelimitat de persoane despre bunuri, lucrări, servicii, anumite entități comerciale, funcționari, angajați ai întreprinderilor sau autorităților de stat, organismelor locale de autoguvernare) sunt dublate în limba minorității naționale (comunității) printr-o hotărâre a consiliilor sătești, comunale, orășenești;
- dreptul de a-și manifesta religia sau credința nu beneficiază, în continuare, de o prevedere distinctă, fiind inclus doar în articolul referitor la dreptul la libertatea de exprimare;
- în timp ce constituirea unui organ consultativ în cadrul organului executiv central menit să asigure formarea și implementarea politicii de stat în domeniul protecției drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale apare ca o măsură pozitivă, subzistă lipsa clarității asupra modului de a decide care organizație este reprezentativă pentru o minoritate atunci când, de exemplu, există mai multe asociații constituite în cadrul aceleiași minorități naționale;
- nu este clarificată problema asigurării resurselor financiare pentru traducerea informațiilor referitoare la evenimentele artistice și culturale, atunci când este necesară asigurarea traducerii în limba de stat;
- subzistă chestiunea lipsei de finanțare pentru asociațiile reprezentative ale minorităților naționale, fiind prevăzută doar posibilitatea finanțării punctuale pe bază de proiecte și pe bază competitivă, în limitele bugetului alocat anual în acest scop.
MAE a susținut în comunicatul de presă că va continua dialogul cu partea ucraineană, reamintind totodată propunerea României de încheiere a unui Acord cuprinzător privind protecția drepturilor persoanelor aparținând comunităților română din Ucraina și ucraineană din România cu accent pe drepturile lingvistice a fost agreată de principiu la nivel bilateral încă de anul trecut.
Ministerul Afacerilor Externe de la București a notat însă că din cauza războiului Rusiei împotriva Ucrainei dialogul în materie a fost îngreunat și încetinit considerabil.
Ce a promis Zelenski în discursul din Parlamentul României
Pe 4 aprilie, Volodimir Zelenski a promis, în discursul din Parlamentul de la București, deschiderea unui dialog cu România în privința protecției minorității românești din Ucraina. El le-a mulțumit românilor pentru ajutorul pe care l-au dat ucrainenilor.
”Susținerea și respectul reciproc al popoarelor noastre este o bază pentru o apropiere mai mare. Când situația va permite vreau să încep un dialog cu România pentru a permite întreaga protecție a minorității românești din Ucraina, să asigurăm toată susținerea. Viitorul nostru este împreună”, a spus Zelenski.
