Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, deranjată și ofuscată de refuzul mai multor țări în a se conforma”recomandărilor” îndeamnă țările care depind mai puțin de aprovizionarea cu gaz rusesc să participe și ele la eforturile de conservare. Ea spune că o astfel de penurie ar afecta toate țările UE.
Ţările europene care nu depind de aprovizionarea cu gaze din Rusia trebuie să manifeste solidaritate faţă de cele care sunt forţate să facă eforturi pentru a le economisi din cauza riscului iminent de întrerupere a livrărilor, a declarat luni şefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pentru DPA.
”Chiar şi statele membre care aproape că nu achiziţionează gaze ruseşti nu pot scăpa de efectele unei potenţiale întreruperi a aprovizionării cu acestea pe piaţa noastră internă”, a declarat von der Leyen, înaintea unei reuniuni speciale a miniştrilor energiei din ţările blocului comunitar, planificată pentru marţi.
Economiile ţărilor din UE sunt strâns interconectate, a spus ea, subliniind că o criză a gazelor ar afecta fiecare stat membru într-o formă sau alta.
”De aceea este important ca statele membre să-şi diminueze cererea de gaze, astfel încât toate să stocheze mai mult şi să împartă cu cele care sunt mai afectate”, a afirmat von der Leyen.
Aceste comentarii intervin în urma criticilor exprimate de Spania şi Portugalia faţă de planul de urgenţă în materie de gaze propus de Comisie. Portugalia a calificat acest plan drept ”nesustenabil” şi a declarat că consumul său de gaze este o ”necesitate absolută”.
Concret, planul Comisiei solicită tuturor statelor UE să îşi reducă în mod voluntar consumul de gaze cu cel puţin 15% între 1 august şi 31 martie, luându-se în calcul totodată eventualitatea unor reduceri suplimentare în cazul agravării crizei de gaze.
În pofida rezervelor exprimate de unele părţi, von der Leyen şi-a exprimat încrederea că propunerile Comisiei vor primi în cele din urma aprobarea tuturor statelor membre.
”Sunt sigură că miniştrii energiei sunt conştienţi de responsabilitatea lor”, a spus ea, adăugând că UE trebuie să creeze o ”plasă de siguranţă” pentru a permite fiecărui stat să depăşească în deplină siguranţă următoarele două ierni.
Miniștrii Energiei din Uniunea Europeană s-au declarat de acord, marți, la Bruxelles, cu „reducerea voluntară” a consumului de gaze naturale în țările lor, pe fondul crizei energetice amplificate de Rusia. Anunțul a fost făcut de reprezentantul Cehiei, Jozef Síkela (foto), a cărui țară deține președinția semestrială a Uniunii.
„Miniștrii au fost de acord cu reducerea voluntară, la nivelul UE, a consumului de gaze, între 1 august 2022 și 1 martie 2023, cu cel puțin 15 procente, comparativ cu consumul mediu din ultimii 5 ani (…) Compromisul va oferi mai multe instrumente statelor membre pentru a iniția sistemul de alertă la nivelul UE.
Sunt două modalități pentru a ajunge aici:
– prima, dacă Executivul Uniunii consideră că există riscul unei întreruperi a alimentării cu gaze, va prezenta această propunere în fața Consiliului European.
– a doua situație este cea în care Comisia prezintă propunerea dacă cel puțin cinci state membre declară stare de alertă energetică la nivel național.
Decizia este apoi adoptată de o majoritate calificată la nivelul statelor membre.
Statele membre se vor bucura de flexibilitate în alegerea modalităților de reducere a consumului de gaze.
Derogări pentru statele baltice și statele insulare.
Există derogări introduse pentru a reflecta condițiile diferite existente în statele membre.
Există derogare pentru state baltice, care sunt sincronizate cu sistemul energetic al Rusiei.
Dacă Rusia decide să le deconecteze, ele trebuie să aibă posibilitatea de a recurge la toate mijloacele pentru a se asigura că sistemele lor de electricitate vor continua să funcționeze.
Au fost prevăzute derogări pentru Republica Irlanda, Malta, Cipru, care sunt țări insulare și nu sunt direct legate la sistemul de interconectare a alimentării cu gaz”, a precizat ministrul ceh.
Săptămâna trecută, Comisia Europeană a prezentat planul „Save Gas for a Safe Winter” (Economisiți gaz pentru o iarnă sigură), prin care a cerut celor 27 de state membre să își reducă cererea de gaze cu 15% între lunile august, anul curent, și martie, anul viitor.
Spania, unul dintre cei mai vehemenți critici ai planului Comisiei, susține că statele care exportă gaze spre alte țări ar trebui să beneficieze de ținte mai mici privind reducerea consumului de gaze.
Spania nu se bazează pe Rusia pentru aprovizionare cu gaze naturale.
„Punctul principal era că depozitarea, fără a avea o capacitate reală de a trimite această energie către alte state, nu este obligatorie, nu ajută mesajul de solidaritate pe care ne dorim să îl transmitem.
Nu are sens ca o insulă care nu poate trimite gaz către Europa Centrală să introducă noi măsuri de reducere, doar de dragul solidarității.”
Ministru spaniol: „O combinație de solidaritate și flexibilitate ne ajută să dăm un mesaj de unitate”.
Cred că o combinație a diferitelor mesaje de solidaritate cu un anumit grad de flexibilitate ajută ne ajută foarte mult să dăm un mesaj de unitate.
Cred că acesta este tipul de echilibru pe care președinția a reușit să îl aducă în această propunere.
Combinăm nu doar metode de reducere, ci și metode în care diferite infrastructuri pot lucra pentru interesul comun al Uniunii Europene”, a declarat Teresa Ribera Rodriguez, ministrul spaniol pentru Tranziție Ecologică.
România, reprezentată la Bruxelles la nivel de secretar de stat.
Ministrul român al Energiei, Virgil Popescu, nu a participat la reuniunea din Bruxelles, fiind la Washington, pentru semnarea acordurilor pentru construirea a două noi reactoare nucleare.
România a fost reprezentată la nivel de secretar de stat.
Poziția României este că suntem solidari cu Uniunea Europeană, dar că în țara noastră nu va fi redusă cantitatea de gaze pentru consumatorii casnici.
Raționalizarea ar urma să-i afecteze doar pe consumatorii industriali.
