UPDATE: Germania şi Franţa avertizează: ”Trump nu poate folosi forţa pentru a prelua Groenlanda.”
De teama intențiilor agresive ale expansionistului Trump, șefa guvernului danez, Mette Frederiksen, ședință de criză pentru apărarea Groenlandei.
Ședință de criză a guvernului danez, de teama lui Trump. Se fac investiții de urgență de 1,5 miliarde de dolari în apărarea Groenlandei.
Şefa guvernului danez, Mette Frederiksen, a convocat, joi seară, o reuniune cu liderii partidelor daneze reprezentate în parlament, pentru a-i informa despre ”măsurile luate” după recentele afirmaţii ale preşedintelui ales al SUA, Donald Trump, care a evocat anexarea Groenlandei, au anunţat surse guvernamentale, citate de AFP.
Guvernul danez a anunțat o creștere uriașă a cheltuielilor de apărare pentru Groenlanda, la câteva ore după ce președintele ales al SUA, Donald Trump, și-a repetat, chiar înaintea Crăciunului, dorința de a cumpăra teritoriul arctic. Ulterior, Trump nu a exclus chiar o intervenție armată a SUA pentru a prelua Groenlanda, iar fiul său a plecat într-o vizită pe insula care aparține Danemarcei.
Ministrul danez al Apărării, Troels Lund Poulsen, a declarat, citat de BBC, că pachetul pentru apărarea Groenlandei este de cel puțin 1,5 miliarde de dolari și va permite achiziționarea a două nave noi de patrulare, două noi drone cu rază lungă de acțiune, finanțare pentru creșterea personalului la Comandamentul Arctic din capitala Nuuk și o modernizare pentru unul dintre cele trei aeroporturi civile principale din Groenlanda pentru a gestiona avioanele de luptă supersonice F-35.
”Întâlnirea cu liderii de partide ne dă ocazia de a împărtăşi măsurile pe care guvernul le-a luat în ultimele zile”, a declarat ministrul de externe danez Lars Lokke Rasmussen.
Danemarca nu se află într-o ”criză diplomatică”, dar acest lucru nu înseamnă că ”este imposibil să existe una dacă vorbele se transformă în fapte. Cred că Trump trebuie să fie luat în serios, dar nu obligatoriu cuvânt cu cuvânt. Nu avem nicio ambiţie de a intensifica un război al cuvintelor cu un preşedinte care va accede în Biroul Oval”, a mai spus şeful diplomaţiei daneze.
Donald Trump, care va prelua funcţia de preşedinte al Statelor Unite în 20 ianuarie, a refuzat luni să excludă recurgerea la acţiuni militare sau economice ca parte a dorinţei sale declarate ca SUA să preia controlul asupra Groenlandei, precum şi a Canalului Panama. El a spus că SUA au nevoie de Groenlanda din raţiuni de securitate naţională. Marţi, Trump a ameninţat că va folosi „forţa economică” împotriva Canadei, după ce afirmase cu o zi înainte că este în interesul acestui aliat al Statelor Unite să devină „al 51-lea stat” american.
Trump deja afirmase la finalul anului trecut că în opinia sa controlul Groenlandei este ”o necesitate absolută pentru securitatea naţională şi libertatea în lume”.
Mette Frederiksen a subliniat luni că ”Groenlanda este a groenlandezilor”, precizând însă că SUA sunt ”aliaţii noştri cei mai apropiaţi”.
”Groenlanda aparţine poporului Groenlandei, iar dezvoltarea şi viitorul Groenlandei sunt decise numai de poporul său”, a insistat guvernul teritoriului autonom danez miercuri, într-un comunicat.
Groenlanda, care încearcă să obţină suveranitatea, dar rămâne dependentă financiar de Danemarca, a devenit tot mai atractivă pentru resursele sale naturale – deşi prospectarea petrolieră şi exploatarea uraniului sunt interzise – şi pentru importanţa sa geostrategică, Statele Unite având deja o bază militară pe acest teritoriu.
În cadrul unei conferințe de presă, Donald Trump a lansat ideea că Statele Unite ale Americii ar trebui să preia controlul asupra Groenlandei și Canalului Panama. Președintele ales al SUA a și plusat și a menționat că nu exclude posibilitatea preluării Groenlandei prin intermediul „coerciției militare sau economice”. În plus, Trump a avansat ideea că statele membre ale NATO ar trebui să crească la 5% din Produsul Intern Brut cheltuielile legate de apărare.
Groenlanda este cea mai mare insulă din lume şi adăposteşte peste 56.000 de oameni. Fostă colonie daneză şi în prezent teritoriu autonom al Danemarcei, Groenlanda ocupă o poziţie geopolitică unică, fiind situată între SUA şi Europa.
Insula mai adăpostește depozite bogate de resurse minerale – petrol, gaze sau metale rare care pot fi folosite pentru fabricarea echipamentelor militare sau alte echipamente tehnologice.
Insula arctică Groenlanda a fost de multă vreme vitală pentru securitatea SUA și importanța sa este în creștere. Președintele ales al SUA, Donald Trump, a refuzat să excludă forța militară pentru a lua Groenlanda.
Dar prezența militară a Americii acolo a depășit de mult câteva nave, patrule cu sănii trase de câini și un singur avion de supraveghere operate de garantul de securitate al insulei arctice, Danemarca.
Baza spațială Pituffik, situată în nordul îndepărtat al Groenlandei de la sfârșitul celui de-al doilea război mondial, găzduiește 200 de militari americani și alte 450 de forțe și contractori de la aliați, care fac parte din sistemul de avertizare timpurie a rachetelor de la Washington.
De asemenea, oferă supraveghere spațială și comanda prin satelit.
Cea mai nordică bază a SUA – la doar aproximativ 1.500 km de Polul Nord – este cel mai puternic simbol pentru cât de vitală este Groenlanda pentru securitatea americană.
Trump privește spre viitorul conflict cu Rusia și China
Dar importanța sa geostrategică este probabil să crească pe măsură ce schimbările climatice remodelează Arctica, deschizând noi rute comerciale aproape de America de Nord și punând Groenlanda în centrul conflictului polar în creștere dintre SUA, China și Rusia.
Mikkel Runge Olesen, cercetător principal la Institutul Danez pentru Studii Internaționale, a declarat: ”Pentru SUA, problema este interesul Chinei și Rusiei pentru Arctica. SUA au început să vadă Arctica ca o regiune pentru competiția geopolitică. Este foarte important pentru SUA să țină celelalte mari puteri departe de Groenlanda”.
Când Trump și-a exprimat pentru prima dată interesul de a cumpăra Groenlanda în 2019, el a încadrat-o drept ”o mare afacere imobiliară” și a subliniat aspectele economice ale prețuirii acesteia departe de Danemarca.
”Avem nevoie de Groenlanda în scopuri de securitate națională”
De data aceasta, concentrarea lui s-a schimbat. ”Avem nevoie de Groenlanda în scopuri de securitate națională”, a spus el marți, menționând în același timp necesitatea de a descuraja navele rusești și chineze.
Cea mai mare insulă non-continentală din lume poate avea doar 57.000 de locuitori, dar are un rol enorm în probleme de securitate.
Se află la începutul atât a pasajelor de nord-vest, cât și de nord-est prin Arctica, care probabil se vor deschide mai mult către transportul comercial prin topire și este aproape de rute cruciale pentru submarinele rusești și alte submarine.
Considerată parte a masei continentale nord-americane, Groenlanda este un teritoriu autonom al Danemarcei care are o capitală care este mai aproape de Washington DC decât de Copenhaga.
”Groenlanda este strâns legată de securitatea noastră din multe motive și a fost vizibil încă de la cel de-al Doilea Război Mondial”, a declarat recent John Bolton, fostul consilier pentru securitate națională al lui Trump, când a lansat ideea de a cumpăra Groenlanda, recent pentru Free Press.
Bolton a adăugat: „Știm, din eforturile repetate ale chinezii de a-și extinde influența, ei vor să devină o putere arctică”.
„Așadar, având în vedere proximitatea geografică a Groenlandei de SUA… este evident un interes strategic”.
Cum s-ar putea tranșa disputa SUA-Danemarca
Întrebarea este dacă poziția agresivă a lui Trump – potențial amenințare cu o acțiune militară împotriva unui aliat NATO – ajută sau împiedică încercările SUA de a-și consolida securitatea în Groenlanda.
Tonul răspunsului Danemarcei a fost remarcabil de emolient, chiar dacă a insistat că Groenlanda nu este de vânzare.
Lars Løkke Rasmussen, ministrul de externe al Danemarcei, a declarat miercuri că este deschis să discute cu SUA „cum putem coopera și mai strâns decât facem deja pentru a ne asigura că ambițiile americane [în Arctica] sunt îndeplinite”.
Danemarca, a cărei prezență de trupe în Groenlanda este limitată la un Comandament Arctic de doar 75 de oameni, a încercat să demonstreze SUA că este dispusă să-și îmbunătățească prezența de securitate pe insulă.
Acesta a dezvăluit o creștere cu 250 de milioane de dolari a capacităților de supraveghere în Groenlanda și Insulele Feroe, un alt teritoriu autonom danez, în 2021.
Trump și investițiile militare daneze
Și în ajunul Crăciunului anul trecut, imediat după ce Trump și-a exprimat din nou dorința de a controla Groenlanda, a declarat ministrul danez al apărării Troels Lund Poulsen. țara nordică va investi până la 2 miliarde de dolari în nave noi, drone, echipe de sanie cu câini și își va construi Arctica Comandați și extindeți o pistă de aeroport pentru a lua aeronave F-35 pe insula arctică.
Totuși, provocările implicate în apărarea vastei insule au fost subliniate în 2023, când o navă de croazieră s-a eșuat pe coasta de est a Groenlandei și a fost nevoie de patru zile pentru ca prima navă de salvare a armatei daneze să ajungă la ea.
Olesen de la DIIS a spus: „Este o situație foarte periculoasă pentru Danemarca…Dar Danemarca a fost extrem de acomodativă cu SUA în Groenlanda. Așa că este nedumerit că SUA ar trebui să facă asta pentru că au deja mână liberă”.
Groenlanda, dispusă să gîzduiască alte baze americane
Experții și oficialii groenlandezi spun că au existat discuții despre consolidarea prezenței militare americane pe insula arctică, eventual chiar printr-o a doua bază.
În urmă cu câțiva ani, un actual ministru groenlandez a spus că ar fi „fericiți să vadă mai multe” forțe de apărare americane pe insulă, descriindu-le drept „liniștitoare”.
Împingerea ca Groenlandei să obțină independența față de Danemarca – probabil că va apărea puternic la alegerile din aprilie, dar încă o distanță decentă din cauza provocărilor economice – nu ar face decât să sporească nevoia unui garant de securitate extern care să ajute la apărarea insulei, precum și nevoia de investitori straini.
”Nu vrem o nouă putere colonială. Dar este clar că nu ne putem îngriji noi înșine de apărare – în termeni de bani sau oameni”, a spus un oficial groenlandez.
Ce poate oferi Trump oamenilor din Groenlanda
Bolton a sugerat că Trump ar fi înțelept să „închidă gura” și să permită oficialilor din Washington, Copenhaga și Nuuk să stabilească o nouă relație.
Dar este puțin probabil ca președintele ales să urmeze acel sfat, subliniind că Danemarca ar trebui să renunțe la Groenlanda „pentru că avem nevoie de ea pentru securitatea națională”.
Olesen a spus că, în cele din urmă, va trebui să decidă groenlandezii și că Trump ar trebui nu doar să amenințe, ci să arate ce le poate oferi în termeni de securitate.
”Ce sunt SUA pregătite să ofere Groenlandei? Înainte de a vedea asta, este greu de știut cum va acționa Groenlanda”, a adăugat el.
ntenţiile de extindere teritorială ale lui Donald Trump au fost întâmpinate cu scepticism şi ironie pe scena internaţională. Germania şi Franţa au lansat avertismente ferme către preşedintele ales al SUA, Donald Trump, în urma declaraţiilor acestuia privind posibila utilizare a forţei militare sau a tarifelor economice pentru a prelua controlul asupra Groenlandei, teritoriu administrat de Danemarca. Reacţiile liderilor europeni reflectă îngrijorările profunde privind respectarea dreptului internaţional şi a inviolabilităţii graniţelor.
Potrivit cotidianului britanic The Guardian, într-o declaraţie televizată, cancelarul german Olaf Scholz a subliniat că remarcile lui Trump au provocat „neînţelegere” printre liderii europeni. Olaf Scholz a declarat: „Principiul inviolabilităţii graniţelor se aplică tuturor statelor, indiferent de mărimea sau puterea acestora”.
Sursa citată mai arată că ministrul de externe francez, Jean-Noel Barrot, a afirmat pe postul de radio France Inter că Europa va apăra cu fermitate legea internaţională: „Uniunea Europeană nu va permite nimănui să ameninţe graniţele suverane ale statelor membre”. Barrot a adăugat că, deşi nu crede că SUA „vor invada” Groenlanda, „am intrat într-o eră care vede revenirea legii celor mai puternici”.
La rândul său, Antony Blinken, actualul Secretar de Stat american, a spus că „ideea exprimată de Trump despre Groenlanda nu este, evident, una bună, dar ce este mai important este că nu vom asista la o anexare, aşa că nu ar trebui să irosim timp pe acest subiect”.
Jurnaliştii britanici mai notează că Danemarca, prin intermediul ministrului său de externe, Lars Lokke Rasmussen, a adoptat o poziţie temperată, respingând orice ameninţare de forţă sau coerciţie, dar deschizând calea dialogului. Rasmussen a precizat că Groenlanda, deşi parte a Regatului Danemarcei, are propriile aspiraţii politice, sugerând că independenţa ar putea fi următorul pas logic.
„Dacă aspiraţiile Groenlandei se vor materializa, independenţa ar putea deveni o realitate, dar fără ambiţia de a deveni un stat federal al Statelor Unite”, a spus Lokke.
Sursa citată menţionează că, în ciuda acestor reacţii, fiul preşedintelui ales, Donald Trump Jr., a efectuat zilele trecute o călătorie în Groenlanda. Potrivit Neew York Times, fiul preşedintelui ales a aterizat în capitala Groenlandei, Nuuk, a vizitat câteva atracţii, inclusiv o statuie a unui misionar danez-norvegian din secolul al XVIII-lea şi a fost găzduit de un susţinător danez al lui Donald Trump. El a spus că motivul călătoriei a fost personal, nu oficial, dar preşedintele ales a făcut o postare despre această vizită cu menţiunea „MAKE GREENLAND GREAT AGAIN”. Conform celor de la The Guardian, Donald Trump Jr. a declarat în urma vizitei efectuată în Groenlanda: „Aceştia sunt oameni care simt că au fost exploataţi. Nu au fost trataţi corect de Danemarca. Ei sunt împiedicaţi să-şi exploateze resursele naturale, fie că este vorba de cărbune, uraniu, pământuri rare, aur sau diamante. Este cu adevărat un loc grozav”.
Aki-Matilda Hoegh-Dam, deputatul groenlandez care reprezintă partidul Siumut în parlamentul danez, a declarat pentru The Guardian că dedclaraţiile lui Donald Trump trebuie privite ca fiind mai mult „îndreptate mai mult către Panama decât spre Groenlanda”, dar nu a negat că în acest moment importanţa geopolitică a insulei este în creştere.
