Comisia Europeană critică reforma pensiilor speciale, iar România trebuie să explice și să justifice de ce există două unități de măsuri diferite în sistemul de pensii. Comisia Europeană critică dur proiectul pensiilor speciale adoptat de Guvernul Ciucă, despre care spune că nu respectă jalonul din PNRR.
Comisia Europeană cere autorităților de la București să modifice radical actualul proiect de lege privind pensiile speciale! Comisarii arată că proiectul aflat în Parlament face doar economii ”foarte limitate” și nu rezolvă principalele inechități și cer creșterea vârstei de pensionare pentru speciali. Între timp, miniștrii de resort mai au doar o zi să vină cu modificări la reformă.
Executivul de la Bruxelles avertizează partidele aflate la guvernare în România să nu voteze draftul de act normativ în forma actuală, cerând să fie modificat masiv.
Orice diferență pe care o avem față de sistemul public de pensii general trebuie justificată și susținută cu dovezi, altfel ”riscăm că jalonul să nu se valideze și să ajungem la plata parțială”, ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloș. El a adăugat că atâtă vreme cât avem lucruri care sunt discutabile raportat la conținutul PNRR, atunci ”nu putem să ne așteptăm să avem rezultate foarte bune”. Totodată, România ”riscă să ajungă în procedura contradictorie cu CE în ce privește validarea jalonului”.
”Ar avea ca rezultat doar economii foarte limitate, nu abordează sustenabilitatea fiscală și echitatea”, se arată în scrisoare, cu alte cuvinte discrepanțele uriașe rămân foarte mari în continuare.
”Recomandăm cu tărie să nu se avanseze cu adoptarea noii legislații executivul de la Bruxelles cere să fie amendat proiectul de lege să se țină cont de recomandările făcute de Banca Mondială pentru că mai arată Comisia Europeană, acest proiect prevede în continuare perioade substanțial mai mici de cotizație pentru pensionarii speciali în condițiile în care pensionari normali trebuie să cotizeze până la 35 de ani.”
”Analiza arată în mod clar că actualul proiect de lege care reglementează pensiile speciale (inclusiv pensiile militare) ar avea ca rezultat doar economii foarte limitate și nu ar aborda suficient sustenabilitatea fiscală și, în special, echitatea. În plus, nu îmbunătățește decât în mică măsură caracterul contributiv al sistemului. Prin urmare, evaluarea noastră preliminară este că, în forma sa actuală, proiectul de legislație nu îndeplinește cerințele din anexa CID.
Pe baza acestui fapt, recomandăm cu tărie să nu se avanseze cu adoptarea noii legislații în Parlament și, în schimb, să se reflecteze cu atenție asupra unor posibile amendamente pentru a integra rezultatele evaluării de impact a Băncii Mondiale (inclusiv opțiunile alternative de reformă) pentru a asigura alinierea la anexa CID.”, se arată în scrisoarea transmisă de Comisia Europeană.
În legătură cu pensiile militare propunerile din proiect, spune CE nu ar avea aproape niciun impact asupra reducerilor cheltuielilor cu pensiile și mai precizează Comisia, pensiile militare sunt pensii speciale, nu așa cum spune guvernul de la București, că acestea nu ar fi pensii speciale.
Și despre pensiile magistraților au o observație cei de la Bruxelles. Aceștia recomand creșterea vârstei de pensionare pentru magistrați, reducerea cuantumului pensiilor. Acestea sunt cele mai mari din sistemul din România, pensia media a unui magistrat este de 21 de mii de lei pe lună.
Marcel Boloş: ”Problema cheie constă în a explica și justifica CE de ce avem cele două unități de măsuri diferite”.
Potrivit ministrului Marcel Boloş, partea de contributivitate e vitală din perspectiva asigurării sustenabilității pentru aceste volume de cheltuieli publice.
”Problema cheie constă în a explica și justifica CE de ce avem cele două unități de măsuri diferite, principul contributivității în sistemul de pensii general cu 43,5%, în timp ce în sistemul de pensii special avem până în 85% din baza de calcul. E aproape dublu. Alinierea acestor procente are impact semnificativ asupra volumelor de cheltuieli. De aici se obține sustenabilitatea pe care CE o tot formulează și aduce în discuție. Avem 12 miliarde de lei cheltuiala anuală. Prin alinierea procentelor putem ajunge la reduceri semnificative ale cuantumului acestor cheltuieli. Cheia discuțiilor cu CE aici e. Trebuie să explicăm de ce avem aceste diferențe între cele două sisteme publice de pensii și să ajungem să facem dovada criteriului de sustenabilitate, ceea ce e un criteriu vital pentru reforma pensiilor.
Dacă avem stagiu de cotizare de 35 ani în sistemul pensii general și în cel de pensii speciale stagiul de cotizare e de 15 ani atunci trebuie să le explicăm de ce avem aceste diferențe și de ce nu se aliniază cu elementele contributive ale sistemului de pensii general. Asta e problema pe care trebuie să o rezolvăm.
Fiind vorba de cererea de plata numărul 3 trebuie să ducem proiectul de lege aprobat în Parlament, dar asta nu înseamnă că validarea de către CE nu poate duce la noi observații și să ajungem în procedura contradictorie cu CE în ce privește validarea jalonului. Dacă ajungem în procedura contradictorie, e ca un fel de judecată cu CE și depinde cine va fi cel care dovedește că are dreptate.
Totul se raportează la conținutul jalonului din PNRR care menționează criteriile și care trebuie judecat apoi în comparație cu sistemul public de pensii. Orice diferență pe care o avem față de sistemul public de pensii general trebuie justificată și susținută cu dovezi, altfel riscăm că jalonul să nu se valideze și să ajungem la plata parțială. Acest jalon e parte din cererea de plata numărul 3, iar termenul pentru depunerea cererii de plata numărul 3 e până în iunie. Până atunci trebuie să avem proiectul de lege aprobat și în concordanță.
Câtă vreme avem lucruri care sunt discutabile raportat la conținutul PNRR, atunci nu putem să ne așteptăm să avem rezultate foarte bune.
E destul de mare exigența la nivelul CE în privința reformelor și a zonei de cheltuieli cu impact major asupra bugetului. Aceste reforme – pensii, pensii speciale, salarizarea bugetarilor – însumează bugete de peste 200 de miliarde de lei, care sunt importante pentru bugetul României”, a declarat Marcel Boloș.
Ministrul Muncii, Marius Budăi, a anunţat că toţi miniştrii de linie au termen până miercuri, la ora 12.00, să depună în scris amendamentele la proiectul de lege privind pensiile speciale.
El a adăugat că ”este momentul” ca ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Marcel Boloş, să meargă la Comisia Europeană cu acele amendamente care vor fi agreate în coaliţie, pe legea pensiilor speciale.
– 45% din salariul brut din 12 luni consecutive de activitate
– 65% din media salariului brut din întreaga perioadă de activitate
– 200.000 pensionari speciali
– 4.862 magistrați
Pensia medie în cazul magistraților: 21.333 lei SĂGEATĂ 19.997 de la bugetul de stat
– 67.500 militari
Pensia medie în cazul militarilor: 4.000 lei
