Capcana întinsă de Rusia pentru România, Narîșkin ne ”oferă” teritorii din Ucraina și îl promovească pe rusofilul Georgescu, la o reuniune din Moscova.
Capcana întinsă de Rusia pentru România și Polonia. Omul lui Putin oferă teritorii din Ucraina, după discuția cu Trump. Narîșkin a proiectat, joi, la Moscova, un clip cu Călin Georgescu pentru a arăta că România vrea teritorii din Ucraina.
Serghei Narîșkin, șeful spionilor ruși și președintele Societății Istorice Ruse, l-a promovat pe candidatul independent Călin Georgescu la o reuniune de la Moscova în care a vorbit despre împărțirea Ucrainei cu vecinii acesteia, inclusiv România și Polonia. Narîșkin s-a folosit de un interviu acordat de Georgescu pentru a justifica teza rușilor că vecinii Ucrainei sunt gata să rupă bucăți din teritoriul său și să o împartă cu Rusia.
”Ţara a fost adusă la o catastrofă, iar prăbușirea statalității Ucrainei se prefigurează inevitabil. În aceste condiții, peste tot, mai ales în Europa de Est, au existat judecăți potrivit cărora, din cauza iminentei prăbușiri a Ucrainei, pământurile sale vor fi date țărilor vecine. Colegii au pregătit o mică selecție de astfel de citate și aș dori să le pun într-un videoclip”, spune Narîșkin la o masă rotundă intitulată „De la Harkov la Ujgorod: istoria conflictelor și compromisurilor teritoriale”.
Clipul începe cu o declaraţie a lui Viktor Orban, în care spune că Ucraina este un teritoriu disputat de secole. Apoi este redat un citat al liderului Partidului Maghiar „Patria Noastră”, care spunea că dacă Ucraina îşi pierde statalitatea în urma războiului, va revendica Transcarpatia. În materialul video apare şi Igor Dodon, fostul preşedinte al Moldovei, precum şi liderul Partidului Renaşterii din Bulgaria care este citat de Societatea Istorică Rusă revendicând Basarabia de Sud. Din colajul ruşilor nu lipseşte declaraţia lui Călin Georgescu referitoare la Basarabia și Bucovina de Nord.
Dezbaterea prezidată de directorul Serviciului de Informaţii Externe al Federaţiei Ruse a ţinut o oră şi jumătate. Iar tema a fost una singură: de la Harkov la Uzhgorod, istoria conflictelor și a compromisurilor teritoriale, adică Ucraina.
Discursul revizionist al lui Narîșkin întreține revendicări ale politicienilor extremiști din Europa. În România, Călin Georgescu și Diana Șoșoacă au revendicat teritorii din Ucraina, în timp ce în Bulgaria vecină, liderii partidului extremist „Renașterea” au revendicat Macedonia și sudul Basarabiei.
Directorul Serviciului de Informații Externe al Rusiei, Serghei Narîșkin, a declarat joi, după ce Trump și Putin au discutat la telefon despre un acord de pace în Ucraina, că România ar avea interesul să revendice teritorii ale Ucrainei. Narîșkin reia tema favorită a propagandei ruse, că Ucraina este un stat care nu are dreptul să existe și spune că ”prăbușirea sa este inevitabilă”.
Oficiali din statul român au declarat că este ”o capcană” și că răspunsul trebuie să fie categoric ”nu!”.
Narîșkin spune că încep discuții despre teritoriile Ucrainei pe fondul ”prăbușirii inevitabile” și susține că Polonia ”se uită îndeaproape” la Liov, iar ”partea din teritoriul Basarabiei și Bucovinei de Nord continuă să prezinte interes pentru România”. Afirmațiile au fost făcute joi, în cadrul mesei rotunde ”De la Harkov la Ujgorod: istoria conflictelor și compromisurilor teritoriale”, potrivit TASS.
Șeful spionilor ruși, și președinte al Societății Istorice Ruse, spune că Ucraina de facto s-a format doar în perioada sovietică ”de pe pământurile mai multor state vecine, anexate bazei teritoriale istorice rusești”, iar pe fondul situației actuale ”pretutindeni, mai ales în Europa de Est, au existat declarații conform cărora, din cauza prăbușirii inevitabile a Ucrainei, pământurile acesteia vor merge către țările vecine”.
Discursul revizionist al lui Narîșkin întreține revendicări ale politicienilor extremiști din Europa. În România, Călin Georgescu și Diana Șoșoacă au revendicat teritorii din Ucraina, în timp ce în Bulgaria vecină, liderii partidului extremist ”Renașterea” au revendicat Macedonia și sudul Basarabiei.
”Aceste discuții sunt în mare parte generate de viața însăși. Din ce în ce mai mulți oameni cu adevărat gânditori și educați sunt atrași în orbita discuției despre viitoarele granițe ale unui număr de state din Europa de Est”, a remarcat președintele RIO „În același timp, mi se pare că un sistem cuprinzător de opinii asupra acestei probleme ar trebui să includă o analiză istorică precisă, ținând cont de procesele și teritoriile adiacente ale Ucrainei”, spune Narîșkin.
”Astfel, istoria formării granițelor în Europa de Est lasă un spațiu larg pentru discuții științifice, ale căror concluzii pot fi solicitate în dezvoltarea ulterioară a deciziilor juridice internaționale”, a concluzionat șeful Serviciului de Informații Externe al Rusiei.
Narîșkin a vorbit și despre pretențiile Ungariei asupra teritoriului Transcarpatiei, parte din Ucraina.
”Transcarpatia făcea parte din Regatul Ungar din secolul al XI-lea. Conducerea sovietică nu a adus acolo populația maghiară, ci a anexat teritoriul împreună cu oamenii care au locuit aceste meleaguri”, a mai spus acesta.
Anul trecut, fostul președinte rus Dmitri Medvedev, care ocupă în prezent funcţia de vicepreşedinte al Consiliului de Securitate din această țară, a prezentat o hartă cu teritoriile Ucrainei care ar urma să fie alipite Rusiei sau altor state din regiune.
Harta prezenta un scenariu în care Ucraina ar urma să rămână doar cu capitala, în timp ce restul teritoriilor sale ar urma să fie alipite țărilor învecinate. Moscova ar controla o parte din orașele ucrainene, estul, sudul și întreaga coastă a Mării Negre.
Medvedev a precizat că „spațiul geostrategic” al Rusiei nu poate fi împărțit cu Ucraina și că orice tentativă de a schimba acest lucru este menită eșecului.
Fostul ministru de Externe, Titus Corlățean, a explicat, de ce rușii încearcă să facă ”oferte” României prin împărțirea teritoriilor ucrainene. „Cea ce azi poate fi tentant și favorabil pentru unii, mâine ți se poate întoarce și alții ar putea să aibă pretenții la teritoriul românesc”, spune Corlățean.
”Este o tactică constantă de a tenta și pe alții, de a-i face să urce în aceeași barcă”, spune fostul ministru de Externe, Titus Corlățean.
”Noi știm istoria și știm că a fost nedreaptă cu noi și știm că Stalin a tăiat părți din teritoriul României, în baza pactului Ribbentrop-Molotov. Una-i una, alta-i alta. Ceea ce propune centrul de putere din Rusia e să schimbăm modul de gândire al societății internaționale. Cea ce azi poate fi tentant și favorabil pentru unii, mâine ți se poate întoarce și alții ar putea să aibă pretenții la teritoriul românesc și poimâine să vrea să îl cucerească”, explică fostul ministru.
