Un nou sistem de ”compensare” a facturilor la energie, Burduja: ”După ridicarea plafonării prețurilor cei cu consum mare vor avea facturi mai mici cu 30-35%”.
Ministrul Energiei, după ridicarea plafonării prețurilor: ”Cei cu consum mare vor avea facturi mai mici cu 30-35%”
Sebastian Burduja a declarat că, după ridicarea plafonării prețurilor la energie, furnizorii vor fi forțați să fie mai competitivi și vor scădea facturile celor care au consum mare cu 30-35%. Ministrul Energiei i-a îndemnat pe consumatori să se informeze și să aleagă cea mai bună ofertă.
”Facturile sunt plafonate până la 1 aprilie, deci vom trece iarna cu acelaşi preţ maximal per kWh, şi de acum îl ştiu toţi românii, la energie electrică depinde de consumul lunar. La gaze este un plafon fix, indiferent de consum, mă refer la consumatorii casnici. După 1 aprilie, acum, pe preţurile pe care le vedem chiar acum pe site-ul ANRE, orice român poate să intre şi să-şi selecteze furnizorul cu cea mai bună ofertă. Şi o să găsiţi oferte între 0,7 şi 0,8 lei per kWh la Hidroelectrica, e companie cu capital majoritar de stat”, a spus ministrul Energiei.
Sebastian Burduja a spus că în momentul în care consumatorii vor alege furnizorii cu cele mai mici oferte, toți ceilalți furnizori vor fi obligați să fie competitivi.
”În momentul în care fiecare român va fi informat şi va alege furnizorii cu cele mai mici oferte, asta va pune presiune pe toti ceilalţi furnizori să fie mai competitivi. Dar gândiţi-vă că, la un preţ de 0,8-0,9 sau 1 leu, românii, şi sunt mulţi în mediul urban, mai ales cu un consum mai mare de 300 kWh pe lună, vor avea facturi mai mici cu 30-35%, ceea ce nu-i deloc puțin lucru”, a explicat ministrul.
Sebastian Burduja a mai spus că bugetul de stat ”n-a ieșit în pierdere” din cauza sectorului energetic, dimpotrivă, s-a colectat cel puţin două sau chiar de trei ori mai mulţi bani decât s-au dat pe aceste compensări sau plafonări.
În ce îi privește pe cei care au în prezent un consum mic, ministrul Sebastian Burduja promite că vor fi protejați, dar nu a oferit explicații suplimentare.
”Pe de-o parte, sunt românii vulnerabili care, efectiv, nu-şi permit mai mult, fac economie. Îi vom proteja, categoric, da. Nu este un efort bugetar foarte mare. Ei trebuie bine identificaţi. Noi în trecut am subvenționat și consumul unui apartament gol, chiar dacă proprietarul era un milionar”, a spus ministrului Energiei, care a atras atenția că ”optimizarea schemei înseamnă şi cheltuieli mai mici la bugetul de stat”.
Facturile ne vor da peste cap bugetul şi în 2025. Plafonarea expiră în trei luni, iar la preţurile mici, cele dinainte de criză, nu ne mai întoarcem. Trebuie să ne obişnuim, spun experţii din domeniu, cu facturi cu 50 la sută mai mari sau chiar duble în unele cazuri. Între timp, clienţii Hidroelectrica, care nu au avut variaţii dramatice de preţ, vor plăti mai mult chiar din această lună.
Paradoxal, facturile unor clienţi Hidroelectrica, chiar dacă sunt plafonate, vor creşte din această lună. Până acum ei s-au bucurat de cel mai mic preţ din piaţă. Plăteau sub plafonul de 80 bani.
Statul însă a majorat tarifele de transport și distribuție, componente cu o pondere mare în preţul final. Sunt costuri suplimentare, care vor umfla facturile acestor clienţi. De exemplu, în loc de 76 de bani pe kilowatt oră, vor plăti 80 de bani. Asta înseamnă că vor da în plus, în medie, 10 lei.
Şi ceilalţi consumatori vor simţi creşterea tarifelor de reţea, însă doar după ce expiră plafonarea. E încă o scumpire care se va adăuga valului de creşteri anunţate de la întâi aprilie.
Un nou sistem de compensare a facturilor la energie. Nu va mai beneficia toată lumea, Guvernul va da carduri în funcție de o formulă
Austeritatea impusă de Guvern va creşte şi facturile la energie. Executivul renunţă la plafonarea preţului curentului electric, iar pentru asta, ministerul Energiei şi cel al Finanţelor vor să introducă un nou sistem de compensare a costurilor energetice, dar doar pentru gospodăriile vulnerabile.
Acest nou sistem de compensare va viza doar familiile aflate în risc de sărăcie, care au venituri reduse, spun Ministerul Finanțelor și Coaliția de guvernare în noul program depus în Parlament.
Cardurile acordate de guvern vor fi similare cu cele pentru alimente. Vor fi distribuite fiecărei gospodării cu cel puțin un locatar și vor fi alimentate o dată pe an.
De asemenea, vor fi emise doar pentru acele familii care sunt în risc de sărăcie, iar Guvernul va avea și o formulă pentru a calcula acest risc. Astfel, metoda de calcul avută în vedere este aceea ca după plata facturilor la utilități, nicio gospodărie să nu coboare sub pragul de sărăcie. Mai exact, carduri pentru energie vor primi doar acele gospodării care în anul anterior au cheltuieli estimate cu energia, scăzute din venitul lunar, să nu rezulte un venit mai mic decât pragul de sărăcie.
Suma cu care cardul este alimentat va fi diferit da la o familie, la alta și va acoperi diferența dintre venitul rămas după plata facturilor la energie și pragul de sărăcie.
Concret, numărul celor care vor beneficia de compensare a prețului la energie va fi mult mai mic, pentru că în momentul de față ordonanța de urgență scutește și plafonează prețul pentru întreaga populație. Astfel această situație se va schimba de la 1 aprilie, când expiră ordonanța de plafonare a prețurilor.
Până pe 31 martie, statul va trebui să identifice toate gospodăriile care se califică pentru primirea ajutorului financiar pe cardul de energie cât și calcularea sumelor aferente pentru compensare.
Facturile sunt și mai piperate din luna decembrie, mai ales că afară s-au înregistrat temperaturi tot mai scăzute. De exemplu, un apartament cu 4 camere din Capitală plătește pentru luna decembrie 500 de lei doar pe căldură și apă caldă, iar cu tot cu cheltuielile blocului costul va ajunge la 700 de lei. Vorbim de facturi cu peste 40% mai mari decât în luna noiembrie.
Au apărut primele facturi la încălzire din această iarnă. Pentru un apartament cu două camere, costul e cu 30% mai mult față de 2023.
Au apărut primele facturi la încălzire din iarna aceasta. Potrivit datelor, preţul căldurii este cu până la 30% mai mare acum faţă de finalul anului 2023. Doar că în Bucureşti, din cauza avariilor, caloriferele din apartamente au fost mai mult reci iarna aceasta.
Noul an vine și cu facturi de iarnă pentru bucureșteni. Se afișează facturile la avizier pentru luna noiembrie, luna în care s-a dat drumul la căldură pentru că și temperaturile au fost mai scăzute.
Vor fi primele facturi piperate plătite de bucureșteni de când a început sezonul rece, iar potrivit administratorilor de bloc acestea din noiembrie sunt duble față de cele plătite în lunile normale.
Astfel, un apartament cu două camere a plătit pentru luna noiembrie 471 de lei, cu aproape 30% mai mult decât plătea în 2023. Vorbim de o factură care acoperă: căldura, apa și cheltuielile blocului.
Facturile sunt și mai piperate în luna decembrie, mai ales că afară s-au înregistrat temperaturi mai scăzute. De exemplu, un apartament cu 4 camere din Capitală plătește pentru luna decembrie 500 de lei doar pentru căldură și apă caldă, iar cu tot cu cheltuielile blocului, costul va ajunge la 700 de lei. Vorbim de facturi cu peste 40% mai mari decât în luna noiembrie.
Cum a înlocuit Europa gazul rusesc după ce Ucraina a oprit tranzitul. Preţul gazelor a atins un nivel record al ultimelor 14 luni
După ce Ucraina a oprit tranzitul gazelor rusești către Europa, aprovizionarea cu gaze către statele Uniunii Europene a fost asigurată prin rute alternative, prin Germania și Italia, precum și prin folosirea stocurilor din depozite, scrie Ukrainska Pravda, citând informații comunicate la reuniunea extraordinară a Grupului UE de coordonare a gazelor, care a avut loc în 2 ianuarie. Între timp, preţul gazelor a înregistrat joi cel mai ridicat nivel de mai bine de un an.
Infrastructura europeană de transport a permis înlocuirea gazelor rusești furnizate anterior prin Ucraina cu gaze din conducte din Germania și Italia, precum și din depozitele europene de stocare a gazelor, după cum a raportat Comisia Europeană.
În consecință, Comisia Europeană a confirmat că nu vor exista probleme de alimentare cu gaz în 2025: ”31 decembrie 2024 a marcat sfârșitul acordului de tranzit al gazelor rusești prin Ucraina. Într-o reuniune extraordinară a Grupului de coordonare a gazelor care a avut loc astăzi (joi – n.r.), Comisia și statele membre din Europa Centrală și de Est au făcut o analiză a situației… Datorită eforturilor și muncii eficiente și coordonate în regiune și nu numai, nu există probleme legate de securitatea aprovizionării”.
Securitatea energetică a UE a fost, de asemenea, consolidată de „noi capacități semnificative de import de gaz natural lichefiat din 2022”, a comunicat Comisia Europeană.
Mai exact, nivelul de stocare a gazelor în instalațiile UE se situează în prezent la 72%, ceea ce este puțin mai mare decât nivelul mediu pentru această perioadă a anului, de 69%.
”Comisia continuă să monitorizeze și să comunice constant cu statele membre și participanții de pe piață pentru a asigura securitatea aprovizionării celor mai afectate state membre și pentru a evita speculațiile”, potrivit sursei citate.
Preţul gazelor atinge cel mai ridicat nivel din ultimele 14 luni după oprirea livrărilor din Rusia.
Preţul gazelor a înregistrat cel mai ridicat nivel de mai bine de un an, după ce livrările ruseşti au încetat să mai ajungă în restul Europei prin Ucraina.
Preţurile de referinţă au crescut joi la cel mai ridicat nivel din octombrie 2023, la o zi după expirarea contractului de tranzit dintre Rusia şi Ucraina. Livrările de gaze ruseşti prin Ucraina s-au încheiat în primele ore ale zilei de 1 ianuarie.
Traderii se aşteptau la pierderea gazului rusesc, în lipsa unei alternative, şi monitorizau îndeaproape dacă aceasta va duce la retrageri mai rapide din instalaţiile de stocare.
Preţul gazului cu livrare în februarie în Ţările de Jos a crescut joi cu până la 4,3%, apoi a scăzut, stabilind o creştere de 1,9%, adică la 49,83 EUR pe megawatt/oră, potrivit Bloomberg.
Nivelurile ofertei de stocare din Europa scad deja cu cel mai rapid ritm din 2021, ca urmare a escaladării conflictului dintre Rusia şi Ucraina.
Analiştii de la Deutsche Bank au declarat: ”Merită să ţinem cont de faptul că preţurile sunt încă mult sub nivelurile înregistrate pe parcursul întregii perioade 2022. Dar stocurile europene de gaze au încheiat anul 2024 la cel mai scăzut nivel din ultimii trei ani, iar creşterea recentă a preţurilor va contribui şi mai mult la presiunile inflaţioniste”.
Invazia Rusiei în Ucraina în februarie 2022 a declanşat cel mai mare conflict din Europa de la al Doilea Război Mondial, făcând să crească preţul gazelor şi ducând la o creştere a facturilor la energie. Acest lucru a forţat mai multe guverne să intervină pentru a subvenţiona costurile casnice.
Gazul rusesc a trecut prin Ucraina timp de decenii, în principal printr-o conductă de construcţie sovietică care începe în Sudja, un oraş din regiunea Kursk din Rusia, aflat acum sub controlul forţelor ucrainene, şi se termină lângă Ujhorod, la graniţa de vest a Ucrainei cu Slovacia.
Într-o postare pe social media, preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a spus că încheierea acordului de tranzit reprezintă ”una dintre cele mai mari înfrângeri ale Moscovei”. La rândul său, ministrul ucrainean al energiei, Gherman Galuşcenko, a calificat întreruperea rutei de tranzit drept ”istorică”, spunând că va forţa ţările din Europa să renunţe la aprovizionarea cu gaz rusesc.
Cu toate acestea, încetarea furnizării de gaz, care, potrivit companiei Gazprom din Rusia, a avut loc miercuri la ora 8:00, ora Moscovei (7:00, ora României), a dus imediat la întreruperea alimentării cu energie pentru sute de mii de persoane din regiunea separatistă prorusă Transnistria.
Prim-ministrul Slovaciei, Robert Fico, care a făcut lobby împotriva deciziei de a pune capăt tranzitului de gaze prin Ucraina, a declarat că aceasta va avea „un impact drastic asupra noastră, a tuturor din Uniunea Europeană, dar nu şi asupra Federaţiei Ruse”.
