Raportul FMI, după vizita în România, ”experţii” recomandă noi taxe inclusiv la mâncare şi se arată îngrijoraţi de creşterea salariilor. Avertisment pentru majorarea pensiilor.
Delegația Fondului Monetar Internaţional, prezentă la Bucureşti de pe 25 septembrie, a cerut guvernului, în raportul de la finalul consultărilor anuale, măsuri suplimentare pentru a crește veniturile la buget.
Pachetul de măsuri fiscale adoptat de Guvern nu este suficient, spune delegaţia Fondului Monetar Internaţional, sosită în România pentru discuţii cu Marcel Ciolacu. Experţii FMI spun că România are în continuare nevoie de venituri în plus la buget şi vine cu o serie de propuneri suplimentare. Însă, potrivit raportului, sunt necesare alte reforme fiscale pentru a creşte veniturile la stat.
Mai mult, în următorii doi ani, Guvernul trebuie să impună noi taxe.
Raportul pe care l-a redactat Fondul Monetar Internațional și pe care ar trebui să-l prezinte într-o conferință de presă spune că Guvernul trebuie să vină cu un nou pachet de taxe, nu mai târziu de următorii doi ani.
În continuare, Fondul Monetar Internațional cere Guvernului și recomandă totodată să fie scăzut pragul pentru microîntreprinderi, lucru pe care guvernanții au refuzat să îl facă de această dată.
Cer, de asemenea, cei de la Fondul Monetar Internațional să fie unificat TVA-ul, să nu mai existe cote diferite, așa cum avem în prezent și totodată să fie eliminate și restul facilităților fiscale, dar și privilegiile.
În ceea ce privește politicile guvernului, Fondul Monetar Internațional atrage atenția și asupra faptului că majorările salariale care sunt în discuție ar putea să ducă la o revenire a inflației.
Sunt, într-adevăr, și critici în acel raport pentru că, spun reprezentanții de la Fondul Monetar, și faptul că această încercare a guvernului de a reduce prețul alimentelor și de a plafona adaosul comercial duce de fapt la creșteri de prețuri pentru alte produse și aduce din nou inflație.
În ceea ce privește taxarea recomandată de Fondul Monetar Internațional, susțin aici experții că ar trebui să regândească România modul în care se pun taxele pentru proprietăți. Aleșii au refuzat ca de această dată să schimbe taxarea pe proprietăți, deși discuția are loc în fiecare an.
Sunt câteva riscuri pe care le subliniază Fondul Monetar Internațional și ele fac referire la anul viitor.
Experții economici susţin și că cele patru rânduri de alegeri ar putea să facă dificilă implementarea acestei reforme fiscale, dar și a reformelor din planul național de redresare și reziliență.
Au pus sub lupă practic tot pachetul fiscal și spuneau că acea taxă de 1% aplicată companiilor din cifra de afaceri pentru marile companii ar putea să aducă o povară fiscală suplimentară şi să restrângă activitatea de intermediere. Aici, vizate sunt și băncile și marile companii.
În plus, cei de la Fondul Monetar recomandă, să nu mai fie introduse taxe peste noapte și în acest scop, Ministerul Finanțelor să creeze special un departament care să se ocupe de introducerea noilor taxe.
FMI, avertisment pentru guvernul României
– Majorarea pensiilor, în pericol
– FMI a cerut să vadă planul guvernului după ce măsurile fiscale sunt suspendate la CCR
Deficitul bugetar stă să explodeze. Soluţii de avarie gândite de guvern
1. amânarea unor finanţate din bugetul de stat
2. amânarea unor plăți
3. taxe mai mari pentru jocurile de noroc
4. reorganizarea Ministerului Finanțelor
5. verificarea modului în care primăriile cheltuie banii
Taxe controversate care pot pica legea la Curtea Constituţională
– taxa de 2% pe cifra de afaceri a băncilor
– taxă de 0,5% pe cifra de afaceri în sectorul petrol şi gaze
– cash limitat la 5.000 de lei persoane fizice
– din 2025 – plăţile limitate la 2.500 de lei cash
– cash limitat la 2.000 de lei pentru cash&carry.
”Experţii” Fondului Monetar Internaţional au prezentat, astăzi, la sediul BNR, raportul după vizita efecutată în România. Specialiştii FMI au explicat că pachetul de măsuri fiscale adoptat de Guvernul României reprezintă un pas, însă e nevoie de ajustări.
Conferinţa de la BNR a fost susţinută de şeful misiunii FMI în România, Jan Kees Martijn, alături de un alt reprezentant al FMI, Geoff Gottlieb.
Romania a trecut destul de bine peste şocurile economice cauzate de pandemie, războiul din Ucraina desfăşurat de Rusia şi creşterile ulterioare ale preţurilor la energie şi alimente. Ţara şi-a continuat procesul de convergenţă către venituri mai mari în comparaţie cu ţările din UE. Principala provocare politică constă în punerea finanţelor publice pe un curs sustenabil.
– Pachetul fiscal recent adoptat reprezintă un prim pas important pentru reducerea deficitului fiscal ridicat. Cu toate acestea, sunt necesare reforme fiscale ambiţioase suplimentare pentru a reconstrui spaţiul fiscal, pentru a face sistemul fiscal mai echitabil şi mai eficient şi pentru a creşte veniturile destinate întăririi serviciilor publice.
– În plus, politica fiscală trebuie să devină mai previzibilă. Stabilirea unei traiectorii credibile pentru consolidarea fiscală pe termen mediu va ajuta la obţinerea de finanţare pe piaţă la costuri de împrumut mai mici. Anunţarea cu mult timp în avans a altor reforme fiscale va ajuta companiile şi lucrătorii să se adapteze la aceste schimbări.
– După strângerea politicii monetare, inflaţia scade. Politica monetară nu ar trebui să fie relaxată până când inflaţia de bază nu intră pe o traiectorie fermă descendentă, aşa cum este necesar pentru a readuce inflaţia generală în banda de toleranţă a Băncii Naţionale a României (BNR) în jurul obiectivului său până la mijlocul anului 2025.
– Reformele structurale trebuie să abordeze deficienţele în guvernanţă şi să îmbunătăţească furnizarea serviciilor publice. Este necesar un efort major pentru a sprijini tranziţia României către o economie neutra din punct de vedere al emisiilor de carbon.
După o performanţă robustă în 2022, creşterea economică s-a încetinit în prima jumătate a anului 2023. Scăderea a fost determinată în mare parte de o consumaţie mai slabă, pe fondul inflaţiei ridicate care a erodat veniturile reale. Între timp, investiţiile publice şi private au rămas puternice. Inflaţia a atins un vârf în noiembrie 2022 şi de atunci a scăzut constant, datorită efectelor de bază, reducerii preţurilor la energie şi alimente, relaxării blocajelor de ofertă şi strângerii monetare. Deficitul contului curent rămâne semnificativ, dar este în scădere şi este în mare parte finanţat din granturile UE şi fluxurile de investiţii directe. Rezervele internaţionale rămân adecvate.
Cu toate încetinirea, se aşteaptă ca creşterea economică să rămână destul de robustă şi mai mare decât în majoritatea ţărilor similare. În 2023, se proiectează o creştere de 2¼ la sută, susţinută de investiţii puternice. În 2024, se aşteaptă ca economia să se redreseze uşor, cu o creştere de aproximativ 2¾ la sută, pe fondul creşterii veniturilor reale şi a cererii externe mai puternice, care sunt parţial compensate de consolidarea fiscală necesară. Pe termen mediu, economia ar urma să revină la rata sa de creştere potenţială de 3¾ la sută, pe măsură ce consumul revine, iar investiţiile, susţinute de fondurile Facilităţii de Redresare şi Rezilienţă, rămân solide. Odată cu slăbirea creşterii economice, se preconizează că inflaţia va încetini de la 7½ la sută la sfârşitul anului 2023 la 4½ la sută până la sfârşitul anului 2024, totuşi mult peste banda ţintă de inflaţie a BNR.
Riscurile asociate acestor perspective sunt semnificative. Războiul Rusiei în Ucraina, o posibilă slăbire suplimentară a activităţii în Europa sau o încetinire bruscă a creşterii globale ar putea submina creşterea şi fluxurile de capital către pieţele emergente. Creşterea salariilor semnificative în România ar putea întârzia scăderea prognozată a inflaţiei de bază. În cele din urmă, ar putea fi dificil să se implementeze consolidarea fiscală şi următorii paşi din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) într-un an cu mai multe alegeri.
Pachetul fiscal recent adoptat reprezintă un pas în direcţia corectă, dar este necesară o ajustare suplimentară. Ţinta originală de deficit pentru 2023 de 4,4 la sută din PIB este acum probabil inaccesibilă, şi estimăm un deficit de 6 la sută din PIB. Noul pachet fiscal va îmbunătăţi finanţele publice în 2024 şi ulterior cu aproximativ 1 la sută din PIB, rezultând un deficit de puţin peste 5 la sută din PIB în 2024. Cu toate acestea, deficitele fiscale vor trebui să scadă sub 3 la sută din PIB, aşa cum s-a convenit cu Comisia Europeană, pentru a stabiliza datoria publică pe termen mediu, pentru a asigura finanţarea necesară pe piaţă la rate de dobândă mai mici şi pentru a susţine continuarea plăţilor de fonduri UE. Va fi necesară o ajustare suplimentară de cel puţin 2 la sută din PIB în următorii ani pentru a atinge acest obiectiv.
Noul pachet fiscal îmbunătăţeşte proiectarea politicii în unele domenii. El lărgeşte baza de impozitare şi îmbunătăţeşte veniturile prin limitarea scutirilor pentru lucrătorii din sectoarele agricol, construcţii, prelucrarea alimentelor şi IT, şi prin limitarea numărului de bunuri supuse taxelor reduse de TVA. Aceste măsuri îmbunătăţesc echitatea şi susţin ajustarea fiscală într-un mod prietenos cu creşterea. Creşterea impozitului pe microîntreprinderi va aduce venituri fiscale suplimentare, dar pentru a închide cu adevărat acest decalaj, pragul pentru înregistrarea ca microîntreprindere ar trebui redus şi mai mult. În plus, taxele pe cifra de afaceri pentru bănci şi mari întreprinderi pun o povară injustă asupra companiilor cu marje mici şi pot slăbi şi mai mult intermedierea financiară.
Posibilitatea de a obţine o ajustare fiscală suplimentară prin reducerea cheltuielilor sau sporirea eficienţei cheltuielilor este limitată. Revizuirile continue ale cheltuielilor sunt binevenite şi pot contribui la simplificarea cheltuielilor guvernamentale în timp, dar este puţin probabil să ofere economii semnificative. În plus, susţinerea unei populaţii în vârstă, abordarea nevoilor sociale şi îmbunătăţirea serviciilor publice, în special a educaţiei şi a sănătăţii, către standardele UE, necesită cheltuieli bine direcţionate şi adecvate.
Sunt necesare reforme fiscale suplimentare pentru a creşte veniturile, eficienţa şi echitatea. Va fi nevoie de o creştere a veniturilor cu mai mult de 2 la sută din PIB, dincolo de câştigurile aduse de pachetul fiscal recent, în următorii doi ani. În acest sens, măsurile cheie de luat în considerare sunt: (i) eliminarea scutirilor, privilegiilor şi lacunelor rămase; (ii) simplificarea suplimentară a TVA; (iii) punerea în aplicare a impozitului pe proprietate reformate; şi (iv) utilizarea politicii fiscale pentru promovarea utilizării eficiente a energiei şi, într-un sens mai larg, pentru susţinerea tranziţiei către o economie neutra în carbon. Îmbunătăţirile continue în administrarea veniturilor, deşi necesare, nu oferă rezultate rapide sau previzibile şi nu pot fi folosite pentru a realiza ajustarea fiscală necesară pe termen apropiat.
Politica fiscală trebuie să fie, de asemenea, bine planificată şi comunicată clar pentru a oferi previzibilitate pentru gospodării şi firme. Modificările fiscale ad-hoc în răspuns la nevoile fiscale urgente creează incertitudine şi subminează capacitatea de planificare. În acest sens, înfiinţarea unei unităţi de politici fiscale în Ministerul Finanţelor este binevenită. Aceasta ar trebui să ajute la dezvoltarea unei strategii de venituri pe termen mediu şi la planificarea, proiectarea şi analizarea politicii fiscale cu mult înainte de promulgarea şi punerea în aplicare a acestora. Creşterea previzibilităţii cheltuielilor pentru salariile din sectorul public şi pensii este, de asemenea, importantă, iar reformele planificate în aceste domenii în contextul PNRR sunt vitale. Aceşti paşi ar ajuta la îmbunătăţirea bugetării pe termen mediu.
Deşi presiunile asupra preţurilor au început să se tempereze, BNR ar trebui să menţină o abordare prudentă pentru a asigura întoarcerea inflaţiei în intervalul de toleranţă în jurul ţintei până la mijlocul anului 2025. Strângerea politicii monetare a contribuit la reducerea inflaţiei şi menţinerea ancorării aşteptărilor de inflaţie. În perspectivă, angajamentul public al BNR de a menţine ratele neschimbate până în 2023 este adecvat în contextul unei inflaţii de bază încă ridicate şi a riscurilor ascendente generate de creşterea salariilor. Relaxarea politicii monetare ar trebui să aştepte până când inflaţia de bază este pe o traiectorie fermă descendentă, astfel încât intervalul ţintă să fie clar realizabil. Mai mult, există un argument puternic pentru implementarea oricărei reduceri a ratelor de dobândă într-un mod gradual, având în vedere incertitudinea ridicată legată de procesul de inflaţie, transmisia monetară şi politicile fiscale. În cazul unei revizuiri semnificative în sus a inflaţiei de bază prognozate, BNR ar trebui să fie pregătită să strângă politica monetară, inclusiv gestionarea lichidităţii, dacă este necesar. În ceea ce priveşte controlul preţurilor pentru alimente, acesta nu este un instrument potrivit pentru reducerea inflaţiei, deoarece poate comprima oferta şi creşte preţurile altor bunuri.
Cadrele politicii monetare ale României, cu un curs de schimb relativ stabil faţă de euro, au susţinut stabilitatea preţurilor în deceniul anterior pandemiei, în ciuda provocărilor generate de un sector financiar mic. O creştere graduală a flexibilităţii cursului de schimb pe termen mediu ar limita oportunităţile pentru fluxurile de capital destabilizatoare, ar creşte eficacitatea politicii monetare şi ar consolida rezistenţa la şocurile economice. Împreună cu consolidarea fiscală, aceasta ar ajuta, de asemenea, la întărirea poziţiei externe slabe a României.
Sistemul bancar menţine poziţii globale puternice în ceea ce priveşte capitalul, lichiditatea şi rentabilitatea. Strângerea politicilor macroprudenţiale, inclusiv creşterea tamponului de capital contra ciclic, a susţinut în mod adecvat politica monetară şi a redus riscurile în sectorul financiar. Sectorul bancar va fi consolidat în continuare prin consolidarea în curs.
