Propunere bombă de la BNR pentru a diminua cheltuielile şi deficitul bugetar. Valentin Lazea, economistul șef al Băncii Naționale a României, a propus ca programul de lucru al bugetarilor să fie redus la patru zile pe săptămână, iar salariile să fie diminuate cu 20 la sută.
”Nu e deloc normal ca salariul mediu din sectorul bugetar să fie mai mare decât în sectorul privat”, spune Valentin Lazea, economistul șef al Băncii Naționale a României, într-o videoconferință organizată de Consiliul Fiscal și Universitatea Al. I. Cuza din Iași, conform profit.ro.
De asemenea, economistul șef al BNR susţine că taxele pe proprietate ar trebui crescute. În lipsa unor măsuri de ajustare, Valentin Lazea avertizează că deficitul bugetar în 2021 va depăşi 8% din PIB, în condiţiile în care cel estimat anul acesta de Guvern depăşteşte 9%. Acest lucru ar plasa România într-un context negativ în UE.
”Trebuie un deficit de sub 7% anul viitor. Chiar dacă se va realiza acest lucru, rămâne de văzut cum se va putea face reducerea la sub 3% până în 2024, care este an electoral și știm ce se întâmplă în România în anii electorali”, spune Lazea.
”Fără o reducere a deficitului fiscal va veni cel mai probabil o corecție din partea piețelor financiare, chiar dacă Comisia Europeană va îngădui încă un an pentru ajustare.
Reducerea cheltuielilor ar fi necesară, numai că trebuie să crească în viitor alte cheltuieli nesalariale, cheltuieli cu dotarea spitalelor, a școlilor, cu infrastructura. Chiar presupunând că un guvern își va propune să înghețe salariile și pensiile, tot nu este suficient, pentru că sunt cheltuieli de natură nesalarială care trebuie să crească”, arată Lazea, conform sursei citate.
Economistul BNR mai arată că sunt și cheltuieli deja legiferate care urmează să producă efecte, precum creșterea alocațiilor sau creșterea salariilor profesorilor.
De asemenea, Lazea afirmă că o scădere a numărului de angajați ai statului nu pare fezabilă având în vedere că pandemia va duce la creșterea șomajului din sectorul privat.
”Își va permite statul să concedieze bugetari și să adauge șomeri din sectorul de stat la șomajul deja crescut din sectorul privat? E un mare semn de întrebare. Dar nu înseamnă că statul e legat de mâini și de picioare”, spune Lazea.
Economistul șef al BNR crede că ar trebui crescute taxele pe proprietate, în condițiile în care România are o problemă cu capitalul și 80% din resursele financiare se duc în bunuri imobiliare.
”Tot sistemul fiscal îl încurajează pe om să scoată banii din întreprindere și să-i ducă în imobiliare”, explică Lazea
În plus, economistul şef al Băncii Naţionale consideră că la această situație contribuie atât impozitul redus pe dividend, cât și taxele reduse pe proprietate, inclusiv pe tranzacții, unde cota de TVA de 5% a fost extinsă la tranzacțiile de până la 140.000 de euro.
Purtătorul de cuvânt al BNR, Dan Suciu, a venit, joi, cu precizări din care reiese că economistul-şef al BNR a vorbit degeaba pe teme de politică fiscală.
Purtătorul de cuvânt al BNR a subliniat că economistul-şef al BNR nu are competenţe decizionale în domeniul fiscal şi că spusele sale rămân doar simple opinii, până se găseşte un decident care să le aplice în practică.
Suciu a negat, într-o interveţie la Antena 3, că ar exista vreo propunere a BNR făcută guvernului, care să prevadă tăieri de salarii sau creşteri de impozite.
„Nu există o propunere a BNR, ci o discuţie de reducere a deficitului bugetar, de la 9% la 3% din PIB în 2024, pentru care este nevoie de un set întreg de decizii, pe care nu BNR le ia şi nici economistul-şef al BNR. Funcţia de economist-şef al BNR înseamnă că, indiferent ce spune pe teme fiscale, nu se aplică decât dacă există decidenţi care consideră că se pot pune în aplicare aceste opinii. Sunt multe decizii ce pot fi luate în calcul. Una este aceasta, altele ţin de taxe. Discuţia e este la început şi nu presupune o poziţie fermă a BNR într-o direcţie sau alta pe probleme de politică fiscală. În calitate de economist-şef, poate vorbi pe o serie întreagă de probleme economice, dar nu poate decide pe nicio problemă de politică fiscală„, a susţinut purtătorul de cuvânt al BNR.
(Întrebare: Propunerea lui Valentin Lazea este în analiza BNR?)
„Nu este, cel puţin în acest moment. Dintr-un motiv foarte simplu. Chestiunile de politică fiscală nu intră în analiza Băncii Naţionale, ca instituţie. Economiştii BNR pot lua în calcul aceste scenarii pentru o eventuală situaţie, mai ales atunci când sunt întrebaţi direct pe chestiuni de politică fiscală. Dar, aşa cum există în bănci economişti care se exprimă în probleme de politică fiscală, deşi nu au atribuiţii de politică fiscală la nivelul băncilor, sau economişti din Ministerul de Finanţe care vorbesc pe probleme de politică monetară, deşi nu au atribuţii de politică monetară în Minister, tot aşa la nivelul BNR există oameni responsabili care se pot pronunţa pe aceste teme (de politici fiscale, n.r.). Decizia nu este la BNR şi nu vine dinspre economistul-şef. Nu vreau să mă delimitez, dar nici să spun că există un scenariu care ia în calcul această chestiune. Se ia în calcul un singur un scenariu, care cred că se ia în calcul la toate ministerele şi la toate partidele responsabile: cum reduci deficitul de la 9% din PIB la 3% în 3 ani. Asta este întrebarea„, a subliniat Dan Suciu.
(Întrebare: Deşi politica fiscală nu e făcută de BNR, ci de Guvern, iar politica monetară este atributul BNR, totuşi, cele două trebuie corelate pentru un rezultat de succes şi n-ar fi pentru prima oară când BNR vine cu propuneri.)
„În acest moment nu avem nicio propunere, ci o întrebare: ce facem, cum reducem deficitul de la 9% acum la 3% în 2024. Nu este o întrebare cu răspuns iminent, dar pe noi, la BNR, ne preocupă răspunsul la această întrebare, aşa cum credem că preocupă orice partid responsabil„, a concluzionat purtătorul de cuvânt al BNR.