Proiectul de buget pe 2025 a fost publicat, ministerele care primesc bani în plus dar şi cele de la care se taie, deficitul e estimat la 7,04%.
Sindicaliştii aruncă bomba după discuţiile cu guvernanţii: indexarea pensiilor din septembrie ar putea să nu aibă loc. Statul nu ar avea fonduri pentru această majorare cu rata inflaţiei, deşi ministerul Muncii a primit cu peste 15% mai mulţi bani decât anul trecut. Sume consistente s-au tăiat de la Dezvoltare, lucru care ar putea afecta mai multe proiecte. Premierul susţine însă că, prin acest buget prudent, a urmărit continuarea investiţiilor şi protejarea puterii de cumpărare a populaţiei.
Majoritatea ministerelor primesc mai mulţi bani decât anul trecut. Cea mai mare creștere este la Ministerul Energiei: 153%. Ministerul Mediului primeşte 55% în plus în acest an. La Sănătate se dau cu 35% mai mulţi bani, la Transporturi, cu 20%. Banii alocați pentru acest din urmă minister vor asigura continuarea investițiilor în autostrăzi și reabilitarea liniilor de cale ferată. Iar la Muncă, majorarea cu 16 la sută este necesară pentru pensii, dar şi pentru proiectele pentru tineret, care anul trecut au fost desfăşurate de Ministerul Familei. La Apărare şi Educaţie, bugetele cresc cu 10%.
Ministerele care primesc bani în plus şi cele de la care se taie. Cheltuielile cu personalul scad cu 5% în tot aparatul de stat, cu câteva excepții: Sănătatea, Educația, Apărarea și Ministerul de Interne.
Sunt și ministere pe minus. La Dezvoltare, scăderea este de 12%. La Agricultură, de la 27 de miliarde, bugetul ajunge la 25 de miliarde în acest an, adică o diferenţă de 6%. Cu unu la sută mai puțin primeşte şi Cultura. Şi la Administrația Prezidențială banii au fost tăiaţi. La fel e situaţia la Senat şi Camera Deputaților, în contextul în care a fost anunţată deja desfiinţarea a 400 de posturi.
Sindicaliștii au cerut ca disponibilizările să înceapă de la clientela de partid.
„Atunci când vii intr-o funcţie politică, ai dreptul ca pe funcţiile respective să-ţi aduci oamenii tăi, cu care faci treabă. Cu următoarea condiţie. Oamenii pe care-i aduci să vină cu contract pe perioadă determinată. Ţi-ai terminat mandatul, ai plecat împreună cu întreaga ta echipă. Nu-i laşi deghizaţi, ascunşi prin ministere, agenţii, consilii locale şi judeţeene”, a declarat Dumitru Costin, preşedinte BNS.
Bonusurile și orele suplimentare nu mai sunt plătite, iar mulți angajați au veniturile reduse. Sindicaliștii amenință că vor sesiza Comisia Europeană pentru nerespectarea legii dialogului social.
„Prin Ordonanţa Trenuleţ s-au încălcat în mod agresiv prevederi constituţionale clare. După data de 10 februarie, am putea să avem oprirea lucrului în porturile maritime româneşti. S-ar putea întâmpla şi în alte domenii”, a declarat Mircea Burlacu, vicepreşedinte BNS.
Cu pensiile înghețate, indexarea de la 1 septembrie promisă de politicieni ar putea să nu mai aibă loc.
„Din ce am auzit astăzi, nu cred că se va discuta în urmatoarele luni despre acest subiect. Cel mult, se poate lua în discuţie acest subiect dupa ce se va vedea cum merge executia bugetară. Lucrurile nu arata de loc bine”, a declarat Dumitru Costin, preşedinte BNS.
Guvernul vine, însă, cu o soluție. A prevăzut două miliarde de lei în buget pentru plata unor ajutoare către pensionarii cu venituri de până la 3 mii de lei. Banii ar putea fi acordaţi într-una sau două tranșe. Coaliția va lua o decizie în perioada următoare.
Cu toate tăierile, Statul nu va reuşi să se încadreze în ţinta de deficit, susţin analiştii. Peste 26 de miliarde de lei ar trebui să aducă reforma fiscală pe care Guvernul o pregăteşte până la jumătatea anului.
„Veniturile trebuie să crească cu aproape 25 la sută ca să ne încadrăm la deficitul asta de 7%. Înseamnă că trebuie să ne aşteptăm la nişte creşteri semnificative de taxe. Accize, TVA – care se colectează cel mai uşor. Astfel de creşteri sunt o mare bucurie pentru marii hoţi. Pentru că le creşte felia de furat”, a declarat Gabriel Biriş, analist fiscal.
„Mesajul oficial pe care l-am primit e că anul acesta nu mai cresc taxele. În ce măsură e un mesaj realist, în care putem avea încredere, din nou, judecaţi şi dumneavoastră”, a declarat Radu Burnete, director executiv Confederaţia Patronală Concordia.
Bugetul va fi adoptat sâmbătă de Guvern și va ajunge la vot final în Parlament săptămâna viitoare.
Proiectul de buget pe 2025 a fost publicat. Deficitul e estimat la 7,04%. Barna: ”Avem o creștere de venituri de 50 mld. lei”.
Ministerul Finanțelor a publicat joi seară proiectul de buget pentru acest an, construit pe o creștere economică de 2,5%, ceea ce duce valoarea Produsului Intern Brut la 1.912 miliarde de lei prețuri curente. Tanczos Barna, ministrul Finanțelor, a anunțat că proiectul de buget pentru 2025 prevede o creștere de venituri de 50 de miliarde de lei față de 2024, sumă care permite încadrarea în deficitul de 7% din PIB.
Inflaţia medie anuală pe care a fost calculat bugetul este de 4,4%.
Deficitul bugetar este estimat la 7,04% din PIB.
Veniturile bugetului consolidat sunt estimate 667,523 miliarde de lei, reprezentând 34,9% din PIB. Cele mai mari ponderi în cadrul veniturilor bugetare în anul 2025 le înregistrează (contribuţiile de asigurări sociale 30,8% din total venituri), urmate de TVA (20,4% în total venituri), sume primite de la UE (13,1% din total venituri), impozit pe salarii şi venit (8,5%).
Cheltuielile sunt estimate la 802,170 miliarde de lei, respectiv 41,9% din PIB. În anul 2025, cheltuielile destinate investiţiilor însumează aproximativ 149,7 miliarde lei, reprezentând 7,8% în PIB. Investiţiile sunt susţinute din Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă, însă până la sfârşitul anului 2026 acestea trebuie finalizate. Cheltuielile de personal sunt în sumă de 169,5 miliarde lei în anul 2025. Cu ponderi mari în total cheltuieli în anul 2025 se situează asistenţa socială (30,2% din total cheltuieli), cheltuieli de personal (21,1% din total) şi cheltuieli de investiţii (18,7% din total).
Potrivit Raportului privind situaţia macroeconomică pe anul 2025 şi proiecţia acesteia pe anii 2026-2028, evoluţia economică ia în considerare măsurile de consolidare fiscal-bugetară şi o creştere echilibrată a investiţiilor publice şi private în domeniile prioritare ale economiei.
Pe latura ofertei, se aşteaptă ca sectorul industrial să revină treptat, dar cu o evoluţie moderată (0,5%). Continuarea dezvoltării proiectelor de infrastructură se va reflecta într-o dinamică ridicată a sectorului construcţiilor (4,8%). Serviciile se vor menţine ca principal susţinător al creşterii economice, dinamica de 2,5% bazându-se pe dezvoltarea cu prioritate a activităţilor purtătoare de valoare adăugată mare. Majorarea din sectorul agricol este estimată la 3,9%, fiind considerată prudentă. Această creştere nu acoperă, însă, contracţia accentuată din anul anterior, dar ţine cont de faptul că acest sector este intens influenţat de condiţiile climatice, se arată în documentul citat.
Pe partea cererii, în condiţiile în care resursele disponibile, atât prin Mecanismul de redresare şi rezilienţă şi Cadrul financiar multianual 2021-2027, cât şi cele guvernamentale, vor fi transpuse în proiecte majore de infrastructura, s-a avut în vedere o dinamizare a activităţii investiţionale. Astfel, formarea brută de capital fix, cu o dinamică de 5,9% şi o rată de investiţie de 27,4%, va reprezenta principalul factor al creşterii economice.
Consumul privat, pe fondul diminuării creşterii veniturilor disponibile reale ale populaţiei (ca urmare a aplicării măsurilor fiscal-bugetare prin care câştigurile salariale din sectorul bugetar şi pensiile sunt menţinute la nivelul anului anterior), îşi va încetini vizibil avansul, dinamica fiind similară cu cea a produsului intern brut (2,5%).
Exportul net îşi va tempera considerabil contribuţia negativă la creşterea economică (-0,8 puncte procentuale), ca urmare a revenirii exportului de bunuri şi servicii (creştere cu 2,3%) concomitent cu majorarea importului de bunuri şi servicii cu 3,8%.
Deficitul de cont curent este prognozat la 28,3 miliarde euro în anul 2025, având o pondere în PIB de 7,4%, cu un deficit în scădere al balanţei de bunuri până la 9,2% din PIB.
În ceea ce priveşte piaţa muncii, pentru anul 2025, a fost estimată o creştere a numărului de salariaţi cu peste 63.000 persoane, ajungând la un efectiv de 5,475 milioane salariaţi şi o rată a şomajului înregistrat de 3,1%. Salariile nominale, atât în sistemul public, cât şi în cel privat vor înregistra decelerări importante, de la creşterea de două cifre din 2024 (14,4%), la o singură cifră în 2025 (6,1%).
”În buget avem o creștere de venituri față de 2024 de 50 de miliarde de lei și este exact suma de care avem nevoie de a pentru a acoperi cheltuielile care sunt planificate și pentru a ne încadra în 7% deficit. Față de această sumă, dacă nu creștem cheltuielile, nu avem nevoie de nicio taxă nouă, nicio majorare. Suma de 50 de miliarde vine din prognoza făcută pe de o parte de Comisia de Prognoză pe creșterea economică, vine din eliminarea facilităților la salariile din agricultură, din construcții și din IT, vine din creșterea generată de coborârea plafonului la microîntreprinderi, vine parțial o sumă nu foarte mare, de 1,7 miliarde lei, din taxa pe construcții speciale, vine o parte, câteva miliarde, încă o dată, cu prognoză rezervată nouă nu populistă din creșterea eficienței ANAF”, a explicat Tanczos Barna, la o întâlnire cu jurnaliștii, potrivit Agerpres.
Potrivit datelor prezentate, bugetul pentru Ministerul Apărării se majorează în acest an la 2,23% din PIB, de la 2,18% din PIB anul trecut, cu posibilitatea să mai crească până la 2,5%.
Bugetul pentru plata pensiilor este de 182 de miliarde de lei, aici fiind incluse toate tipurile de pensii, reprezentând 9,6% din PIB.
Cheltuielile cu personalul bugetar sunt de 169,5 de miliarde de lei, respectiv 9,4% din PIB.
În ansamblu, bugetul pentru acest an este construit pe venituri de 667 miliarde de lei, din care venituri curente 566 miliarde de lei, respectiv peste 30% din PIB. Investițiile prinse în buget se ridică la 7,9% din PIB, deși ținta inițială era de 7%.
Bugetul pentru anul 2025 este realizat pe baza datelor din prognoza de toamnă a Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză.
Potrivit ministrului Finanțelor, proiectul de buget pentru 2025 va fi publicat joi pe pagina de internet a Ministerului de Finanțe, urmând să fie aprobat sâmbătă în Guvern și trimis spre Parlament.
”Astăzi, după această discuție îl punem și pe site. Urmează prezentarea în Comisia de Dialog social, prezentare în CES, prezentare CSAT, prezentare în Guvern, aprobare în Guvern sâmbătă și trimitere la Parlament. Până luni seara probabil o să fie perioada de depunere de amendamente. Săptămâna viitoare încep discuțiile în Parlament. Eu văd bugetul nu doar ca pe un instrument al unora care să fie interesant pentru o săptămână, două săptămâni după aprobare și după aceea să uităm de el. Bugetul trebuie să fie un instrument așezat în context, într-un context multianual. De obicei trebuie să vină de undeva și trebuie să fie un element al continuării unui drum către un anumit țel, o anumită destinație’, a spus Tanczos Barna.
