Guvernul a adoptat luni ordonanţa „trenuleţ” care conține măsuri de austeriate, tăieri şi eliminarea unor facilităţi pentru mai multe categorii de români. Documentul prevede însă și modificări de ultim moment, cum ar fi valoarea taxei pe stâlp pe care o introduce Guvernul, aceasta urmând să fie de 1%.
Românii care pierd 1.000 de lei la salariu după OUG „Trenuleţ”. 2025, anul austerităţii.
2025 se anunţă un an de coşmar, sub ameninţarea unor taxe mărite şi a scumpirilor în lanţ stârnite de politica fiscală a Cabinetului Ciolacu 2. Guvernul a aprobat astăzi ordonanţa austerităţii, iar măsurile dure s-ar putea înmulţi. Ministrul de finanţe a spus deschis că încearcă să nu mărească şi alte taxe, iar, într-un apel fără precedent, premierul le-a sugerat companiilor să nu mai mărească preţurile o jumătate de an. Semn că situaţia noastră financiară s-ar putea degrada exploziv.
În faţa unui deficit de buget aproape dublu faţă de cel din lege, premierul a explicat la începutul şedinţei de guvern că trebuie să ia măsuri neplăcute. Aşa-numita ordonanţă trenuleţ va lovi angajaţii statului şi din mediul privat, pensionarii, elevii, studenţii şi copiii. Majorările anunţate nu vor mai avea loc, iar unele categorii vor rămâne fără facilităţi fiscale. 133 de miliarde de lei va economisi România cu aceste măsuri controversate.
„Această ordonanță nu este una a „austerității” sau „sărăciei”. Am hotărât împreună cu partenerii de coaliție să adoptăm azi așa-zisa Ordonanță „Trenuleț” pentru a ține sub control deficitul bugetar în 2025, așa cum ne-am angajat în fața Comisiei Europene prin Planul Fiscal. Ca prim-ministru, sunt pregătit pentru orice critică”, a declarat Marcel Ciolacu, premierul României.
„S-au făcut multe excese şi acum vine nota de plată. Nu există prânz gratis şi asta trebuie să înţelegem cu toţii. În momentul în care politicienii dau, nu dau de la ei, dau de la noi”, a explicat Gabriel Biriș, expert fiscal.
În plus, se vor elimina complet şi o serie de facilităţi fiscale pentru angajaţi din domenii cheie. Spre exemplu, un angajat din industria IT, care câştigă 10.000 de lei brut primeşte acum, în mână, puţin sub 7.000 de lei. De anul viitor, după ce va fi obligat să plătească şi contribuţia la pilonul 2 de pensii, salariul îi va scădea sub 6.000 de lei. Măsurile de austeritate riscă să provoace proteste în lanţ. Poliţiştii au protestat astăzi în faţa guvernului, iar angajaţii din penitenciare, la Constanţa şi Hunedoara.
Ordonanța „trenuleț” a fost adoptată cu aviz nefavorabil de la Consiliul Economic și Social. Sindicatele și patronatele spun că măsurile creează dezechilibre, este promovează munca neplătită și există riscul izbucnirii unor conflicte de munca si greve. În plus, nu există predictibilitate pentru mediul privat.
Situaţia ar putea deveni şi mai rea după alegerile prezidenţiale
Situaţia ar putea deveni şi mai împovărătoare după alegerile prezidenţiale din primăvară. Statul ar putea avea nevoie de şi mai mulţi bani şi ar putea majora taxa pe valoarea adăugată şi impozitul pe profit.
„Eu voi face tot posibilul să construim bugetul anului 2025 fără majorare de cotă la TVA și impozitul pe venit. Nu îmi doresc să împovărez şi mai mult mediu de afaceri şi consumul. Nu ne dorim o supraimpozitare a muncii în 2025. Până nu ajung să văd cifrele şi care sunt calculele nu vreau să exclud nimic”, a spus Tanczos Barna, ministrul Finanţelor.
În faţa unui an complicat, premierul a făcut un apel fără precedent, semn că guvenul ar putea lua măsuri şi mai aspre de austeritate. „Solicit tuturor companiilor din România un moratoriu de 6 luni de zile pentru înghețarea prețurilor și solidaritate cu populația și Guvernul României”, a transmis Marcel Ciolacu, premierul României.
Guvernul reduce şi plafonul pentru microîntreprinderi
De la 1 ianuarie, guvernul reduce şi plafonul pentru microîntreprinderi. De la 500.000 de euro în prezent la 250.000 de euro de anul viitor. Firmele care realizează venituri peste acest prag vor fi obligate să plătească impozit pe profit de 16%, de cinci ori mai mare decât acum. În plus, impozitul pe dividende va creşte de la 8 la 10%. O măsură introdusă peste noapte.
„În doi ani consecutiv ni se măresc de aproximativ 16 ori taxele pe care noi trebuie să le plătim. Este greu să ne programăm să ne facem un plan pentru că nu ştiu ce se întâmplă de la o lună la alta, dar de la un an la altul”, a mărturisit Laurențiu Oprea, antreprenor.
Guvernul a depăşit cheltuielile planificate cu aproape 70 de miliarde de lei, anul acesta.
Declarațiile făcute de Marcel Ciolacu în ședința de Guvern:
„Ultima prognoză oficială a Comisiei Europene din noiembrie, dar și datele venite în decembrie de la Comisia Națională de Prognoză au fost mult mai pesimiste decât așteptările specialiștilor. Situația s-a deteriorat accelerat în majoritatea statelor UE începând cu a doua parte a lunii octombrie, iar acest lucru nu avea cum să ocolească România.
Noi avem deja un deficit ridicat în acest an deoarece cheltuielile au fost mai mari cu 69 de miliarde de lei, adică 3,92% din PIB față de ceea ce era prevăzut în buget. Însă niciun om de bună credință nu poate critica că am mărit pensiile de două ori și am eliminat inechitățile pentru 3,8 milioane de pensionari sau că am majorat salariile profesorilor, medicilor, polițiștilor sau militarilor. Nimeni nu poate contesta că a trebuit să acordăm bani în plus pentru a menține facturile la energie și gaze neschimbate pentru populație și economie, că am mărit fondurile pentru sănătate sau că am făcut investiții record în infrastructură. Toate împrumuturile au fost pentru a construi autostrăzi, școli și spitale și pentru a achita datoriile din urmă.
Nu regret niciuna dintre aceste măsuri, pentru că am făcut dreptate pentru milioane de oameni și am ajutat economia prin investiții majore.
Avem însă înainte un an dificil din punct de vedere economic, iar în fața cifrelor și a realității trebuie să adoptăm rapid măsuri care să protejeze România de eventuale riscuri financiare majore.
Un comportament economic iresponsabil în acest moment ar însemna automat scăderea rating-ului de țară, alungarea investitorilor și împrumuturile la dobânzi foarte mari. Asta înseamnă în scurt timp recesiune, falimente și șomaj pentru foarte mulți români.
De aceea, am hotărât împreună cu partenerii de coaliție să adoptăm azi așa-zisa Ordonanță „Trenuleț” pentru a ține sub control deficitul bugetar în 2025, așa cum ne-am angajat în fața Comisiei Europene prin Planul Fiscal.
Am obținut o prelungire de la 4 la 7 ani pentru reducerea deficitului, iar primul pas este să coborâm la 7% în 2025. Asta înseamnă că vom avea acces în continuare la fondurile europene și din PNRR atât de necesare pentru a continua modernizarea României.
Această ordonanță nu este una a „austerității” sau „sărăciei” așa cum se spune la televizor. Austeritate a fost când s-au tăiat salarii cu 25%, când a crescut TVA de la 19 la 24% sau când s-au închis sute de școli și spitale.
Am structurat această ordonanță pe trei obiective fundamentale: stoparea creșterii cheltuielilor statului, reducerea risipei bugetare cu 1% din PIB, respectiv 19 miliarde de lei, și majorarea veniturilor la buget prin implementarea reformelor structurale din PNRR.
Adoptăm astăzi măsuri clare privind reforma statului și reducerea cheltuielilor publice. Și începem cu noi, cu politicienii. Salariile demnitarilor vor fi înghețate și în acest an, iar partidele vor primi cu 25% mai puțini bani. Apoi continuăm cu aparatul bugetar. În acest an, nu există resurse financiare pentru creșterea salariilor bugetarilor. Nu se mai acordă sporuri și premii suplimentare. Fiecare leu plătit la salariu va fi justificat prin criterii de performanță și evaluări. Angajările la stat vor fi înghețate în 2025. Și vom trece rapid la desființarea și comasarea de instituții și agenții publice.
Vom prelua un model deja consacrat și vom înființa Departamentul pentru eficientizarea activității guvernamentale, care va reduce cheltuielile statului cu 1% din PIB anul viitor. Precizez, că în acest departament vor veni specialiști din alte zone guvernamentale, care vor lucra pro bono.
În același timp, trebuie să luăm măsuri de creștere a veniturilor la bugetul de stat. Am adoptat acele măsuri care sunt cuprinse în reforma fiscală din PNRR cu cel mai redus impact asupra creșterii economice. Am refuzat să tăiem de la investiții sau să creștem impozitul pe profit sau pe venit, la fel cum am refuzat creșterea TVA care ar fi dus la creșterea inflației.
Așadar eliminăm toate facilitățile fiscale și creăm un sistem fiscal echitabil. Reducem gradual pragul de impozitare la microîntreprinderi pentru a evita un șoc în economie. Vor fi afectate circa 30 de mii de IMM-uri, adică 10% din total, dar vom încerca să le sprijinim prin alte scheme de ajutor de stat. De asemenea, introducem impozitul pe construcțiile speciale și aliniem impozitul pe dividende la impozitul pe venit, respectiv la 10%. Astfel, ne vom păstra locul 7 în UE în ceea ce privește cel mai mic impozit pe dividende, în fața noastră fiind țări precum Ungaria care are 15%, Polonia cu 19% sau Cehia cu 23%, în timp ce media la nivelul UE este de 20%.
În final, fac un apel către companiile care continuă să nu își plătească corect taxele și să își externalizeze profiturile. Nu mai putem așeza povară fiscală tot pe companiile care sunt corecte, care investesc, produc și creează locuri de muncă. Deci plătiți toți corect sau plecați!
Am un mesaj special pentru pensionari și pentru românii cu venituri mici. Măsurile pe care le luăm astăzi ne dau încredere că atunci când vom face bugetul de stat în ianuarie vom găsi resursele financiare fie pentru a acorda un sprijin one-off pentru pensiile mici și medii, fie să indexăm pensiile cu rata inflației în a doua parte a anului. De asemenea, vom reduce gradual povara fiscală pe muncă cu până la 5 puncte procentuale, în cazul salariilor mici și a familiilor cu copii. Și mai solicit tuturor companiilor din România un moratoriu de 6 luni de zile pentru înghețarea prețurilor și solidaritate cu populația și Guvernul României.
Ca prim-ministru, sunt pregătit pentru orice critică. În acest mandat nu am de gând să fiu popular, ci să fiu extrem de eficient. Criticați-mă pe mine, dar lăsați România să meargă înainte și să se dezvolte. Nu se poate altfel”.
După adoptarea Ordonanței ”trenuleț”, ministrul Finanțelor spune că ”face tot posibilul” să nu majoreze TVA și impozitul pe venit.
România nu-şi mai permite derapaje anul viitor, iar ceea ce se va propune prin buget va trebui respectat ca atare, consideră ministrul Finanţelor, Tanczos Barna. El a precizat că, după ce Guvernul a adoptat luni ordonanța „trenuleț”, nu doreşte să împovăreze şi mai mult mediul de afaceri şi că va face tot posibilul pentru a evita o majorare a cotei de TVA sau a impozitului pe venit.
”Voi face tot posibilul sa construim bugetul anului 2025 fără majorare de cotă la TVA şi la impozitul pe venit. Vom vedea în luna ianuarie care este situaţia finală anuală cu deficitul, vom avea toate prognozele de cheltuieli pe fiecare ordonator principal de credite, vom încerca să ne încadrăm în această limită de 7% (deficit, n.r.), deşi este extrem de restrictivă. Nu îmi doresc să împovărez şi mai mult mediul de afaceri, nu ne dorim să împovărăm şi mai mult consumul”, a declarat luni ministrul Finanţelor, în briefingul de la finalul şedinţei de Guvern.
Guvernul a decis și introducerea “taxei pe stâlp”. Aceasta va fi de 1%. Ministrul Finanțelor a explicat pentru ce construcții se va plăti
”Taxa pe stâlp”, care a fost inclusă în ordonanța „trenuleț”, va fi amânată pentru ca ministrul Finanțelor să aibă discuții cu reprezentanții marilor companii, a declarat Marcel Ciolacu înaintea ședinței de Guvern. Valoarea impozitului va fi de 1%, a declarat ministrul Finanțelor, Tanczos Barna.
Ministrul Finanțelor Tanczos Barna a anunțat că valoarea impozitului va fi de 1% și că nu se va aplica în primele trei luni din 2025.
”Ordonanța de urgență prevede introducerea unui nou impozit pt constructiile speciale. Fiind un domeniu complex am solicitat ca termenul de elaborare a normelor să fie de 90 de zile. În aceste 90 de zile se vor face analizele cu toate industriile care ar putea fi afectate.
Ministerul de Finante va veni cu o propunere de norme si vom analiza detaliile privind impactul pe fiecare domeniu în parte, începând de la drumuri, infrastructura de energie electrica, infrastructura de comunicații. (…) Eu mi-aș fi dorit ca această analiză să se facă înainte de decizie, dar având în vedere situația creată de conditțiile și restricțiile bugetare s-a decis în Guvern ca decizia să fie de la 1 ianuarie 2025.
Astăzi s-a făcut o modificare, nu mai este de 1,5%, ci este de 1%. Impozitul se va aplica conform ordonanței pe alte construcții decât cele care sunt impozitate la nivel local. Veniturile se fac venituri la buget.
În următoarele 90 de zile avem timpul, răgazul necesar de a discuta cu toate ramurile industriale implicate de a vedea impactul exact și a lucra la norme de implementare sustenabile, corecte și care sa duca la o implementare reală”, a spus ministrul.
Întrebat de jurnaliști când ar urma să fie plătit acest nou impozit, ministrul Finanțelor a spus că „prima plată conform decizie de astăzi se face după data de 1 iulie, iar a doua plată după 1 octombrie”.
Tanczos Barna a anunţat că bugetul pentru anul viitor ar putea fi aprobat până la finalul lunii ianuarie dacă lucrurile vor decurge conform planurilor.
”Spaţiul bugetar este cel care ne va conduce pe tot parcursul anului 2025, stabilitatea este primordială, mesajul nostru către pieţele financiare trebuie să fie ferm, dacă ne asumăm un deficit bugetar trebuie să ni-l respectăm în condiţiile în care avem în faţă provocări semnificative şi pe plan naţional şi pe plan internaţional, deci lucrurile trebuie ţinute sub control, iar ceea ce se va propune şi se va promite în bugetul anului 2025 trebuie respectat ca atare. Nu ne mai putem permite derapaje, nici în sus nici în jos. Dacă bugetăm nişte cheltuieli care încap în anvelopa bugetară, ele trebuie făcute, dacă nu pot fi făcute trebuie spus la început de ianuarie că anul acesta nu avem posibilitatea plăţilor respective şi trebuie asumate aceste lucruri”, a subliniat sursa citată.
Guvernul a aprobat, în şedinţa de luni, mai multe măsuri fiscale cuprinse în Ordonanţa trenuleţ, printre care majorarea de la 8% la 10% a impozitului pe dividende şi reducerea pragului pentru microîntreprinderi de la 500.000 euro la 250.000 euro, inclusiv pe parcursul anului fiscal, iar începând cu 1 ianuarie 2026 la 100.000 euro. A fost introdusă, de asemenea, o taxă de 1% pentru construcţii speciale („taxa pe stâlp”) şi au fost decise îngheţări de salarii şi pensii în sectorul bugetar.
Tanczos Barna: Dacă munca este impozitată cu 10%, cred că şi capitalul poate fi impozitat cu 10%
Impozitul pe dividende a crescut de la 8% la 10%, aceasta fiind în continuare o cotă atractivă pentru investitorii străini şi la acelaşi nivel cu cota de impozitare a muncii, a declarat, luni, ministrul Finanţelor, Tanczos Barna, după şedinţa de Guvern în care a fost adoptată „ordonanţa trenuleţ”.
”Cred că la nivel de impozitare trebuie să ţinem cont în primul şi în primul rând de echitate. Impozitul pe dividende a crescut de la 8 la 10%. În ceea ce priveşte impozitarea, trebuie să avem tot timpul în vedere echitatea. Munca este impozitată cu 10%. Eu cred că şi capitalul poate fi impozitat cu 10%, în condiţiile în care şi aşa suntem mult sub cotele de impozit aplicate dividendelor de foarte multe ţări din Uniunea Europeană, de fapt. Deci, 10% cotă de impozit pentru dividende este o cotă în continuare atractivă pentru investitorii străini inclusiv”, a susţinut ministrul Finanţelor.
Potrivit acestuia, impozitul de 10% aplicat dividendelor este similar cu impozitarea muncii, ceea ce aduce echitate în societatea românească.
”Nu este o cotă foarte mare şi este la acelaşi nivel cu cota de impozitare a muncii care vine şi la salariul minim, practic, dacă dau jos acele deduceri, vine şi la un salariu de 5.000 lei şi de 10.000 lei şi într-adevăr vine şi la dividende de 10 milioane de euro. Deci, cred că este echitate la acest nivel şi nu doresc să mă uit în urmă nici în ceea ce priveşte costurile, nici deciziile, nici persoanele. Trebuie să ne uităm înainte, să asigurăm pe termen mediu şi lung o sustenabilitate şi o atractivitate a României pe plan fiscal şi să rămânem în continuare o ţară care atrage investitori străini, dar nu putem să păstrăm inechităţi în societatea românească”, a transmis ministrul de Finanţe.
Guvernul a aprobat, în şedinţa de luni, mai multe măsuri fiscale cuprinse în ”ordonanţa ‘trenuleţ”, printre care majorarea de la 8% la 10% a impozitului pe dividende şi reducerea pragului de impozitare pentru microîntreprinderi de la 500.000 euro la 250.000 euro, inclusiv pe parcursul anului fiscal, iar începând cu 1 ianuarie 2026 la 100.000 euro. A fost introdusă, de asemenea, o taxă de 1% pentru construcţii speciale (taxa pe stâlp) şi au fost decise îngheţări de salarii şi pensii în sectorul bugetar.
