Forma finală a ordonanței austerității din 1 ianuarie 2025: Crește impozitul pe dividende la 10%, se elimină toate facilitățile pentru IT și construcții.
Ministerul Finanțelor a publicat Ordonanța „trenuleț” în dezbatere publică. OUG privind tăierile de fonduri bugetare în 2025 prevede, printre altele, că pensiile, salariile bugetarilor, alocațiile și ajutoarele sociale vor fi înghețate în anul care vine. Ordonanța cu măsurile de austeritate va fi adoptată luni.
Forma finală a OUG publicată de ministerul Finanțelor prevede o creștere a dividendelor de la 8% la 10%. În același timp, pragul la microîntreprinderi scade de la 500.000 de euro, cât este în prezent, la 250.000 de euro în 2025 și la 100.000 în 2026.
De asemenea, proiectul de OUG prevede eliminarea tuturor facilităților fiscale care se acordau angajaților și companiilor din domeniile IT, Agricultură și Construcții.
Totodată, se introduce și un impozit suplimentar pentru construcțiile considerate speciale, de 1,5%, aplicabil cu data de 31 decembrie. Aceste construcții sunt sondele de țiței, platforme, stații sau centrale hidroelectrice, centrale termoelectrice, dar și altele.
Proiectul de ordonanță care include măsurile de austeritate a fost agreat sâmbătă de liderii coaliției PSD-PNL-UDMR și va fi adoptat luni.
Proiectul conține măsuri pentru stoparea creșterii cheltuielilor statului în 2025, precum suspendarea angajărilor la stat, înghețarea pensiilor și salariilor bugetarilor și eliminarea primelor la bugetari.
Principalele prevederi ale proiectului de OUG:
- îngheață alocațiile
- îngheață salariile bugetarilor
- bugetarii nu mai primesc bonusuri, prime
- orelele suplimentare nu se mai plătesc
- se îngheață angajările la stat, cu unele excepții
- îngheță pensiile în sistemul public
- îngheață pensiile speciale
- îngheață pensiile parlamentarilor
- sunt eliminate toate voucherele pentru bugetari, cu excepția celor pentru creșe
- concediul neefectuat de bugetari nu va mai fi compensat în bani
- acordarea voucherelor de vacanță în cuantum de 800 de lei, cu condiția ca salariul să fie până în 8.000 de lei, iar serviciile turistice să coste cel puțin 1.600 de lei. Practic, bugetarii vor fi nevoiți să vină cu cel puțin jumătate din banii de vacanță dacă vor să beneficieze de voucher.
- studenţii vor beneficia de o reducere de 90% pentru abonamentele la metrou. În cazul trenurilor, aceştia vor avea o reducere de 90% doar între domiciliu şi facultate.
- se modifică din nou subvențiile pentru partide. Rămâne în continuare plafonul de 0,04% din PIB, dar subvenția totală pentru 2025 va fi cu 25% mai mică față de cea din 2024.
- companiile de stat majorează tarifele cu inflația
- în Guvern se înființează Departamentul pentru eficiență guvernamentală, prin reorganizarea altor instituții din subordinea guvernului, care va avea ca obiective restructurarea, reducerea și eficientizarea cheltuielilor publice în cuantum de minimum 1% din PIB în 2025
- limitarea la 6 a călătoriilor gratuite cu trenul pentru pensionari și angajații companiilor din cadrul Ministerului Transporturilor
Bugetul pentru anul viitor va fi finalizat și adoptat de guvern în prima săptămână din ianuarie și va fi supus aprobării Parlamentului într-o ședință extraordinară.
Voucherele de vacanță rămân în vigoare, dar salariatul trebuie să pună jumătate din bani.
Guvernul va subvenționa jumătate din voucherele de vacanță, au anunțat sindicatele, după discuțiile cu premierul Marcel Ciolacu la Palatul Victoria. Așadar, cine își dorește voucher de vacanță de 1.600 de lei trebuie să pună jumătate din sumă din fondurile proprii, relatează Agerpres.
”Datorită şi intervenţiei patronatului s-a decis că voucherele de vacantă rămân în vigoare, cu condiţia ca din 1.600 lei să existe o contribuţie din salariul propriu, a salariatului, pentru a obţine voucherul de 1.600, adică jumătate, 800 de lei. Este opţională obţinerea voucherului de vacanţă. Dacă dai 800 lei vei beneficia de voucher, nu dai 800 de lei, nu beneficiezi de acest lucru. Vrei voucherul de 1.600 de lei, trebuie să contribui cu 800 de lei”, a menţionat Bogdan Hossu, președintele Cartelului Alfa.
La rândul său, Gabriel Predica, vicepreşedintele Federaţiei ”Solidaritatea Sanitară” a subliniat că Guvernul va subvenţiona cu cel mult 800 de lei voucherele de vacanţă.
”Guvernul propune următorul lucru: el va subvenţiona cu cel mult 800 de lei, aşa este formulat articolul. Nu au ştiut să răspundă, totuşi, ce se va întâmpla din perspectivă fiscală. La momentul actual aceste vouchere de vacanţă sunt supuse impozitului pe venit, respectiv CASS”, a precizat Gabriel Predica.
Industria turismului: Eliminarea voucherelor de vacanță ”aruncă România înapoi cu 20 de ani”.
În 20 decembrie, patronatele şi sindicatele din turism au transmis că protestează faţă de o posibilă eliminare a voucherelor de vacanţă din bugetul statului pe anul 2025, afirmând că această măsură va avea consecinţe catastrofale asupra sectorului, dar şi asupra altor industrii conexe şi „ar arunca România înapoi cu 20 de ani”.
Eliminarea voucherelor de vacanţă va afecta „grav” balanţa valutară, miliarde de euro vor lua drumul Greciei, Turciei, Bulgariei în loc să rămână în ţară, avertizau reprezentanţii Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism (ANAT), într-un comunicat de presă, potrivit Agerpres.
Sindicatele anticipează revoltele angajaţilor care vor fi lipsiţi atât de prime, creşteri salariale, cât şi de concedii. Totodată, această măsură va avea consecinţe catastrofale pentru sector şi un impact negativ pentru industriile conexe.
Astfel, veniturile din turism, un sector vital pentru economia românească, vor scădea cu 30-40%, iar mii de români – în special cei cu venituri modeste – nu vor mai avea acces la vacanţe, tratamente de recuperare sau odihnă, în condiţiile în care aproape 16% dintre angajaţii din sectorul public au beneficiat pentru prima dată în viaţa lor de o vacanţă datorită acestor vouchere, precizat reprezentanţii ANAT.
Aceştia mai susţin că, prin eliminarea voucherelor de vacanţă, se va pierde încrederea investitorilor privaţi, care vor fi forţaţi să îşi reducă activitatea sau să îşi închidă afacerile, contribuind astfel la creşterea şomajului.
”Nu vă atingeţi de voucherele de vacanţă! Tăiaţi risipa şi ineficienţa publică. Dar nu omorâţi găina care dă ouă de aur. Nu omorâţi economia şi nici turismul românesc!”, a precizat ANAT.
Pe de altă parte, Federaţia Industriei Hoteliere din România (FIHR) a lansat recent un apel către Guvernul României în ceea ce priveşte impactul „devastator” asupra industriei turismului pe care îl vor avea măsurile fiscale propuse prin „ordonanţa trenuleţ”, fără a fi însoţite de politici publice de compensare a impactului negativ şi dezvoltare a turismului de incoming şi susţinere a investiţiilor în domeniu.
Măsurile prevăzute în ”ordonanţa trenuleţ” vor avea un impact de peste 133 miliarde lei, în 2025.
Impactul financiar al măsurilor prevăzute în „ordonanţa trenuleţ” va fi de 133,37 miliarde lei, în 2025, conform Notei de fundamentare a proiectului de Ordonanţă de Urgenţă privind unele măsuri fiscal-bugetare, publicat duminică de Ministerul Finanţelor.
Potrivit sursei citate, veniturile bugetare se vor majora cu 7,11 miliarde lei anul viitor, cu 8,75 miliarde lei în 2026, 9,41 miliarde lei în 2027 şi cu 9,95 miliarde lei în 2028, iar cheltuielile bugetare se vor reduce cu 126,26 miliarde lei în 2025.
Printre măsurile prevăzute în proiectul de ordonanţă se numără îngheţarea, la nivelul lunii noiembrie 2024, a salariilor angajaţilor din sistemul bugetar, a sporurilor, indemnizaţiei de hrană şi alocaţiei pentru copii, neacordarea de bilete de valoare, cu excepţia tichetelor de creşă, blocarea posturilor vacante, recompensarea cu timp liber a orelor suplimentare lucrate, menţinerea punctului de referinţă, element esenţial în calculul pensiilor, la nivelul de 81 lei şi a valorii indicatorului social de referinţă la nivelul în plată în luna noiembrie 2024, diminuarea subvenţiei alocate partidelor politice cu 25% faţă de nivelul acordat în anul 2024, sau neactualizarea cu rata inflaţiei a pensiilor de serviciu.
Totodată, proiectul propune majorarea cotei de impozit de la 8% la 10% pentru dividendele distribuite începând cu data de 1 ianuarie 2025, reducerea plafonului de venituri realizate de către o persoană juridică română, de la 500.000 euro la 250.000 euro, inclusiv pe parcursul anului fiscal, iar începând cu 1 ianuarie 2026 la 100.000 euro, eliminarea condiţiei de realizare a veniturilor din consultanţă şi management, în proporţie de 80%, utilizată pentru încadrarea în categoria microîntreprinderilor, eliminarea facilităţilor fiscale acordate persoanelor fizice care realizează venituri din salarii şi asimilate salariilor, ca urmare a desfăşurării activităţii de creare programe pentru calculator sau de la angajatori din sectoarele construcţii, agricol şi industria alimentară în condiţiile stabilite prin Codul fiscal, începând cu veniturile aferente lunii ianuarie 2025 etc.
Începând din aprilie 2020, România se află în procedura de deficit excesiv (PDE), în condiţiile depăşirii, în anul 2019, a limitei de 3% pentru deficitul bugetar, stabilită în cadrul Pactului de stabilitate şi creştere (PSC). PDE a fost iniţiată prin propunerea Comisiei Europene (CE) din martie 2020, înainte de activarea clauzei generale derogatorii la nivelul UE.
„Conform recomandării Comisiei Europene din iunie 2024, România trebuie să limiteze creşterea cheltuielilor primare nete la o rată compatibilă cu reducerea deficitului public către valoarea de referinţă de sub 3% din PIB prevăzută în tratat şi să menţină datoria publică la un nivel prudent pe termen mediu. În acest context se impune adoptarea de măsuri care să limiteze creşterea cheltuielilor permanente, până la un nivel care să permită respectarea condiţionalităţilor asumate de Guvernul României, inclusiv în ceea ce priveşte nivelul deficitului bugetar şi să evite crearea premiselor unui dezechilibru bugetar, cu consecinţe negative asupra performanţelor fiscale şi externe ale Român”, se menţionează în Nota de fundamentare a proiectului.
Confederația Patronală Concordia: ”Deciziile Guvernului vor avea consecințe grave. A reintrodus celebra „taxă pe stâlp”.
Confederația Patronală Concordia acuză guvernul că și-a încălcat propriul angajament, de a discuta în prealabil cu mediul de afaceri modificările fiscale introduse prin Ordonanța „trenuleț”.
Ordonanța, a cărei formă finală a fost publicată duminică de Ministerul de Finanțe în dezbatere publică, a determinat deja mai multe sindicate să amenințe cu mișcări de protest.
„Am fost extrem de neplăcut surprinși să aflăm, după discuțiile de ieri (sâmbătă, n.r.) cu Guvernul, în Consiliul Național Tripartit, pe tema Ordonanței privind reducerea cheltuielilor, că de la 1 ianuarie 2025 vor fi introduse noi taxe şi eliminate facilități fiscale, fără ca aceste lucruri să fi fost discutate așezat, așa cum am primit asigurări că se va întâmpla în luna ianuarie”, a declarat, duminică, directorul executiv al Confederației Patronale Concordia, Radu Burnete, citat de Agerpres.
Confederația Patronală Concordia: Guvernul reintroduce celebra „taxă pe stâlp”
„Este de neînțeles de ce Guvernul a ales să nu ne spună transparent, în cadrul întâlnirii, că intenționează să ia aceste decizii chiar înainte de finalul anului. Cel mai grav însă este că ele au aplicabilitate de la 1 ianuarie 2025, adică de azi în trei zile.
Nu înțelegem nici de ce a reapărut de nicăieri celebra ‘taxă pe stâlp’, care lovește în cele mai productive companii și în cele care fac cele mai mari investiții, în condițiile în care Guvernul ne asigura că va renunța la altă taxă foarte nocivă, cea pe cifra de afaceri.
Sau ce vină au antreprenorii, care tocmai au aflat că în trei zile vor plăti impozite mai mari sau nu mai beneficiază de anumite facilitați. Una este decizia luată dintr-o necesitate, alta este termenul de aplicare.
Termenul de aplicare este inacceptabil pentru noi. Nu se poate construi o economie solidă dacă niciodată nu știi, de Crăciun, ce taxe vei avea de plătit de plătit în prima zi după Revelion”, se spune în comunicatul confederației patronale.
Referirea la „taxa pe stâlp” vizează impozitul pe construcții speciale, calculat prin aplicarea unei cote de 1,5% asupra valorii construcțiilor existente în patrimoniul contribuabililor. Un impozit similar a fost introdus în 2014 și a creat o nemulțumire majoră pentru mediul de afaceri, fiind eliminat din ianuarie 2017.
Confederația Patronală Concordia: Deciziile guvernului vor avea consecințe economice grave
„Deciziile privind limitarea sau înghețarea unor cheltuieli publice, pe care ne pregăteam să le salutăm, au fost puse într-un con de umbră din cauza lipsei de transparență privind aceste noi taxe.
Am fost asigurați în repetate rânduri că vom fi consultați atunci când Guvernul se va uita la creșterea veniturilor bugetare în 2025 conform obligațiilor din PNRR şi din planul de ajutare pe 7 ani agreat cu Comisia Europeană.
De ce Guvernul continuă să ne spună una, dar să facă alta, rămâne un mister, însă unul cu grave consecințe economice”, a conchis directorul Confederației Patronale Concordia
Aceasta reprezintă peste 3.500 de companii cu capital românesc şi străin din 17 industrii care produc mai mult de un sfert din PIB-ul României şi unde lucrează peste 350.000 de salariați.
