Cum va funcționa „CNP-ul fiscal”, ministrul Finanțelor, bizarul ”liberal” tolerat Boloș, a pus în dezbatere publică noul Cod fiscal ce prevede monstruozitatea.
Ministerul Finanţelor pune în dezbatere publică proiectul de act normativ prin care aduce o serie de modificări şi completări Legii 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, pentru adaptarea legislaţiei fiscale, astfel încât gradul de colectare şi conformare la plată să crească, a anunţat miercuri ministerul.
Ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, a vorbit joi seară, despre motivul pentru care vrea să introducă CNP-ul fiscal în România. Ministrul spune că această măsură vizează persoanele fizice, pentru combaterea evaziunii fiscale.
Propunerea introducerii CNP-ului fiscal a stârnit controverse. Oamenii, în special, persoanele fizice, nu înțeleg de ce este nevoie ca statul să aibă toate datele lor în momentul în care fac o plată cu cardul.
”Foarte simplu, poate lămurim o dată pentru totdeauna această problemă. Să luăm exemplul unei spălătorii auto. Toată lumea cunoaște domeniul acesta al serviciilor auto și felul în care se fiscalizează veniturile în acest domeniu. În momentul în care de acolo nu ai plecat fără bonul fiscal, acel bon fiscal înregistrat în casa de marcat cu ajutorul codului de identificare fiscală, pentru că am spus să nu avem probleme cu GDPR-ul și cu normele legale privind protecția datelor cu caracter personal, haideți să punem ca alternativă acest cod de identificare fiscală ca să fie protejate datele personale ale oricărui cumpărător sau beneficiar de servicii. În relația cu ANAF, am creat această alternativă pentru cine dorește să-și protejeze datele.
Nu este o obligație, este o opțiune pe care o are orice cumpărător, beneficiar de servicii, că în cazul acesta pe care vi l-am dat cu spălătoria auto, dacă de acolo ai luat acel bon fiscal, ți-ai spus codul tău de identificare fiscală. ANAF are posibilitatea, la sfârșit de an, să centralizeze toate acele cumpărături pe care tu le-ai făcut din domenii de activitate pe care statul le consideră că sunt cu risc de evaziune fiscală ridicat și din totalul acelor sume adunate de-a lungul anului, un procent ți se rambursează înapoi sau îți dă posibilitatea să compensezi cu alte impozite și taxe. Nu este un model pe care România l-a inventat, este un model care este practicat în țările membre ale Uniunii Europene.
Este discutat cu Banca Mondială pentru întreaga strategie a României de reducere a gap-ului de impozite și taxe și este în favoarea mediului de afaceri, pentru a ajuta și pentru a sprijini atât combaterea competitorilor neloiali în piață, pe de o parte, dar și a asigura cât mai mulți bani la bugetul de stat, care nu vin pe calea politicilor fiscale, ci vin pe calea mai bune colectări. Acesta este scopul pe care îl avem, pe care l-am explicat celor prezenți și au fost de acord cu această alternativă, fiind un sistem opțional, un sistem care nu obligă pe nimeni, dar care oferă recompensă acelor cumpărători care au adunat aceste bonuri fiscale din zone de activitate cu risc fiscal”, a explicat ministrul Finanțelor, Marcel Boloș
”O altă decizie majoră este că în Guvern nu mai poate intra de acum înainte vreo modificare de natură fiscală fără să existe în prealabil o consultare publică finalizată și un acord cu mediul privat și societatea civilă!
Nici domnul Boloș, nici alți miniștri nu pot veni cu proiecte în acest sens, cum ar fi CNP-ul fiscal, de exemplu, până când nu parcurg acest traseu. Cred că așa e corect și aceasta este așteptarea românilor”, a avertizat Ciolacu.
În acest context, Marcel Boloș spune că respectat cerința premierului Marcel Ciolacu și a avut, pe data de 29 iulie, o consultare cu mediul de afaceri, apoi a pus în dezbatere publică proiectul de cod de procedură fiscală.
”La acea întâlnire am dezbătut problema acestui cod de identificare fiscală cu care, culmea, a fost de acord mediul de afaceri, pentru că mediul de afaceri este cel care are un prim interes ca să eliminăm din concurență pe cei neloiali. Altminteri, cel care nu plătește impozite și taxe devine un competitor neloial în piață”, a spus Boloș.
„MF propune modificarea Codului de procedură fiscală pentru îmbunătăţirea capacităţii operative a ANAF în prevenirea şi combaterea fenomenelor de neconformare. (…) Menţionăm faptul că modificările Codului de procedură fiscală au făcut obiectul discuţiei ample de luni, 29 iulie 2024, dintre Ministrul Finanţelor, Marcel Boloş şi reprezentanţii mediului de afaceri, dintre care amintim: Asociaţia Română a Băncilor, Patronatul Antreprenorilor Contabili din România, Camera Consultanţilor Fiscali, CECCAR, ACHAM, Consiliul Investitorilor Români şi Consiliul Investitorilor Străini”, se menţionează în comunicat.
Conform sursei citate, la finalul întâlnirii, cele două părţi au stabilit un termen de 20 de zile pentru transmiterea de propuneri din partea mediului de afaceri pentru eventuale modificări ale proiectului de act normativ.
„Efectul sinergic al tuturor măsurilor pe care le implementăm pentru a ţine sub control evaziunea fiscală va fi vizibil în contul de execuţie bugetară. Din experienţa noastră, în combaterea evaziunii fiscale şi având în vedere mecanismele pe care le implementăm, am constatat că trebuie să gestionăm problema din mai multe direcţii, pentru a monitoriza şi reveni la normalitate.
Proiectele noastre de digitalizare converg spre obiectivul general de reducere a gap-urilor la diverse categorii de impozite şi taxe. Toate statele care au aplicat astfel de proiecte de digitalizare au obţinut rezultate semnificative. Toate aceste măsuri ne vor ajuta să valorificăm mai bine creanţele bugetare, să reducem cât mai mult sarcina fiscală de pe umerii contribuabililor şi astfel să generăm finanţări consistente pentru asigurarea marilor servicii publice”, subliniază Marcel Boloş, în comunicat.
Conform sursei citate, principalele modificări vizează, printre altele, acordarea eşalonării la plată în formă simplificată, inclusiv pentru obligaţiile fiscale cu reţinere la sursă, în anumite condiţii.
„Se propune ca în categoria obligaţiilor fiscale ce pot face obiectul eşalonării la plată în formă simplificată să fie reincluse cele cu reţinere la sursă. În fapt, prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 20/2023 s-a eliminat posibilitatea acordării eşalonării la plată în formă simplificată pentru obligaţiile fiscale cu reţinere la sursă”, se menţionează în comunicat.
Potrivit ministerului, această măsură a afectat mediul de afaceri care s-a aflat în dificultate financiară temporară, astfel că prin proiectul de act normativ se propune să se poată include în eşalonarea la plată în formă simplificată şi obligaţiile fiscale cu reţinere la sursă, cu condiţia achitării unui procent de cel puţin 15% din cuantumul obligaţiilor bugetare cuprinse în certificatul de atestare fiscală.
„Această măsură are în vedere obţinerea unor rezultate cât mai avantajoase, ţinând seama atât de interesul legitim şi imediat al creditorului, cât şi de drepturile şi obligaţiile debitorului”, precizează sursa citată.
Președintele Consiliului Național de Conducere al AUR, europarlamentarul Claudiu Târziu, susține că propunerea guvernului de a introduce numărul de identificare digitală, pus la dispoziție de autoritățile fiscale, este un demers care urmărește monitorizarea comportamentelor noastre comerciale și un control de extracție totalitară asupra fiecărui român.
”După dezastrul provocat în societatea românească prin impunerea așa-zisei «e-Facturi», Ministerul Finanțelor recidivează printr-o propunere care trădează alte intenții decât cele declarate public. De ce ar fi nevoie ca o persoană fizică să solicite și să folosească un număr unic de identificare fiscală, când face tranzacții online? Vezi, Doamne, această nouă codificare ar ajuta la «funcționarea corectă a sistemelor digitale» și în veșnic invocata luptă împotriva evaziunii fiscale.
De fapt, ambele nu sunt decât niște false justificări ce ascund adevăratul motiv: controlul în cele mai mici detalii asupra vieții noastre sociale și private. Acest stat – în marș forțat către o nouă formă de totalitarism – vrea să cunoască și să ne înregistreze fiecare tranzacție, fiecare gest comercial, pentru că adevărata sa țintă este supravegherea noastră continuă”, spune Claudiu Târziu, conform unui comunicat al partidului.
AUR-itul cere eliminarea prevederii.
”În ce măsură așa-zisul CNP fiscal a fost vreo cerință a mediului de afaceri, a vreunui contribuabil, vreo necesitate în lipsa căreia sistemele digitale ar fi în pericol de a se defecta? În niciuna, evident. Nicio persoană rațională nu a solicitat așa ceva, pentru că nu există un alt motiv în spatele implementării acesteia în afara tendinței tot mai acute de monitorizare a cetățenilor români.
Solicit public Ministerului Finanțelor – și invit cât mai mulți români să facă același lucru – să elimine prevederea privind numărul de identificare fiscală din proiectul de ordonanță”, a mai susținut europarlamentarul Claudiu Târziu.
AUR mai arată că miercuri, 31 iulie, Ministerul Finanțelor a lansat în „dezbatere publică”, timp de zece zile, proiectul de Ordonanță de Guvern pentru modificarea și completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de Procedură Fiscală, care include și introducerea unui număr de identificare digitală, atribuit în scop fiscal.
Premierul Marcel Ciolacu ar fi luat însă decizia de a nu pune pe ordinea de zi a Guvernului, cel puțin în următoarele luni, proiectul de Ordonanță prin care se introduce în România așa-numitul „CNP fiscal”.
Premierul Marcel Ciolacu spune că niciun ministru nu mai poate propune modificări fiscale fără să să aibă un acord cu mediul de afaceri și cu societatea civilă. El a dat ca exemplu proiectul Ministerului de Finanțe privind CNP-ul fiscal, în baza căruia românii să poată face cumpărături online.
Bizarul ministru de Finanțe, Marcel Boloș, a explicat că CNP-ul Fiscal este o măsură prin care se va crea un identificator unic fiscal pentru toți cetățenii români. Acesta va fi utilizat în declarațiile fiscale și în facturi, ca alternativă la CNP-ul contribuabilului persoană fizică. Astfel, persoanele fizice care transmit documente fiscale la ANAF vor putea folosi acest cod unic de identificare fiscală în locul CNP-ului. De asemenea, în baza acestui CNP Fiscal, la finalul anului, ANAF va da înapoi cetățeanului taxele plătite în plus, bani care vor putea fi virați în contul personal sau vor putea fi utilizați pentru a achita alte impozite.
”Nu cred că l-am supărat pe domnul Ciolacu, ci am arătat întotdeauna buna mea credință și am respectat ceea ce premierul a dispus: o consultare cu mediul de afaceri și apoi să punem în dezbatere publică proiectul de OUG pe 29 iulie, cu reprezentanții Concordia, ai CECAR, ai investitorilor străini și alți participanți.
În data de 29 iulie, împreună cu toate sindicatele și patronatele, am dezbătut problema acestui CNP Fiscal. Culmea, mediul de afaceri a fost de acord să eliminăm competitorii neloiali care nu-și plătesc taxele. Un om de afaceri care nu-și plătește taxele devine un competitor neloial pentru cei care o fac.
Vă dau un exemplu: o spălătorie auto, pentru că știe toată lumea că acest tip de afaceri sunt în zona cu risc fiscal ridicat. În momentul care de acolo nu ai plecat cu bonul fiscal, poți să-ți dai CNP-ul fiscal. Pentru a nu trebui ca oamenii să-și dea CNP-ul pentru orice serviciu achiziționează se poate utiliza, opțional, CNP-ul Fiscal.
Dacă de acolo ai luat bonul tău fiscal și ai spus Codul tău de identificare fiscală, la finalul anului ANAF poate vedea unde ai plătit bani în plus și îți poate rambursa impozitele sau îți permite să folosești acei bani pentru a plăti alte impozite. Scopul este o mai bună colectare. România nu a inventat acest sistem, el funcționează în străinătate. Acest sistem nu obligă pe nimeni, este opțional, dar îi recompensează pe cei care iau bonurile fiscale din zonele cu risc fiscal ridicat.”, a spus Marcel Boloș.
Completările ulterioare încasează în limita unui plafon zilnic total de 5.000 lei şi efectuează plăţi către acestea în limita unui plafon zilnic total de 5.000 lei; în cazul debitorului care are calitatea de contribuabil mijlociu pentru care s-au înfiinţat popriri pentru obligaţii bugetare al căror cuantum depăşeşte suma de 20.000 lei, de la persoanele prevăzute la art. 1 alin. (1) din
Legea nr. 70/2015, cu modificările şi completările ulterioare, încasează în limita unui plafon zilnic total de 2.500 lei şi efectuează plăţi către acestea în limita unui plafon zilnic total de 2.500 lei; în cazul celorlalte categorii de debitori, cu excepţia persoanelor fizice, pentru care s-au înfiinţat popriri pentru obligaţii bugetare al căror cuantum depăşeşte suma de 10.000 lei, de la persoanele prevăzute la art. 1 alin. (1) din Legea nr. 70/2015, cu modificările şi completările ulterioare, încasează în limita unui plafon zilnic total de 1.000 lei şi efectuează plăţi către acestea în limita unui plafon zilnic total de 1.000 lei”, se precizează în document.
Totodată, se propune utilizarea de către persoanele fizice a unui număr de identificare digitală, ca o alternativă la CNP, pentru funcţionarea corectă a sistemelor digitale care solicită utilizarea CNP-ului persoanelor fizice. Astfel, o persoană fizică poate alege să îşi dovedească identitatea în relaţia cu organul fiscal, utilizând numărul de identificare digitală în locul CNP-ului.
Conform sursei citate, proiectul de act normativ este publicat la rubrica Transparenţă decizională.
