Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR), a decis marţi, majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 3% pe an, de la 2,50% pe an, începând cu data de 6 aprilie 2022.
Lovitură pentru milioane de români. BNR a decis majorarea ratei dobânzii de politică monetară la 3% de la 2,5%.
Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR), întrunit în ședință în 5 aprilie 2022, a hotărât majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 3 sută pe an, de la 2,50 la sută pe an, începând cu data de 6 aprilie 2022.
Totodată, s-a decis majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 4 la sută pe an, de la 3,50 la sută pe an și creșterea ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 2 la sută pe an, de la 1,50 la sută, precum și păstrarea controlului ferm asupra lichidității de pe piața monetară.
De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.
”Deciziile CA al BNR urmăresc ancorarea anticipațiilor inflaționiste pe termen mediu, precum și stimularea economisirii prin creșterea ratelor dobânzilor bancare, în vederea readucerii durabile a ratei anuale a inflației în linie cu ținta staționară de 2,5 la sută ±1 punct procentual, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile în contextul procesului de consolidare fiscală.
BNR monitorizează atent evoluțiile mediului intern și internațional și este pregătită să utilizeze instrumentele de care dispune în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea prețurilor pe termen mediu”, a transmis BNR.
Conform calendarului anunțat, următoarea ședință a CA al BNR dedicată politicii monetare va avea loc în data de 10 mai 2022.
Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR, a anunţat care sunt românii cei mai afectaţi de creşterea ROBOR din ultima perioadă.
„Ştiu că există multe consecinţe neplăcute pentru cei care au credite în plată, mai ales pentru cei cu ROBOR care au luat credite într-o anumită perioadă de timp. Dar de inflaţie suferim cu toţii, şi cei cu credite, şi cei fără„, a punctat Dan Suciu.
Întrebat dacă este adevărat că ratele au crescut cu aproximativ 200-300 de lei, Dan Suciu a spus că „nu urmărim neapărat acest indicator. Dar într-adevăr avem estimarea că pentru persoanele care sunt supraexpuse, având venituri reduse, există o problemă mai mare în plată decât la cei care au împrumuturi mai mari, deci şi venituri mai mari”.
„Aş face o precizare concretă. Suntem la nivelul ROBOR al anului 2013. De atunci, e evident că au crescut mult salariile. Cine a luat împrumut înainte de 2013, nu cred că suferă foarte mult pe ROBOR. Dar cei care au luat împrumuturi între 2013 şi 2019 sunt impactaţi mai tare, şi aici trebuie să ne uităm mai atent. După 2019, creditele s-au luat pe baza celuilalt indicator, IRCC, încă scăzut. Dar şi el va creşte peste 6 luni. Deci avem o categorie bine conturată care are o problemă mai mare în ceea ce priveşte suportarea ratelor la credite, mai ales în contextul grav al scumpirilor pe care le avem şi care au determinat un indice de inflaţie semnificativ.
Eu cred că cei care au luat rate înainte de 2013 plătesc rate acum ca în perioada respectivă, nu mai mari. ROBOR în 2012 era mai mare decât acum. E o interpretare proprie. Cred că mai degrabă cei care au luat după 2013, când ROBOR era foarte scăzut, au probleme. Am avut la un moment dat ROBOR de 0 şi un pic. Era o perioadă când nu vorbeam de inflaţie, nu aveam perturbări în economie globală, nu aveam conflictul din Ucraina. În toată lumea există presiune inflaţionistă, toată lumea are semne de întrebare în legătură cu preţurile la combustibil şi alimente. Noi stăm relativ bine în comparaţie cu alţii„, a mai spus Dan Suciu.
