Florin Cîțu și Cristian Ghinea, autorii de facto ai ”ordonanței trenuleț”. De ce modificările fiscale ce intră în vigoare la 1 ianuarie 2025 nu sunt altceva decât ce au scris cei doi în planul PNRR trimis Comisiei Europene
Cei doi artizani ai PNRR-ului, Florin Cîțu și Cristian Ghinea, au preferat să îl scrie într-o formă mult mai agresivă pentru economia românească, decât să-și pună ei pielea în joc și să încerce să negocieze cu Uniunea Europeană condiții mai favorabile capitalului românesc și economiei locale.
Austeritatea pe care o reclamă acum cei doi politicieni de tristă amintire pentru România, Florin Cîțu și Cristian Ghinea, nu este nimic altceva decât planul lor de ”eficientizare” economică a României, scris de Cristian Ghinea și depus la Comisia Europeană pentru accesarea fondurilor PNRR în valoare de 28,5 miliarde de euro acum trei ani.
Florin Cîțu și Cristian Ghinea, artizanii ”ordonanței trenuleț”
Foarte multe elemente ce se regăsesc astăzi în ”ordonanța trenuleț” sunt fix modificările ce au fost impuse de către Comisia Europeană, după ce Cristian Ghinea, ministru al fondurilor europene în guvernul Florin Cîțu, a negociat PNRR cu organismele europene.
În tot acest timp, la ultimele negocieri purtate între Guvernul României și Comisia Europeană, Marcel Ciolacu n-a reușit să obțină decât prelungirea perioadei de reducere a deficitului la sub 3% din PIB de la 3 la 7 ani, celelalte prevederi scrise deja în planul PNRR rămânând, în continuare, nenegociabile.
Practic, ministrul fondurilor europene de la acea vreme, Cristian Ghinea, nu a luat atunci în calcul efectele economice pe care asemenea angajamente le-ar avea, fiind echivalentul unei adevărate ”terapii de șoc” pentru economia românească, marcate de un nivel de trai redus pentru români.
În tot acest timp, la ultimele negocieri purtate între Guvernul României și Comisia Europeană, Marcel Ciolacu n-a reușit să obțină decât prelungirea perioadei de reducere a deficitului la sub 3% din PIB de la 3 la 7 ani, celelalte prevederi scrise deja în planul PNRR rămânând, în continuare, nenegociabile.
Practic, ministrul fondurilor europene de la acea vreme, Cristian Ghinea, nu a luat atunci în calcul efectele economice pe care asemenea angajamente le-ar avea, fiind echivalentul unei adevărate ”terapii de șoc” pentru economia românească, marcate de un nivel de trai redus pentru români.
Iar Dan Nica avea dreptate. Guvernul de la acea vreme nu a putut privi în perspectivă și gândi această negociere într-un mod autentic. Niște adevărați oameni de stat ar fi luat în calcul eventuale crize și mișcări mondiale și nu s-ar fi angajat să ia astfel de măsuri drastice pentru economia românească.
În contextul în care românii sunt deja nemulțumiți de măsurile pe care Guvernul se vede nevoit să le ia, dacă PSD nu ar fi obținut perioada de reducere a deficitului de la 3 la 7 ani, „ordonanța trenuleț” ar fi arătat foarte rău, față de cum este în prezent.
Măsurile de austeritate luate prin „ordonanța trenuleț” au fost negociate de USR la Comisia Europeană
Ca urmare a angajamentelor pe care Guvernul României și le-a asumat prin PNRR, se propun mai multe măsuri care vizează diferite categorii socio-profesionale.
Lucrătorii din IT, construcții, domeniul agricol și industria alimentară nu mai beneficiază de facilități fiscale
USR s-a angajat în 2021, prin Cristian Ghinea, să ia măsuri tocmai împotriva unei părți semnificative ale electoratului său, fiind vorba despre persoanele ce lucrează în domeniul IT, dar și împotriva persoanelor care lucrează în domenii vitale pentru statul român, precum industria alimentară, domeniul agricol și construcții.
Conform angajamentelor luate de Guvernul Florin Cîțu prin PNRR, se elimină facilitățile fiscale acordate persoanelor fizice care realizează venituri din salarii şi asimilate salariilor, ca urmare a desfășurării activității de creare programe pentru calculator sau de la angajatori din sectoarele construcții, agricol și industria alimentară în condiţiile stabilite prin Codul fiscal, începând cu veniturile aferente lunii ianuarie 2025.
Reamintim că angajații din sectorul IT, cât și cei din sectorul construcțiilor, au fost scutiți, până acum, de plata impozitului pe venit de 10% aplicată salariilor brute de peste 10.000 de lei. Această facilitate fiscală va fi anulată de la 1 ianuarie 2025, din cauza celor asumate în PNRR.
Se mărește cota de impozit de la 8% la 10% pentru dividende, de la 1 ianuarie 2025
De asemenea, în ciuda faptului că USR și PNL s-au poziționat în 2021 în favoarea mediului de afaceri, au luat o măsură care afectează zeci de mii de întreprinderi mici și mijlocii. Este vorba despre majorarea cotei de impozit de la 8% la 10% pentru dividendele distribuite începând cu data de 1 ianuarie 2025, măsură asumată prin PNRR-ul lui Cristian Ghinea.
Prin „ordonanța trenuleț” se mai impune și Reforma R4 asumată în PNRR, privind ”Revizuirea cadrului fiscal inclusiv reducerea etapizată a distorsiunilor și stimulentelor fiscale excesive, asigurându-se corectitudinea și echitatea în sistem pe principiul neutralității taxării, precum și implementarea unui sistem fiscal mai corect, mai eficient, mai simplu și mai transparent, fără a fi afectată creșterea economică și dezvoltarea sectoarelor economice impactate de deciziile de politică fiscală”.
Acesta este motivul pentru care Guvernul Marcel Ciolacu 2 se vede obligat, în privința impozitării, să reducă plafonul de venituri realizate de către o persoană juridică română de la 500.000 de euro la 250.000 de euro de la 1 ianuarie 2025, și la 100.000 de euro de la 1 ianuarie 2026. De asemenea, se elimină condiția de realizare a veniturilor din consultanța de management, în proporție de 80%, utilizată pentru încadrarea în categoria microîntreprinderilor, tot pe baza reformelor asumate în PNRR.
Deși măsurile sunt prezentate ca fiind necesare pentru stabilizarea finanțelor publice, analiza lor evidențiază o abordare greșită, care favorizează protejarea aparatului bugetar în detrimentul mediului privat. România este singura țară din Europa unde angajații din sectorul public câștigă mai mult decât cei din privat, o situație anormală și nesustenabilă economic.
În loc să implementeze o reformă reală a aparatului bugetar, guvernul lovește din nou în cei care susțin cu adevărat economia: antreprenorii și angajații din mediul privat. Blocarea angajărilor și eliminarea unor beneficii pentru bugetari sunt doar soluții superficiale, care nu abordează problemele de fond, cum ar fi supradimensionarea și ineficiența multor instituții de stat.
Mediul privat, responsabil de generarea majorității veniturilor fiscale ale țării, este din nou principalul sacrificat. Taxele și contribuțiile acestuia sunt folosite pentru a susține un sistem public ineficient, fără ca guvernul să ia măsuri pentru a reduce numărul de posturi inutile sau salariile nejustificat de mari din sectorul bugetar.
Această situație descurajează investițiile, antreprenoriatul și, pe termen lung, afectează întreaga economie. Încă o dată, statul își arată incapacitatea de a se reforma, preferând să împovăreze sectorul privat și cetățenii.
Aceste măsuri riscă să îndepărteze și mai mult electoratul de actuala coaliție de guvernare. Într-un an electoral, când populația așteaptă reforme reale și măsuri care să ducă la o eficientizare a statului, guvernul adoptă măsuri ce penalizează cetățenii obișnuiți și mediul privat, fără să atingă problema reală: ineficiența aparatului bugetar.
Electoratul va sancționa aceste decizii, văzând în ele un semn al incapacității clasei politice de a-și asuma responsabilitatea unei reforme autentice a statului. Fără o schimbare de direcție, coaliția aflată la guvernare riscă să piardă atât încrederea cetățenilor, cât și șansa de a menține o majoritate politică.
Așadar „Ordonanța trenuleț” este o soluție pe termen scurt care ignoră problemele de fond ale României. Mediul privat și cetățenii nu pot fi mereu sacrificați pentru a susține un stat supradimensionat și ineficient. Este momentul ca liderii politici să își asume o reformă reală a statului, care să reducă birocrația, să elimine posturile inutile și să stimuleze investițiile. Fără aceste schimbări, orice măsură de austeritate va fi percepută ca un abuz, iar încrederea în instituțiile statului va continua să scadă.
