Ministrul Finanțelor, ”liberalul” Marcel Boloș, a afirmat, luni, că propunerea Guvernului este reducerea treptată a plăților în numerar. ”Ne aşteptăm să avem şi impact bugetar suplimentar prin încasarea de venituri la bugetul de stat”, a spus Marcel Boloș.
”Propunerea noastră este de a reduce gradual plăţile în numerar pentru că ele sunt sursa plăţilor la negru, ori, după cum ştim, evaziunea fiscală şi toate mecanismele prin care se face evaziunea fiscală, în ceea ce priveşte operaţiunile prin numerar, acestea sunt frecvent folosite pentru astfel de lucruri şi atunci noi avem trei paliere de măsuri”, a spus ministrul Boloş.
Oficialul a precizat că primul palier este între două persoane juridice, doi comercianţi, unde plafonul va fi redus de la 5.000 de lei la 1.000 de lei.
”Cu alte cuvinte, se vor putea face plăţi în numerar, dar în limita a 1.000 de lei, restul fiind la card sau tranzacţii bancare”, a spus el. Ministrul s-a referit şi la operaţiunile dintre o persoană fizică şi o persoană juridică, unde plafonul va fi redus gradual de la 1 ianuarie 2024, la 5.000 de lei şi de la 1 ianuarie 2025 la 2.500 de lei.
”Ne aşteptăm să avem şi impact bugetar suplimentar prin încasarea de venituri la bugetul de stat”, a mai spus ministrul, care a adăugat că argumentele celor obişnuiţi cu evaziunea sunt numeroase.
”Noi nu trebuie să privim doar sub aspectul celor care fac gălăgie şi nu sunt de acord cu măsurile. E adevărat că este un disconfort, dar disciplina aceasta de care avem nevoie într-o perioadă atât de complicată pentru ţara noastră este mai mult decât necesară şi mai ales reducerea plafonului pentru operaţiunile în numerar. Numerarul în casă sau celebrele creditări de firmă în numerar sunt recunoscute pentru anvergura pe care au căpătat-o pentru ceea ce înseamnă evaziunea fiscală şi, din acest punct de vedere, încercăm sub toate mijloacele. Aţi văzut că am crescut inclusiv nivelul amenzilor”, a completat ministrul.
Ministrul Finanțelor a precizat, luni, că Guvernul va mai adopta unele măsuri fiscale pentru a ține sub control deficitul bugetar. Planul Guvernul e ca gaura din buget să nu depășească 5,5% la final de an.
”Am precizat că, pentru luna decembrie, care este luna cu cheltuielile publice cele mai mari, va trebui să avem încă de acum stabilite măsuri suplimentare pentru a putea controla deficitul bugetar şi a ne încadra în angajamentele asumate faţă de Comisia Europeană. Nu discutăm de măsuri fiscal-bugetare sau de măsuri care să privească drepturi ale personalului angajat în sistemul public, nu acesta este scopul, ci anumite categorii de cheltuieli care pot fi amânate şi pentru anul viitor şi să generăm cheltuieli şi datorii faţă de furnizorii de servicii publice în anul următor”, a explicat Boloş.
În ceea ce privește operaţiunile dintre o persoană fizică şi o persoană juridică, ministrul Boloș dă de înțeles că plafonul plăților cash va fi redus gradual, de la 1 ianuarie 2024, la suma de 5.000 de lei. Iar de la 1 ianuarie 2025, se vor putea face operațiuni doar în limita a 2.500 de lei.
”Este şi un fel de acomodare a oamenilor cu aceste plăţi în numerar şi disciplinarea acestor categorii de tranzacţii care au loc într-o perioadă în care măsurile de combatere a evaziunii fiscale sunt mai mult decât esenţiale.
Ne aşteptăm să avem şi impact bugetar suplimentar prin încasarea de venituri la bugetul de stat”, a spus Marcel Boloş.
”Noi nu trebuie să privim doar sub aspectul celor care fac gălăgie şi nu sunt de acord cu măsurile. E adevărat că este un disconfort, dar disciplina aceasta de care avem nevoie într-o perioadă atât de complicată pentru ţara noastră este mai mult decât necesară şi mai ales reducerea plafonului pentru operaţiunile în numerar.
Numerarul în casă sau celebrele creditări de firmă în numerar sunt recunoscute pentru anvergura pe care au căpătat-o pentru ceea ce înseamnă evaziunea fiscală şi, din acest punct de vedere, încercăm sub toate mijloacele. Aţi văzut că am crescut inclusiv nivelul amenzilor”, Marcel Boloș.
În pachetul de măsuri fiscale pus în transparență, Guvernul a propus, printre altele, reducerea limitei maxime a plăților pe care persoanele juridice sau persoanele fizice autorizate le pot face la comercianți obișnuiți sau magazinele cash and carry.
Potrivit propunerii guvernamentale, există 2 limite.
Plăți între Persoane Juridice
Plafonul pentru plățile în numerar între două persoane juridice, cum ar fi doi comercianți, va fi redus de la 5.000 de lei la 1.000 de lei. Practic, orice tranzacție în numerar peste această sumă va fi obligatoriu efectuată prin card sau tranzacții bancare.
Plăți între Persoane Fizice și Persoane Juridice
Plafonul pentru aceste tranzacții va fi redus gradual începând cu 1 ianuarie 2024, la 5.000 de lei, și apoi la 2.500 de lei începând cu 1 ianuarie 2025.
”Cu alte cuvinte, se vor putea face plăţi în numerar, dar în limita a 1.000 de lei, restul fiind la card sau tranzacţii bancare”, a spus el.
Este o măsură care vizează reducerea evaziunii fiscale și vine în completarea actelor normative care vizează creșterea gradului de ”terminalizare” a României, adică introducerea aparatelor POS la cât mai mulți operatori economici, implicit a volumului plăților cu cardul.
Practic, guvernanții modifică prevederile Legii nr. 70/2015 pentru întărirea disciplinei financiare privind operațiunile de încasări și plăți în numerar și pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 242 din 9 aprilie 2015.
„Fără pachetul acesta de măsuri este foarte greu de asigurat o stabilitate a deficitului bugetar și probabil va fi nevoie în curând de măsuri care să ne asigure încadrarea în ținta de deficit bugetar de 5,5% din PIB.
Acestea privesc în general acele categorii de cheltuieli care în luna decembrie sunt cu un ritm fără precedent, adică acele cheltuieli pe care nu le putem controla și vin mai ales din zona ordonatorilor principali de credite.
În lipsa acestor măsuri, dar și a faptului că nu avem intrate în vigoare măsurile fiscal-bugetare, toate acestea îngreunează procesul de control al deficitului bugetar„, a declarat ministrul Finanţelor, Marcel Boloş.
La 25 septembrie, înainte de aprobarea măsurilor fiscale, specialiștii PwC România avertizau că vor mai veni și alte „surprize” din partea Guvernului, nefiind exclusă propunerea unor noi măsuri.
”Din cunoştinţele noastre, urmează să mai avem şi alte surprize sau ordonanţe de urgenţă care vor mai surveni pe parcursul următoarelor zile”, a declarat Daniel Anghel, partener PwC România.
Noile măsuri fiscale propuse de Executiv vor încetini economia și vor împovăra peste măsură companiile, susțin experții PwC, argumentând că doar din impozitul de 1% pus pe cifra de afaceri statul va încasa peste 6,2 miliarde de lei. În plus, susțin fiscaliștii, creșterea TVA pentru anumite produse va majora și prețul plătit de consumator, pentru că nicio societate nu poate suporta singură povara fiscală.
Impozitul pe cifra de afaceri va avea cel mai mare impact pentru companii, cele mai afectate domenii fiind energia, auto, sectorul tutunului, farmaceutic și construcții, multe deja supraimpozitate, această măsură urmând să aducă în jur de 6,2 miliarde lei la buget, potrivit estimărilor PwC România.
Pe de altă parte, modificările propuse vin să aducă la același numitor comun toate facilitățile existente la nivelul angajaților, mai puțin cea pentru angajații din domeniul cercetării-dezvoltării, a punctat Andreea Mitriță, partener PwC România.
