Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, a transmis un avertisment dur pentru români în ceea ce privește economia. „Vine o vreme cu bani mai puțini și mai scumpi„, a afirmat el în cadrul unui interviu acordat pentru Europa Liberă.
Întrebat cum este influențată piața valutară de războiul din Ucraina și dacă ascensiunea dolarului față de euro va continua și în perioada următoare, Adrian Vasilescu a declarat că: „Avem o conjunctură specială. Putem vorbi într-un context global, pentru că este o temă care se discută la nivel mondial. Tot ce vorbim în România nu poate fi extras și sustras din contextul global. Ce se întâmplă în lume, luăm și noi în piept, cu un impact foarte puternic”.
”Din 2003, România a trecut la referința Euro. Noi facem un curs al schimburilor valutare plecând de la referința leu – euro. Tot ce e dincolo, nu e calculat direct, ci se calculează prin intermediul altor valute, toate raportate la euro. Tabloul e foarte interesant. Dacă ne uităm la euro, din 24 februarie până acum, nu s-au mișcat primele 3 poziții, am avut o valoare unitară, 4. La dolar sunt schimbări spectaculoase încă de la primele două zecimale. Dolarul a crescut în raport cu euro și se reflectă această creștere și în raportul leu – dolar, dar aceasta se calculează via euro.
Dolarul se întărește față de euro și față de alte valute. Acest război a dat câștig de cauză dolarului, care pare acum a fi cea mai puternică monedă. Fluctuațiile sunt, însă, inevitabile.
Ascensiunea s-a oprit miercuri, după ședința FED, care a urcat dobânda de politică monetară cu 0,5%. Una dintre cele mai importante și drastice reacții pe care le ia FED în ultimii zeci de ani, a scris presa internațională. Dolarul a scăzut. Asta nu înseamnă că așa va rămâne. Probabil că tendința va merge înainte.
La cât ar putea ajunge paritatea euro – dolar, asta nimeni nu se încumetă să spună pe plan mondial. Pentru zona României, care se raportează la euro, sigur că această ascensiune ne va costa pe piața energiei. Toate bursele energetice din lume fac calcule în dolar, tranzacții în dolar, petrolul, energia se cumpără în dolari.
Cât priveșe leul, de 10 ani e așteptată trecerea la 5 lei pentru un euro, când va veni, dacă va veni. De 10 ani se poartă această discuție și nu se întâmplă asta. Leul față de euro nu se mișcă. Piața valutară e stabilă, are o stabilitate excepțională. Eu nu pot face supoziții în legătură cu cursul de schimb. BNR face prognoze de curs, dar strict pentru propriile analize.
Chiar în aceste vremuri complicate, Leul e stabil. Dacă vedem profitabilitatea băncilor, vedem solvabilitatea, lichiditatea, randamentele, arată că, din decembrie 89, avem cele mai bune rezultate în sistemul bancar pe anul acesta și celălalt. Nu e nicio suspiciune de bancă care s-ar clătina”, a explicat Adrian Vasilescu.
El a răspuns și la întrebarea privind indicele ROBOR, cât ar putea să mai crească până la finalul anului.
”Despre dobânda cheie, nu pot comenta. Marți va fi o ședință de politică monetară la BNR. Se va discuta ce măsuri vor fi luate în continuare în această conjunctură.
Cât privește indicele ROBOR, s-a dus peste 5. Pe 24 februarie a început războiul. De atunci până azi arată că nu a fost zi în care Robor să nu facă un salt înainte, uneori semnificativ, alteori mai puțin, dar zi de zi a crescut, de câteva zile a trecut peste 5.
Foarte mulți analiști se uită la dobânda de politică monetară. Această raportare e absolut indirectă, pentru că rata de politică monetară reflectă inflația, iar ROBOR-ul de asemenea. Cea mai curată raportare este ROBOR – inflație.
Din 2012, până în octombrie 2017, n-am auzit nimic despre ROBOR în România. Toată lumea a explodat în clipa în care Robor a trecut peste pragul de 1, în 2017. Apoi a continuat să urce. ROBOR a devenit un personaj, ”Mister Robor”. Astăzi a rămas ”Mister Robor”. El face parte din calculul ratei dobânzilor la creditele date de bănci populației.
”Există o sensibilitate pentru cei care au împrumuturi luate de la bănci. Există o altă parte a populației, cea mai mare, care are în băncile românești conturi. Din banii adunați prin depozite de la populație sunt date creditele. E important să ne uităm și la cei care au strâns cureaua și au adunat economisiri în depozite, sunt mai mari decât este cererea de credite în România, care este mică.
Este firesc să crească în continuare Robor, pentru că cresc dobânzile. De aici înainte, în toată lumea, vine o vreme cu dobânzi mai scumpe, cu bani mai puțini și mai scumpi”, a mai spus consilierul guvernatorului BNR.
