Elena Lasconi, cercetată de Parchetul European, un candidat complet nepregătit, se face de râs grav de tot, Articolul 5, ”încălcare” și activare, Mircea Geoană: ”Nu știu de unde le scoateți”.
Mircea Geoană, candidat independent la alegerile prezidențiale, i-a adresat o întrebare Elenei Lasconi, reprezentanta Uniunii Salvați România și contracandidata sa pentru cea mai înaltă funcție în stat.
”Încălcarea Articolului 5”, spune Lasconi. ”Nu există așa ceva”
Elena Lasconi confundă termenul de activat cu încălcat.
”Activarea” Articolului 5
Activare înseamnă punerea în aplicare a mecanismului de apărare colectivă.Se întâmplă când un stat membru NATO invocă Articolul 5 și Alianța decide, prin consens, să răspundă militar sau prin alte mijloace. Până acum, Articolul 5 a fost activat o singură dată, după atacurile teroriste din 11 septembrie 2001 împotriva Statelor Unite.
”Încălcarea” Articolului 5
Nu există conceptul de ”încălcare” a Articolului 5. Articolul nu este o lege care poate fi ”încălcată”, ci o clauză care stabilește obligații între statele membre. Un stat advers NATO, care ar ataca un membru al Alianței, nu încalcă Articolul 5, ci pur și simplu declanșează contextul în care acesta ar putea fi activat.
Confuzia Elenei Lasconi
În răspunsul său, Elena Lasconi a vorbit despre ”încălcarea” Articolului 5, ceea ce este o exprimare incorectă. Termenul corect este „activarea” Articolului 5, deoarece aceasta presupune răspunsul NATO la o agresiune externă.
”Care sunt planurile de apărare NATO pentru România, care sunt comandamentele NATO în România și cui ați subordona forțele militare la nivel de comandant militar al NATO?”, a întrebat Mircea Geoană, făcând referire la o ipotetică atacare a României.
”Este o situație fantezistă …”, a spus Lasconi.
”Nu este deloc fantezistă, ci este un exercițiu serios, un scenariu de activare în ceea ce înseamnă relațiile României cu NATO și interoperabilitatea”, a adăugat Mircea Geoană.
”O situație extrem de periculoasă ar fi încălcarea Articolului 5, care nu a fost încălcat niciodată. Eu cred că trebuie să privim cu mare atenție ce se întâmplă în Ucraina, în Republica Moldova și să ne gândim că trebuie să sprijinim Ucraina ca să câștige acest război. Este esențial să cheltuim acei 2,5% din PIB pentru înzestrarea Armatei ca să ne putem pregăti, deoarece, chiar și în cazul în care ar fi încălcat Articolul 5 din NATO, ar însemna că noi trebuie să rezistăm cel puțin 30 de zile…”, a precizat Elena Lasconi.
”Doamne ferește”, a replicat Mircea Geoană…
”Noi trebuie să ne pregătim pentru asta și cred că Polonia este un exemplu pe care putem să-l urmăm, pentru că ei asta au făcut în această perioadă”, a mai zis candidata USR.
”Doamna Lasconi, cu regret vă spun. Articolul 5 a fost activat o singură dată, pentru SUA, când au fost atacați pe 11 septembrie 2001. 30 de zile nu știu de unde le scoateți. Din punctul de vedere al noțiunilor de securitate națională pe care le aveți, iertați-mă, nu cred că sunteți pregătită pentru funcția de președinte al României”, a spus Mircea Geoană.
Fiind un fost diplomat și având experiență ca secretar general adjunct al NATO, Mircea Geoană a folosit întrebarea pentru a-și sublinia cunoștințele și expertiza, contrastându-le cu răspunsurile considerate slabe ale Elenei Lasconi. Replica despre activarea Articolului 5 (invocat doar după 11 septembrie 2001) a fost un punct forte în a corecta informațiile și a-i evidenția un avantaj profesional.
Dezbaterea a arătat că securitatea națională este un domeniu complex, în care candidații trebuie să aibă o înțelegere solidă. Oricine aspiră la funcția de președinte trebuie să demonstreze o bună cunoaștere a mecanismelor NATO și a rolului României în Alianță. Elena Lasconi riscă să fie percepută ca nepregătită pentru funcții de acest nivel.
Elena Lasconi continuă să surprindă opinia publică prin gafele și lipsa de substanță a mesajelor sale. În această campanie candidata USR reușește performanța de a fi percepută drept unul dintre cei mai slabi candidați prezidențiali din ultimii 20 de ani.
În ultimele două luni a demonstrat că nu înțelege complexitatea funcției prezidențiale, nu are nici măcar cunoștințe elementare de politică externă și funcționare a instituțiilor statului.
Chiar și în comparație cu candidați din trecut celebri pentru gafele și lipsa lor de pregătire, cum a fost Viorica Dăncilă, Elena Lasconi lasă mult de dorit. Dăncilă, deși criticată pe larg pentru gafele sale și pentru o percepută lipsă de competență, a reușit să evite gafele majore pe teme de politică externă și noțiuni elementare de funcționare a statului. În schimb, Lasconi se rezumă la discursuri emoționale, punctate de gafe inacceptabile pentru un candidat la cea mai înaltă funcție în stat.
Un alt punct slab al candidaturii Elenei Lasconi este incapacitatea de a face față presiunii campaniei electorale. Gafele sale constante, combinate cu tendința de a se victimiza și de a acuza conspirații absurde, au transformat-o într-o figură greu de luat în serios. Recent, Lasconi a acuzat că este urmărită și amenințată, o declarație care a ridicat mai multe semne de întrebare decât a generat empatie. În ciuda gafelor publice, Viorica Dăncilă a reușit să păstreze un ton calm și să evite conflictele deschise cu colaboratorii săi. Elena Lasconi, în schimb, a fost recent criticată pentru izbucniri nervoase în relațiile cu colegii săi de partid și colaboratorii. Acuzațiile de paranoia și mania persecuției, cum ar fi presupunerea că este urmărită sau amenințată, ridică semne de întrebare privind capacitatea sa de a rezista presiunii unei funcții de președinte.
Acest tip de comportament contrastează puternic chiar și cu Dăncilă, care, în ciuda tuturor criticilor, a avut o campanie prezidențială relativ decentă și structurat. Spre deosebire de Lasconi, Dăncilă a reușit să nu se facă de râs în campanie și să-și șocheze apropiații, partidul și susținătorii prin lipsa de pregătire și incapacitatea de a învăța și de a se adapta cerințelor unei campanii pentru cea mai înaltă funcție în statul român.
În timp ce Dăncilă a arătat o minimă înțelegere a ceea ce implică pozițiile de conducere, Lasconi pare copleșită de provocările unei campanii naționale și de presiunea publică.
Această comparație nu este doar incomodă, ci și un semnal de alarmă pentru USR și electoratul său, care se așteaptă la mai mult decât promisiuni și scandaluri în loc de soluții concrete și leadership adevărat.
Alegătorii sunt tot mai conștienți de faptul că România are nevoie de un lider capabil să gestioneze provocările complexe ale viitorului, iar Elena Lasconi reprezintă o cruntă dezamăgire pentru publicul care aștepta mai mult de la un lider care se declară de dreapta.
Parchetul European anchetează posibile deturnări de fonduri în cazul Elenei Lasconi.
Primăria Municipiului Câmpulung, condusă de Elena Lasconi, care candidează din partea USR pentru funcția de președinte al României, a implementat proiectul „Dezvoltarea locală în zonele urbane marginalizate din municipiul Câmpulung – POCU/717/5/1/155642”, finanțat din fonduri europene nerambursabile.
Parchetul European (EPPO), condus de Laura Kodruța-Kovesi, suspectează, însă, posibile fraude și, mai mult, deturnări de fonduri, acuzațiile fiind extrem de grave cu atât mai mult cu cât Elena Lasconi, primarul din Câmpulung, este ordonator principal de credite.
Elena Lasconi, în calitate de primar și ordonator principal de credite, ar fi avut responsabilitatea principală în gestionarea proiectului, inclusiv monitorizarea conformității partenerilor. Aceste acuzații vin într-un moment sensibil pentru Elena Lasconi, care candidează la alegerile prezidențiale.
