Turistul Klaus Iohannis, prima reacție după ce CCR a trântit legea care interzice cumulul pensiei cu salariul: ”Haideţi că discutăm aceste chestuni acasă”.
”Haideţi că discutăm aceste chestiuni acasă, în România. Aici discutăm despre chesiuni mai europene”, a precizat scurt Iohannis, întrebat joi la Granada, despre decizia CCR privind neconstituţionalitatea legii de interzicere a cumului pensiei cu salariul.
Pe 29 iunie, la o zi după ce Parlamentul a adoptat acest proiect, şeful statului preciza că are o părere bună, în esenţă, despre această lege.
”În esenţă, părerea mea este una bună, că m-aţi întrebat care este părerea mea. Sunt două teme care, de ani de zile, se află pe agenda publică în România şi este foarte bine că la nivel de coaliţie s-a luat decizia să se abordeze ambele chestiuni – şi pensiile speciale, şi cumulul pensie cu salariu la stat. S-au făcut două legi, s-au votat în Parlament şi le aştept la promulgare. Mai mult nu cred că vă aşteptaţi să spun în acest moment, atâta timp cât Parlamentul a votat, există cele două proiecte. Aşteptăm să-şi continue parcursul şi le aştept pe masa mea”, a explicat atunci Iohannis, întrebat despre subiectul respectiv, în marja participării la reuniunea Consiliului European de la Bruxelles.
Curtea Constituţională a decis, joi, cu unanimitate de voturi, că este neconstituţională legea cumulului pensie-salariu, în urma sesizării făcute de Înalta Curte de Casaţiei şi Justiţei, a anunţat preşedintele CCR Marian Enache. Acesta a explicat că ”interdicţia cumului pensiei cu salariul contravine dreptului fundamental la muncă garantat de Constituţie”. ÎCCJ a sesizat, pe 29 iunie, Curtea Constituţională în legătură cu modificările legii privind pensiile de serviciu şi cu legea privind cumulul pensiei cu salariul. Ambele legi au trecut de Parlament, pe 28 iunie.
Klaus Iohannis a declarat, joi, la Granada, unde a participat la a treia reuniune a Comunității Politice Europene, că nu crede că pactul UE privind migrația va schimba poziția Austriei în privința aderării României la Schengen și a susținut că ”este nevoie de mai mult”.
Iohannis a fost întrebat dacă este de părere că acordul privind migrația la care s-a ajuns la nivelul UE poate flexibiliza poziția Austriei privind aderarea României la Schengen.
Klaus Iohannis a replicat că progresul obținut cu acest pact este ”destul de modest”.
”S-a scurs multă cerneală în ultimele zile pe acest pact pe migrație. Sincer, progresul obținut, după părerea mea, este destul de modest, dar e un progres față de nimic, ce am avut până acum. (…) Acum avem o bază mai degrabă tehnică”, a afirmat Iohannis.
”Nu cred că acest pact va schimba poziția Austriei. E nevoie de mai mult, e nevoie de mai multe negocieri și sper ca acest lucru să dea roade”, a subliniat Iohannis.
Întrebat dacă va avea vreo întâlnire cu cancelarul Austriei, în marja reuniunii informale a Consiliului European de vineri, președintele a spus: ”E posibil să avem o discuție complet informală”.
Turistul Klaus Iohannis a participat, joi, la Granada, la cel de-al treilea Summit al Comunităţii Politice Europene (CPE). Întrebat dacă a cerut ajutor militar suplimentar, șeful statului a spus că a discutat cu omologii săi despre dronele căzute pe teritoriul țării noastre, în contextul atacurilor cu drone asupra porturilor ucrainene de la granița cu România. Acesta a declarat că „alături de NATO suntem în clar cum vom aduce o apărare antidronă suplimentară în zona respectivă” și a catalogat atacurile rusești drept „crime de război”. Totodată, Iohannis speră, ca până la finele anului cantitatea lunară de cereale ucrainene care trece prin România să se dubleze și să „ajungem la 4 tone de grâne pe lună„.
„Am discutat chestunile legate de dronele care au căzut în România ca urmare a atacurilor rusești asupra porturilor de la Dunare. Am primit nu doar încurajări, ci și răspunsuri concrete. Bunăoară, SUA au alocat avioane suplimentare pentru poliția aeriană, alături de NATO suntem în clar cum vom aduce o apărare antidronă suplimentară în zona respectivă. Se lucrează la asta. Lucrurile se mișcă.
Armata a mutat mai multe arme de apărare în zonă. Sperăm să nu apară incidente nedorite.
Oricum aceste atacuri asupra porturilor sunt crime de război, fiindcă acolo sunt infrastructuri civile, nu e nimic militar ce poate fi atacat„, a declarat Iohannis, despre măsurile care vor fi luate în zona de graniță.
„În ceea ce privește tranzitul produselor agricole, noi acum suntem la o capacitate de peste 2 milioane de tone pe lună. Avem într-adevăr ambiția să creștem. Nu pot să garantez eu că vom crește la 4 tone, dar asta ne dorim, ca până la sfârșitul anului să ajungem la 4 tone de grâne pe lună.
Aceste chestuni sunt foarte importante. Evident, pentru economia Ucrainei, dar gândiți-vă și la cei care primesc aceste produse agricole. Multe sunt destinate unor state care depind de aceste produse agricole, de grâul Ucrainean„, a mai spus Klaus Iohannis, cu privire la cantitatea de cereale ucrainene care trece prin România.
„Am terminat întâlnirea într-un format care se numește Comunitatea Politică Europeană. Un format care a apărut ca și o necesitate, fiindcă suntem vecini, suntem apropiați, cu mult mai mulți decât suntem în UE. Acest format a ajuns astăzi la al treilea summit, a fost a treia întâlnire aici, prima a fost la Praga, a doua a fost de 1 iunie lângă Chișinău. Întâlnirea din Moldova a fost foarte bună, cu multă substanță, și, poate unii își amintesc, că am avut acolo câteva rezultate interesante.
Astăzi, întâlnirea de aici din Spania, de la Granada, a debutat cu o întâlnire în plen, o întâlnire în care tema centrală a fost Ucraina, nu numai prin faptul că preșesintele Zelenski a participat și s-a adresat, ci și prin faptul că aceste chetsiuni legate de securitate ne preocupă pe toți.
Temele care s-au dezbătut de data aceasta au fost multe – securitate, războiul, energie, climă, mediu democrație și așa mai departe.
Ne-am împărțit pe grupuri de lucru, așa-numite mese rotunde. Eu am fost în grupul de lucru care a discutat despre energie, mediu și prevenirea schimbărilor climatice, chiar am condus acest grup de lucru, împreună cu premierul norvegian.
Temele abordate au fost de maximă importanță. În prezentarea mea, le-am explicat colegelor și colegilor cum abordăm noi chestiunea energiei, prin diversificare, prin folosirea gazului și a energiei nucleare ca energii de tranzit, până vom avea suficiente regenerabile ca să acoperim o mare parte din consumul național.
Am expus și importanța educației pentru a preveni schimbările climatice. Le-am spus cum am introdus săptămâna verde în școli pentru a conștientiza tânăra generație aceste chestiuni.
Am abordat și chestunea prevenției și a managementului dezastrelor, intervenții extrem de importante, unde specialiștii noștri sunt foarte apreciați.
Pompierii noștri au intervenit în repetate rânduri, ultima dată în Grecia, când au avut probleme majore, Grecia fiind lovită de 4 dezastre în această vară și noi am intervenit de fiecare dată și i-am ajutat.
Din păcate, dezastre au fost și-n altă parte, inundații au fost în foarte multe locuri din Europa. Focuri de pădure au fost foarte multe.
Acestea vin în urma schimbărilor climatice, care sunt deja ușor de observat. Este vital să prevenim schimbări climatice catastrofale.„, a mai spus turistul de lux.
”În ce priveşte tranzitul produselor agricole, noi acum suntem la o capacitate de ceva peste 2 milioane tone pe lună şi avem, într-adevăr ambiţia să creştem. Nu pot să garantez eu că vom creşte la 4, dar asta ne dorim – ca până la sfârşitul anului să ajungem în zona de 4 milioane de tone de grâne, de obicei, pe lună”, a afirmat Klaus Iohannis, joi, după participarea la la cea de-a treia reuniune a Comunităţii Politice Europene, de la Palatul Congreselor Granada, Spania, chestionat dacă poate garanta creşterea tranzitului de cereale la 4 milioane tone pe lună, până la finalul lui 2023.
Turistul a mai adăugat că ”aceste chestuni, după părerea mea, sunt foarte importante evident pentru Ucraina, pentru economia ucraineană, dar gândiţi-vă şi la cei care primesc aceste produse agricole”.
”Multe sunt destinate unor state care depind de aceste produse agricole care depind de obicei de grâul ucrainean”, a completat Iohannis.
Raza cercului, Klaus Iohannis a transmis și un mesaj cu ocazia Zilei Mondiale a Educației.
”Astăzi, de Ziua Mondială a Educației, îi sărbătorim pe cei care, cu bucurie și dăruire, se dedică nobilei misiuni de a transmite tinerelor generații pasiunea de a învăța.
Mentori, modele de urmat și de multe ori chiar prieteni, profesorii sunt cei care le insuflă încredere copiilor și îi ajută să deschidă porți către cunoaștere.
Este, așadar, cel mai potrivit prilej pentru a reflecta cu toții la valoarea inestimabilă a educației în dezvoltarea individului, în formarea conștiinței și în modelarea societății noastre.
Rolul profesiei didactice în construcția unei națiuni puternice este unul esențial, iar investiția în cunoaștere rămâne singura opțiune pentru un viitor mai bun.
La mulți ani tuturor celor implicați în procesul educațional!”, a transmis turistul Klaus Iohannis, într-o postare făcută pe pagina sa de Facebook.
