Fostul premier al României, Mihai Tudose, a comentat declaraţiile contradictorii ale preşedintelui Klaus Iohannis şi premierului Marcel Ciolacu în legătură cu negocierile pentru aderarea României la Schengen.
Negocierile cu Austria pentru aderarea la Spațiul Schengen sunt în impas. După discuțiile de ieri dintre președintele României, Klaus Iohannis, premierul bulgar, Nikolai Denkov, cancelarul austriac, Karl Nehammer și șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, surse apropiate acestui dialog spun că Viena a făcut un pas înapoi.
Întrebat despre această situaţie, fostul premier al României, Mihai Tudose a spus:
„Eu zic că, până una-alta nu ascultăm pe nimeni, dacă vreți. Anul trecut, exact acum un an, dacă țineți minte și președințele și primul ministru și ministrul de Interne de atunci, ministrul de Externe de atunci eram deja în Schengen după aia a venit bomba brusc.
Pe de altă parte, și aici vorbesc de un punct de vedere personal și fac cumva apel la memoria dvs, primul ministru Marcel Ciolacu a declarat că dacă lucrurile nu ies bine și nouă ni se neagă în continuare un drept, că nu cerem o favoare, e un drept, va face acțiune la Curtea Europeană de Justiție.
Ungaria s-a răzgândit. Pune condiţii să fie de acord cu Schengen.
O altă informație este că Ungaria șantajează cumva Bulgaria. S-ar putea ca Ungaria să nu fie de acord cu intrarea Bulgariei, dacă nu permite tranzitul gazului rusesc.
De fapt, n-are nicio legătură cu Schengen ceea ce se întâmplă, ci sunt negocieri politice, economice, de orice altă natură, numai pe tratatul Schengen nu.
Obligațiile de la afgani și sirieni sunt valabile doar la cei care își manifestă interesul. Nu putem să-i refuzăm. Nu manifestă nimeni interesul să vină în România. Sunt foarte puțin sub 100.
Deci ideea de bază este că granița bulgaro-turcă e mai șvaițer și pe traficul de mărfuri, nu neapărat numai pe migranți.
Condiţii pentru aderarea României la Schengen.
Ideea de bază, logica, în care se pune problema e că nu-i mai lăsaţi să intre, că rămâneți cu ei. Si atunci e corect că trebuie să fii atent că rămâi cu ei pe cap.
Apoi, speriatul ăsta că ne vin niște oameni pe cap…domnule, știți care este cota aprobată pentru muncitori pentru la anul, din Nepal și Pakistan? 140.000!
Deci noi ne speriem de 40 de sirieni, dar luăm 140.000 din Pakistan. Știți, ultima dată când am verificat Pakistan nu era tocmai o zonă liniștită„, a spus Mihai Tudose.
România a propus o nouă variantă pentru aderarea la spațiul Schengen în cadrul întâlnirii din Slovenia, respectiv ridicarea granițelor aeriene și maritime în martie 2024 și o decizie privind data la care se vor ridica granițele terestre, care să fie luată tot anul viitor, au declarat joi surse guvernamentale. Răspunsul Austriei la această propunere va veni după ce ministrul de Interne, Gerhard Karner, se va consulta cu Karl Nehammer, Cancelarul Austriei.
”Negocierea acum este să intrăm și cu frontiera aeriană și cu cea maritimă din martie 2024 și să avem un calendar clar, adică o decizie, și pentru frontiera terestră, tot anul viitor. Poziția s-a schimbat în sensul că și pe terestru se va discuta în 2024 data la care Romania va putea intra”, au declarat joi surse guvernamentale.
O decizie privind această propunere, făcută de România la întâlnirea celor trei miniștri de Interne din Slovenia, ar putea fi luată până la finele acestui an, posibil într-un Consiliu Extraordinar JAI.
Iohannis, după ce a discutat despre Schengen cu cancelarul Austriei: ”Mai este mult de negociat”.
Președintele Klaus Iohannis susține că ”mai este mult de negociat” până când Austria va avea o poziție favorabilă aderării României la Schengen, însă nu exclude ca o soluție să apară până la finalul acestui an. Șeful statului a avut, joi, la Bruxelles, la invitația președintelui Comisiei Europene, o întâlnire cu cancelarul Austriei și cu premierul Bulgariei pe tema Schengen.
Întrebat despre optimismul lui Ciolacu privind o decizie de aderare într-o primă fază cu căile aeriene, Iohannis a comentat doar că ”mai e mult de negociat”
Șeful statului nu a exclus un Consiliu extraordinar JAI până la finalul anului, insă a insistat că ”mai avem de lucru”.
”Negocierile merg mai departe, toată lumea e foarte implicată și, dacă dintr-o dată, se arată o soluție ea poate fi pusă în termeni formali, dar încă mai avem de lucru până atunci”, a spus el.
Ministrul de interne austriac Gerhard Karner a declarat luni că a prezentat Comisiei Europene ”condiţii clare” pe care aceasta să le implementeze înainte ca Viena să fie de acord cu primirea României şi Bulgariei în aşa-numitul ”Air Schengen”, transmite APA.
”Acum este rândul Comisiei”, a declarat Karner pentru jurnalul matinal al postului Ö1, după ce în weekend s-a aflat despre o posibilă relaxare a veto-ului Austriei faţă de primirea României şi Bulgariei în spaţiul Schengen, cu ridicarea graniţelor aeriene.
”Este vorba despre faptul că avem nevoie de progrese în domeniul protecţiei frontierelor externe ale UE”, a subliniat Karner.
În mod concret, el cere Comisiei o triplare a numărului de poliţişti de frontieră.
De asemenea, Comisia trebuie să aloce fonduri pentru infrastructura de protecţie a frontierelor. Este necesară în primul rând o modernizare tehnică a frontierelor bulgaro-turcă şi româno-sârbă.
În plus, Karner solicită controale întărite la frontierele terestre, precum şi preluarea de către România şi Bulgaria de solicitanţi de azil, în special afgani şi sirieni.
Solicitarea privind menţinerea controalelor la frontiere a fost motivată de Karner printr-o ”problemă cu traficanţii”. Din ceva mai mult de 50.000 de solicitanţi de azil în Austria, numai în jur de 150 migranţi au venit prin aeroporturi, a explicat ministrul de interne.
Premierul Marcel Ciolacu a anunţat, sâmbătă seară, că Austria ”şi-a flexibilizat poziţia în ceea ce priveşte spaţiul Schengen şi este de acord cu ridicarea graniţelor aeriene pentru România”. ”Asta înseamnă că românii nu vor mai sta la cozi interminabile atunci când zboară în interiorul Uniunii Europene”, a explicat el.
Ministrul român de Interne, Cătălin Predoiu, a evitat duminică să se pronunțe asupra unui calendar pentru aderarea României la Schengenul aerian, dar a declarat că „speră că românii vor avea o bucurie de sărbători”. Întrebat dacă este de acord cu condițiile impuse de Austria, Predoiu a spus că „sunt condiții care îmi sunt cunoscute și urmează să le discutăm”, iar ”parte dintre ele ne folosesc și nouă, să întărim frontiera”.
După ce ministrul austriac de Interne, Gerhard Karner, a prezentat condițiile pentru a fi de acord cu aderarea României și Bulgariei la Schengen, Comisia Europeană consideră că lucrurile se îndreaptă în direcția bună.
Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a comentat luni, la Bruxelles, că a luat notă de anunţul lui Karner şi că este mulţumit că lucrurile se îndreaptă în direcţia bună. Protecţia frontierelor externe ale UE este „esenţială” pentru Comisie. Cu toate acestea, el îşi menţine în mod fundamental evaluarea conform căreia România şi Bulgaria îndeplinesc condiţiile de aderare la Schengen, potrivit news.ro.
Comisia Europeană a susținut constant aderarea României și Bulgariei la Schengen. În discursul său despre starea Uniunii Europene, șefa Comisiei, Ursula von der Leyen, a declarat căRomânia și Bulgaria sunt membri de facto ai Schengen, dovedind că îndeplinesc toate condițiile de aderare la spațiul european de liberă circulație. ”Haideți să le aducem, în sfârșit, în Schengen, fără nicio altă întârziere”, a spus von der Leyen.
Amintim că aderarea României și Bulgariei la Schengen a fost blocată de Austria și de Olanda la Consiliul JAI din decembrie 2022. Bucureștiul a avut sprijinul a 26 de state membre UE, dar a fost blocată de Austria.
