”Președintele” României, Klaus Iohannis, susține ”exhaustiv”, de la ora 18:00, la Palatul Cotroceni, o conferință de presă. Conferința vine după ce în România s-au anuntat creșteri de taxe, cazuri multe de coronavirus şi posibile raţionalizări ale gazelor.
Anunțul privind conferința lui Klaus Iohannis vine și după ce Ministerul Finanţelor a publicat proiectul de modificare a Codului Fiscal.
-Ultimele săptămâni au fost foarte intense. Dacă ne gândim doar la ultimele 2 întâlniri mari care au avut loc, Summitul NATO de la Madrid și Consiliul European, cred că ne amintim cu toții de rezultatele bune obținute de România pentru România. Nu aș vrea să repet ce am zis, dar cred că e potrivit să zic că aceste întâlniri au făcut România mai sigură, mai vizibilă. România e un actor foarte implicat în politica europeană și de securitate. România e mai bine protejată și, dacă ne uităm la vecinătate, ne dăm seama că și pe acest palier pentru România evoluția a fost una dosebit de pozitivă. Îmi exprim mulțumirea pentru toți cei care s-au implicat în aceste rezultalte.
Întrebări și răspunsuri:
Traversăm o perioadă dificilă. Se vorbește despre criză economică și, în acest context, care sunt scenariile și măsurile pe care le luați în considerare?
Iohannis: Dați-mi voie să vă răspund la ultima parte. Nu avem un plan de a intra într-un procedeu de austeritate. Am avut criza economică din 2009 – 2010, unde s-a încercat în plan european să se combată criza prin austeritate. Nu accept un nou experiment de acest tip cu România. Planul pe care îl avem e cel prezentat de Guvernul României. Un plan care până acum a funcționat foarte bine. Guvernul alocă bani suficienți pentru investiții. Guvernul a reușit să vină cu pachete de sprijin succesive pentru a ajuta populația vulnerabilă să treacă mai ușor de șocul creșterii prețurilor. Ele vor continua, vom avea în continuare investiții în infrastructură și economie, dar și pachete de sprijin unde e nevoie. Situația e complexă. Criza energetică nu s-a terminat. E important să ne pregătim pentru aceste vremuri complicate. Mi-aș fi dorit să am numai vești pozitive, însă aceste crize nu au fost generate de noi, ci de alții, în speță de Rusia care a atacat Ucraina și a provocat criza energetică și toate celelalte crize. Trebuie să avem răbdare și Guvernul să ia măsurile cele mai înțelepte.
La aproape o lună după ce pachetul de legi privind securitatea națională, ne puteți spune cine a trimis acel pachet și cine l-a elaborat?
Cred că știți că nu președintele elaborează legi. Mai departe, cine a lucrat la ele, vă vor spune inițiatorii. Interesul de a avea legi moderne e unul care a apărut de ani de zile. Eu am solicitat de la primul mandat să fie specialiști care să lucreze la ele. E clar că nu putem funcționa în secolul XXI cu legi făcute în ’91 – ’92. Cert e că s-a început pe niște drafturi elaborate de niște specialiști în domeniu, dar ele nici măcar nu au intrat în circuitul legislativ. Abia atunci mă voi exprima și mai clar. Vor ajunge cel puțin de două ori la mine, în CSAT și pentru promulgare. De mine nu o să treacă nicio lege care conține prevederi ce nu respectă principiile de bază pe care vrem să funcționăm. Acel draft e la Guvern, după cum știm cu toții. Cred că v-am răspuns exhaustiv.
În mediile politice interne și externe se discută despre posibilitatea ca dvs să fiți succesorul lui Stoltenberg atunci când mandatul său se va termina… dacă s-ar întâmpla acest lucru în timpul mandatului de președinte al României, ați accepta propunerea?
Dacă mi s-ar face o astfel de propunere, aș analiza-o foarte serios și aș face o declarație publică.
Taxa de solidaritate…
Sunt pentru păstrarea cotei unice și împotriva taxei de solidaritate. Această opinie nu am exprimat-o doar acum. Taxa de solidaritate nu mi se pare corectă ca principiu. Nu e cel mai bun și modern mod de a impozita. Până când nu există o digitalizare funcțională nu cred că în România se poate introduce o altfel de cotă, este o discuție care s-a purtat de-a lungul timpului. Pentru a păstra o transparență și o formă de a o pune în practică, ne-am exprimat mereu pentru cota unică. Nu e un principiu ce nu poate fi schimbat… acum nu văd altă soluție pentru România. După ce terminăm digitalizarea, această discuție se poate relua. Aceste schimbări nu pot apărea pe termen scurt. Dacă se fac modificări prea radide rezultatul nu e deloc unul bun. În loc să funcționeze bine sistemul, rezultatul unor frecvente schimbări este exact opusul.
Credeți că e nevoie până în 2024 o revizuire a Constituției într-un mod amplu?
Cred că e nevoie de o revizuire a Constituției, în sensul modernizării Constituției. E un proces politic amplu, care ajunge în fața poporului ce trebuie să se exprime printr-un referendum. O să exprim o opinie care vă surprinde. E nevoie de revizuirea și modernizarea Constituției, dar nu cred că e posibil până în 2024.
Despre dreptul la avort…
Dacă această temă a devenit o complicație politică în SUA nu înseamnă că trebuie să facem și noi o complicație din ea.
Intrarea României în spațiul Schengen
Chestiunea Schengen, am avut o activitate foarte intensă. Încercăm să revigorăm discuția pe plan european și există câteva semne pozitive. Preocuparea din partea noastră există. Dar e nevoie de multă muncă.
Taxe și impozite
Nu se discută despre taxe și impozite pentru oamenii de rând.
Un sondaj recent arată că 66% dintre români au un sentiment de neputință față de Guvern… Aveți să reproșați ceva Guvernului sau dvs?
Eu cred că românii au încredere în democrație și știu să facă diferența între un poltician de bună credință și unul care a ajuns acolo pentru a se afirma ca personalitate. Democrația nu rezolvă toate problemele fiecărui individ în parte. Noi trăim de puțină vreme într-o democrație, dar putem să ne implicăm fiecare, atunci când suntem chemați. Intervenția în democrație se face atunci când sunt alegeri. Contribuția politicianului e mai densă în timp. Mereu e mult de lucru într-o democrație pentru a o păstra funcțională. Ca să nu o lungesc, democrația cere implicare și cere vot, atunci funcționează.
Guvernul a greșit ceva?
Nu cred că aceste modificări în opinie din ultimul an au de-a face cu activitatea unui politician sau a președintelui. Ci sunt legate de Covid, război…
Creșterea cazurilor de Covid… numărul de infectări s-a dublat în ultima săptămână..
Vorbim de Covid. Este supărător să vedem că iar crește un val de infectări. Se pare că în această etapă, pentru aceste forme de virus vaccinul existent nu are efectul pe care l-am sperat și pe care ni l-am dorit. Statisticile spun că nu se produc forme mai grave ca până acum. Am vorbit cu ministrul Sănătății care gestionează întreaga paletă de măsuri, domnul ministru nu se gândește la măsuri restrictive, ci la recomandări în perioada următoare. Grija față de propria persoană și de cei apropiați e de bun augur în aceste vremuri.
România a trimis arme și echipament în Ucraina… dacă România a trimis, de ce nu a fost anunțat public așa cum au făcut și alte state membre NATO?
Suntem în război, nu într-o situație pe care o povestim în liniște la o cafea. E înțelept în timpul unui război să nu dai adversarului informații vitale. Noi declarăm public că ajutăm Ucraina cu tot ce putem și asta facem. Aceasta e strategia noastră, fiind vorba de o țară vecină. Așa credem că e mai bine pentru noi și pentru Ucraina.
Cum ați evalua până acum coaliția PSD-PNL, colaborarea dintre cele două partide?
Este o coaliție care, după părerea mea, a fost destul de greu acceptată. Dar echipa s-a sudat repede și lucrează bine. După câteva luni de când funcționează coaliția și Guvernul, pot să spun că și-au făcut treaba bine, au funcționat… sunt multe de rezolvat în viitor, dar semnele sunt bune.
42 de licee din țară nu au niciun elev care să fi promovat BAC-ul. Sunteți mulțumit de cum arată România educată?
România Educată e un proiect în pregătire. Datele prezentate sunt încă o dovadă pentru care merită acest proiect. Mi-aș fi dorit să fi implementăm deja. Dar abia acum proiectul e în faza în care se lucrează pe pachetul de legi. Rezultatul se va putea vedea după ce trece un ciclu cu legile noi.
Cum vedeți reconstrucția Ucrainei după război și care va fi contribuția României?
La Kiev au fost discuții despre reconstrucție și am vorbit și despre contribuția României la această reconstrucție. În primul rând trebuie să spună Ucraina ce își dorește și la ce se așteaptă. România și-a exprimat disponibilitatea. Se va contura un proiect de reconstrucție. Atât cât poate statul. Și vor fi și investitori care se vor implica.
