Iohannis, despre faptul că CE va aloca doar 10 milioane euro pentru fermieri: ”Comisia Europeană trebuia să ţină cont de faptul că noi am făcut sacrificii imense pentru a înlesni exportul de cereale din Ucraina spre pieţele lumii.”
”Preşedintele” Klaus Iohannis, a afirmat, întrebat joi la Bruxelles ce explicaţii a primit pentru faptul că CE a decis să aloce doar 10 milioane euro compensaţii pentru producătorii supuşi şocului importurilor de cereale din Ucraina, că cei din Comisia Europeană trebuiau să ţină cont de faptul că România a făcut sacrificii imense pentru a înlesni exportul de cereale din Ucraina către pieţele lumii. ”Este regretabil că astfel de abordări ultra birocratice pun sub semnul întrebării buna credinţă a Comisiei”, a adăugat şeful statului.
”Situaţia se prezintă la modul următor: Ministerul Agriculturii livrează date Comisiei Europene. Comisia Europeană foloseşte o formulă de calcul, fără să negocieze cu nimeni, şi acordă anumite ajutoare. Este posibil ca datele furnizate de Minister să nu fi fost gândite profund, dar nu le-am văzut şi nu pot să le comentez. Este, pe de altă parte, foarte ciudat ca în Comisia Europeană pe aceste speţe să nu se negocieze nimic, ci să se folosească formule. Aceste lucruri nu pot fi rezolvate, după părerea mea, contabiliceşte. Sunt chestiuni complicate. Trebuie să ţinem cont sau cel puţin trebuia Comisia Europeană să ţină cont de faptul că noi am făcut sacrificii imense pentru a înlesni exportul de cereale din Ucraina spre pieţele lumii. Nu au făcut-o. Nu ştiu de ce nu au făcut-o, dar vom afla. Este regretabil că astfel de abordări ultra birocratice pun sub semnul întrebării buna credinţă a Comisiei”, a afirmat Klaus Iohannis, chestionat despre subiect şi dacă a primit explicaţii de ce a fost alocată această sumă mică României şi cine s-ar face vinovat pentru asta.
Comisia Europeană a anunţat, luni, că vrea să recurgă la o rezervă de criză pentru a sprijini fermierii din Polonia, România şi Bulgaria, o rezervă în valoare totală de 56,3 milioane euro, finanţată din rezerva Politicii Agricole Comune (PAC), pentru a compensa pierderilor economice datorate creşterii importurilor de cereale şi oleaginoase venite din Ucraina şi pentru a limita impactul dezechilibrelor pieţei.
Prin urmare, CE a propus alocarea sumei de 29,5 milioane euro pentru Polonia, suma de 16,75 de milioane euro pentru Bulgaria, iar 10,05 milioane euro pentru România. Totodată, Comisia Europeană va autoriza cele trei state să dubleze sumele alocate, prin ajutoare de stat.
Ministrul Agriculturii Petre Daea a explicat că a făcut tot ceea ce a trebuit pentru ţară şi pentru fermieri, după ce Comisia Europeană a decis să aloce României doar 10,05 milioane euro, din rezerva UE, drept compensaţii pentru producătorii supuşi şocului importurilor de cereale din Ucraina, mai puţin decât Bulgaria şi Polonia. El a adăugat că suma de la CE se va dubla cu suma care va fi alocată de la bugetul statului, ”în aşa fel încât să dăm sprijin fermierilor care au cereale în magazii şi nu comercianţilor de cereale”.
Iohannis, despre dezbaterea unei petiţii a societăţii civile despre veto-ul Austriei privind intrarea României în Schengen: Toată lumea colaborează pentru a obţine un rezultat favorabil, însă e complicat.
Botosul ”României Educate”, Klaus Iohannis, a precizat, referitor la faptul că în comisia PETI a Parlamentului European a existat, miercuri, o dezbatere pornind de la o petiţie depusă de societatea civilă în urma vetoului de care Austria s-a folosit pentru a stopa intrarea României în Spaţiul Schengen, că toată lumea colaborează pentru a obţine un rezultat favorabil, însă este complicat deoarece ”Austria, din motive electorale interne, se opune extinderii Schengen”.
”Ca atare, aceste iniţiative sunt salutare, fiindcă e bine să se ştie că nu numai noi, politicienii, ne dorim ca România să intre în Schengen, nu numai noi ne dorim să protejăm mediul. Este bine să avem sprijinul societăţii civile, al oamenilor simpli şi să ştim că şi ei îşi doresc aceste lucruri şi ei îşi doresc un mediu mai curat. Dacă prin astfel de iniţiative procesul propriu-zis va fi accelerat, vom vedea. În realitate, procesul se desfăşoară acolo unde s-a desfăşurat din capul locului. Parlamentul European de mult a dat rezoluţii de tipul acesta, că România şi Bulgaria trebuie să fie parte din Schengen, însă legea este că se votează în Consiliul Uniunii, în formatul JAI, deci acolo se ia decizia. Sigur că pentru a ajunge la o decizie favorabilă, toată lumea trebuie să se implice şi politic, începând de la preşedinte, la premier, ministrul de interne, ministrul de Externe şi aşa mai departe. Toată lumea colaborează pentru a obţine acest rezultat. De data aceasta este complicat, fiindcă Austria, din motive electorale interne, se opune extinderii Schengen”, a afirmat Klaus Iohannis, înaintea participării joi la reuniunea Consiliului European, întrebat despre acea dezbatere în Comisia PETI a PE şi dacă astfel de iniţiative ale societăţii civile pot influenţa procesul politic privind aderarea la Schengen.
Europarlamentarul PSD Victor Negrescu a solicitat, miercuri în Comisia pentru Petiţii a legislativului european, ca Parlamentul European şi Comisia Europeană să conteste legalitatea veto-ului aplicat de Austria împotriva aderării României la spaţiul Schengen, ca urmare a încălcării legislaţiei şi a tratatelor europene, dar şi a discriminării românilor.
Klaus Iohannis, aflat la Bruxelles, unde participă la reuniunea Consiliului European, a declarat că stabilirea unui termen pentru adoptarea monedei euro nu e un lucru realist pentru România.
Întrebat dacă România ar putea intra în zona euro din 2026, Klaus Iohannis a spus că orice termen e inutil. ”Nu e realist pentru România să fixăm orice termen pentru moneda euro. În acest moment țara noastră nu îndeplinește aceste criterii”, a declarat Klaus Iohannis.
Iohannis, despre aderarea Româniai la Schengen: ”De data aceasta este complicat pentru că Austria se opune extinderii Schengen din motive electorale interne.”
În ceea ce privește aderarea la spațiul Schengen, Iohannis a spus că apreciază inițiativele civice pentru ajutarea țării noastre să adere, dar spune că totul ține de Austria care blochează în continuare extinderea din motive electorale interne.
”Ca atare, aceste inițiative sunt salutare, fiincă este bine să se știe că nu doar noi, politicienii, ne dorim România în Schegen. Este bine să se știe că și cetățenii își doresc. Dacă prin astfel de inițiative procesul se va accelera, asta rămâne de văzut.
Parlamentul European a dat mai multe rezoluții prin care arată că România și Bulgaria trebuie să intre în Schengen, dar decizia finală se ia în Consiliul Uniunii, în formatul JAI. Sigur, pentru a se ajunge la o decizie favorabilă trebuie să se implice toată lumea de la președinte, la premier, la ministru de Interne sau ministru de Externe.
De data aceasta este complicat pentru că Austria se opune extinderii Schengen din motive electorale interne”, a concluzionat arogantul turist, Klaus Werner Iohannis.
