”Viitorul” Secretar General NATO, Klaus Iohannis, a spus miercuri, că NATO va răspunde la orice provocare sau amenințare posibilă şi a precizat că a primit în ţară toţi refugiaţii care au venit la noi, referindu-se la războiul din Ucraina.
Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, miercuri, la Baza 57 Aeriană de la Mihail Kogălniceanu, că vor fi continuate eforturile pentru a asigura răspunsul „prompt”, „hotărât” şi „robust” al Alianţei Nord-Atlantice la orice provocare sau ameninţare posibilă.
„Vom continua eforturile noastre pentru a asigura răspunsul prompt hotărât și robust al Alianței Nord Atlantice la orice provocare sau amenințare posibilă”, a declarat președintele Klaus Iohannis, aflat la baza militară de la Mihail Kogălniceanu.
Şeful statului şi premierul Nicolae Ciucă au făcut o vizită-fulger la baza militară Mihail Kogălniceanu, alături de premierul Belgiei, Alexander De Croo.
„Mulțumesc tuturor aliaților noștri pentru prezența în România, alături de noi! Bine ați venit în țara noastră!
Prin eforturi comune, contribuim la securitatea spațiului aliat, asigurăm pacea și liniștea cetățenilor noștri. Faptul că ne aflăm împreună în această bază militară reprezintă o dovadă în plus a unității, coeziunii și solidarității care există la nivelul NATO.
Salut prezența astăzi, aici, a domnului Prim-ministru De Croo, cu care ieri am avut consultări politice foarte bune.
Încă din anul 2014, ca urmare a anexării ilegale a Peninsulei Crimeea de către Federația Rusă, NATO a început un proces complex de adaptare. Am fost conștienți că ne confruntăm cu un mediu de securitate marcat de noi riscuri și amenințări și de conduita tot mai agresivă a Federației Ruse în plan regional. Astfel, a apărut postura de descurajare și apărare a NATO pe Flancul Estic.
Agresiunea brutală declanșată de Federația Rusă împotriva Ucrainei a afectat însă fundamental securitatea regională, europeană, euroatlantică și are proiecții negative la nivel global, pe mai multe paliere chiar.
Pentru sprijinirea Ucrainei, NATO și Uniunea Europeană au luat măsuri concrete și consistente.
De aceea, pentru sprijinirea Ucrainei, greu încercată de această agresiune, NATO și Uniunea Europeană au luat măsuri concrete și consistente. România a acționat, la rândul său, rapid și eficient, atât la nivel guvernamental, cât și la nivelul societății civile.
Am trimis ajutoare umanitare Ucrainei și am primit pe teritoriul nostru toți refugiații care s-au îndreptat către noi, oferindu-le sprijin, cazare și asistență medicală. În plus, am pus în funcțiune pe teritoriul țării noastre un hub logistic care asigură colectarea și transportul donațiilor umanitare internaționale către Ucraina.
Dincolo de aspectele umanitare, este evident că mediul de securitate internațional a suferit modificări radicale. În consecință, a trebuit să luăm măsuri corespunzătoare de răspuns, strict defensive, menite însă să nu ducă la escaladare. Astfel, NATO a sporit măsurile de pregătire a forțelor militare aliate și de consolidare a posturii aliate pe Flancul Estic.
Dragi militari – români și cei din alte state membre NATO, vă aflați aici umăr lângă umăr și sunteți astăzi expresia concretă a hotărârii noastre de a întări în continuare descurajarea și apărarea aliate în regiunea Mării Negre.
Mulțumesc, domnule Prim-ministru De Croo, pentru contribuția militarilor belgieni aflați pe teritoriul României!
Vom accelera transformarea Alianței pentru a consolida postura de descurajare și apărare a NATO”.
Vom continua eforturile noastre pentru a asigura răspunsul prompt, hotărât și robust al Alianței Nord-Atlantice la orice provocare sau amenințare posibilă. După cum am decis la recentul Summit de la Bruxelles, vom accelera transformarea Alianței pentru a consolida postura de descurajare și apărare a NATO pe termen lung, în special pe Flancul Estic și la Marea Neagră.
Acționăm pentru operaționalizarea cât mai rapidă a celor patru noi Grupuri de Luptă, dintre care unul va fi în România. Acesta va contribui, alături de celelalte structuri aliate, la întărirea securității pe întregul Flanc Estic, în mod coerent și unitar, fiind un prim pas spre echilibrarea prezenței aliate pe Flanc.
Dragi militari aliați,
Prezența dumneavoastră în România are, dincolo de componenta de securitate, și o dimensiune simbolică.
Împreună cu colegii voștri, militarii români, protejați și apărați valorile euroatlantice care definesc în mod esențial societățile noastre: democrația, drepturile omului, statul de drept și dreptul fiecărui popor de a-și decide propria soartă.
Numai împreună putem asigura securitatea și bunăstarea cetățenilor noștri. Vă doresc succes în activitățile de pregătire pe care le veți întreprinde, precum și în misiunile în care veți fi angajați! Vă mulțumesc!„, a spus, miercuri, preşedintele Klaus Iohannis.
„Vom continua eforturile noastre pentru a asigura răspunsul prompt, hotărât şi robust al Alianţei Nord-Atlantice la orice provocare sau ameninţare posibilă. După cum am decis la recentul Summit de la Bruxelles, vom accelera transformarea Alianţei pentru a consolida postura de descurajare şi apărare a NATO pe termen lung, în special pe Flancul estic şi la Marea Neagră. Acţionăm pentru operaţionalizarea cât mai rapidă a celor patru noi Grupuri de Luptă, dintre care unul va fi în România. Acesta va contribui, alături de celelalte structuri aliate, la întărirea securităţii pe întregul Flanc Estic, în mod coerent şi unitar, fiind un prim pas spre echilibrarea prezenţei aliate pe Flanc”, a afirmat şeful statului, care a vizitat baza aeriană de la Mihail Kogălniceanu împreună cu premierul Nicolae Ciucă şi prim-ministrul belgian, Alexander De Croo.
Klaus Iohannis, a mulţumit tuturor aliaţilor NATO pentru prezenţa în România. „Prin eforturi comune, contribuim la securitatea spaţiului aliat, asigurăm pacea şi liniştea cetăţenilor noştri. Faptul că ne aflăm împreună în această bază militară reprezintă o dovadă în plus a unităţii, coeziunii şi solidarităţii care există la nivelul NATO„, a spus şeful statului.
Preşedintele Iohannis a amintit, că încă din anul 2014, ca urmare a anexării ilegale a Peninsulei Crimeea de către Federaţia Rusă, NATO a început un proces complex de adaptare: „Am fost conştienţi că ne confruntăm cu un mediu de securitate marcat de noi riscuri şi ameninţări şi de conduita tot mai agresivă a Federaţiei Ruse în plan regional. Astfel, a apărut postura de descurajare şi apărare a NATO pe Flancul Estic.„
Iohannis a mai subliniat cu tușe groase, că agresiunea brutală declanşată de Federaţia Rusă împotriva Ucrainei a afectat fundamental securitatea regională, europeană, euroatlantică şi are proiecţii negative la nivel global pe mai multe paliere.
„De aceea, pentru sprijinirea Ucrainei, greu încercată de această agresiune, NATO şi Uniunea Europeană au luat măsuri concrete şi consistente. România a acţionat, la rândul său, rapid şi eficient, atât la nivel guvernamental, cât şi la nivelul societăţii civile. (…) Am trimis ajutoare umanitare Ucrainei şi am primit pe teritoriul nostru toţi refugiaţii care s-au îndreptat către noi, oferindu-le sprijin, cazare şi asistenţă medicală. În plus, am pus în funcţiune pe teritoriul ţării noastre un hub logistic care asigură colectarea şi transportul donaţiilor umanitare internaţionale către Ucraina„, a spus Iohannis.
Preşedintele a precizat, că mediul de securitate internaţional a suferit modificări radicale şi, în consecinţă, statele NATO au trebuit să ia măsuri corespunzătoare de răspuns, strict defensive, menite însă să nu ducă la escaladare: „Astfel, NATO a sporit măsurile de pregătire a forţelor militare aliate şi de consolidare a posturii aliate pe Flancul Estic. (…) Dragi militari – români şi cei din alte state membre NATO, vă aflaţi aici umăr lângă umăr şi sunteţi astăzi expresia concretă a hotărârii noastre de a întări în continuare descurajarea şi apărarea aliate în regiunea Mării Negre.„
Panzerul nemțesc, ”vitorul” Secretar General NATO, i-a mulţumit premierului Belgiei pentru contribuţia militarilor belgieni aflaţi pe teritoriul României: „Dragi militari aliaţi, prezenţa dumneavoastră în România are, dincolo de componenta de securitate, şi o dimensiune simbolică. Împreună cu colegii voştri, militarii români, protejaţi şi apăraţi valorile euroatlantice care definesc în mod esenţial societăţile noastre: democraţia, drepturile omului, statul de drept şi dreptul fiecărui popor de a-şi decide propria soartă. Numai împreună putem asigura securitatea şi bunăstarea cetăţenilor noştri.„
