Într-o conferinţă susţinută alături de şeful Centrului Naţional pentru Supravegherea şi Controlul Bolilor, medicul Adriana Pistol și Alexandru Rafila, au explicat cum vor autorităţile să limiteze răspândirea virusului SARS-COV-2.
Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a anunțat, miercuri, ce măsuri urmează să fie implementate în perioada următoare pentru limitarea răspândirii virusului SARS-CoV-2, în contextul în care majoritatea țărilor europene se află deja în valul cinci al pandemiei COVID-19.
„În valul patru am avut cea mai mare mortalitate înregistrată în UE. O fatalitate de 3%. Ne dorim ca acest lucru sa nu se mai întâmple, și facem tot ce este posibil, din punct de vedere organizatoric, încât să fim pregătiți„, a precizat ministrul Rafila.
”În acest moment nu avem la îndemână decât măsurile de sănătate publică care se referă la distanțare, folosirea măștii, pe care le recomandăm. Insistăm foarte, foarte mult în ceea ce privește vaccinarea. Trebuie să găsim o soluție să revitalizăm această campanie de vaccinare, inclusiv prin implicarea profesioniștilor din sănătate în furnizarea de informații credibile și accesibile. Am adaptat actul normativ care permite extinderea rapidă a testării la nivelul cabinetelor de medicină de familie și sperăm să avem succes să putem depista cât mai repede persoanele bolnave”, a spus Rafila.
„Certificatul COVID nu a fost adoptat. Este o măsură pe care am fi vrut s-o luăm, chiar dacă temporar, ca să putem gestiona mai bine situația. Rămâne de văzut dacă în perioada următoare va exista o decizie politică care să poată duce la adoptarea unui astfel de document, astfel încât să evităm trei lucruri majore: un lockdown care a afectat deja foarte serios viața economică, închiderea școlilor și numărul mare de decese”, a spus Alexandru Rafila.
Ministrul Sănătății, prof. dr. Alexandru Rafila, împreună cu dr. Adriana Pistol, șeful Centrului Național pentru Supravegherea și Controlul Bolilor Transmisibile susțin o conferință de presă, astăzi, pe tema Planului de măsuri pentru gestionarea valului cinci al pandemiei de COVID-19.
Printre altele, Alexandru Rafila a vorbit și despre măsura care, deși ar putea să încetinească transmiterea virusului, nu a fost adoptată: certificatul Covid. Ministrul Sănătății a menționat că, prin această măsură, s-ar putea evita „trei lucruri majore” și anume: un lockdown, închiderea școlilor și numărul mare de decese.
„Utilizarea acelui certificat Covid este o măsură pe care am fi vrut să o luăm, chiar dacă temporar, astfel încât să gestionăm mai bine acest val cinci. Rămâne de văzut dacă în perioada următoare va exista o decizie care să poată să ducă la adoptarea unui astfel de document încât să evităm trei lucruri majore în țara noastră.„, a spus Alexandru Rafila.
„În primul rând, dorim să evităm un lockdown care ar afecta foarte serios viața economică a țării, dorim să evităm închiderea școlilor… Întotdeauna am militat pentru menținerea școlilor deschise, sigur, în condiții de siguranță pentru elevi și pentru personalul didactic. Bineînțeles, ceea ce ne preocupă cel mai mult – este vorba despre un număr cât mai mic de decese. Reducerea numărului de decese este esențială și trebuie să avem la dispoziție toate instrumentele pentru ca acest lucru să poată fi realizat și în țara noastră.„, a precizat apoi ministrul Sănătății, Alexandru Rafila.
În valul patru, România a avut cea mai mare mortalitate în UE, spune Rafila.
Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a mai spus în cadrul conferinței că România a avut, în valul patru, cea mai mare mortalitate în Uniunea Europeană: 3% din pacienții infectați în România au murit și „au fost afectate în bună măsură și persoanele cu alte patologii care au avut acces limitat la serviciile medicale„.
„Ne dorim ca acest lucru să nu se mai întâmple și facem tot ce este posibil, dar nu putem să facem mai mult decât atât. În acest moment nu avem la îndemână decât măsurile de sănătate publică care se referă la distanțare, folosirea măștii, pe care le recomandăm. Insistăm foarte, foarte mult în ceea ce privește vaccinarea.
Trebuie să găsim o soluție să revitalizăm această campanie de vaccinare, inclusiv prin implicarea profesioniștilor din sănătate în furnizarea de informații credibile și accesibile. Am adaptat actul normativ care permite extinderea rapidă a testării la nivelul cabinetelor de medicină de familie și sperăm să avem succes să putem depista cât mai repede persoanele bolnave.„, a declarat anterior Rafila.
Adriana Pistol, despre problemele în gestionarea valului cinci. ”Avem un risc foarte mare de răspândire a tulpinii Omicron”.
”Avem o populaţie receptivă, numeroasă, populaţie care se poate îmbolnăvi oricând. Avem un risc foarte mare de răspândire a tulpinii Omicron, care are o rată mai mare de transmisibilitate decât Delta.
Previziunile noastre arată faptul că e posibil ca maximum atins în valul anterior să fie atins mult mai repede în situaţia prezentă, în 31 de zile faţă de 51 de zile cât a durat valul anterior. Nu înseamnă neapărat că vom avea aceste 25.000 de cazuri. S-ar putea să fie mult mai multe decât atât.
Dorim să arătăm panta ascendentă, dat fiind vulnerabilitățile. Dacă după primele trei săptămâni, certificatul COVID ar fi fost introdus, toată această pantă nu ar exista. Panta ar fi mult mai lină, permițând unităţilor sanitare să facă faţă fără o explozie a cazurilor, permiţând acordarea medicaţiei de ultimă generaţie împotriva generaţie şi permiţând vaccinarea”, a declarat Adriana Pistol.
Impactul tulpinii Omicron
E posibil ca până la sfârşitul lunii ianuarie, s-ar putea ca Omicron să devină dominantă şi comunitară.
Infectarea persoanelor nevaccinate de peste 60 de ani vulnerabile ar putea fi foarte mare.
Ca impact indirect, infectarea masivă a populaţiei chiar şi cu forme uşoare poate duce la infectarea personalului medical, dar şi absenteism de la locul de muncă, ce ar putea afecta economia întregii ţări.
E foarte important de luat în calcul ca impact indirect, deşi personalul nostru este vaccinat şi simptomatologia la populaţia vaccinată este minimă, chiar dacă nu au simptome, izolarea lor la domiciliu va contribui la lipsa personalului medical
Există riscul transmiterii nosocomiale a infecţiei. Prima ţară care a sesizat acest lucru a fost Marea Britanie.
Primul scenariu este referă la o creştere cu 10% a numărului de cazuri din cauza trannsmiblităţii, dar cu o rată mai mică de spitalizare.
Al treilea scenariu implică (….) 1 din 8 pacienţi ar necesita terapie intensivă.
Pentru o bună pregătire, e bine să ne uităm la scenariul cel mai rău pentru a-i face faţă.
Dacă se va petrece scenariul cel mai optimist, în care rata de spitalizare e mai scăzută, vom atinge în ziua 37, respectiv 41, numărul de 25.000 de infectări. L-am luat ca reper.
Dacă se va petrece ce e mai rău, 37 de zile va dura până când vom umple paturile de spital”, a avertizat dr. Pistol.
”Pe scenariul cel mai optimist, în 33 de zile se vor ocupa 1.500 de paturi, în 20 de zile cel mai pesimist vom avea 1.500 de paturi ocupate”, a adăugat dr. Pistol.
Alexandru Rafila, despre medicamentele anti-COVID.
”Am avut discuţii cu producătorii de medicamente. În Israel, există aceste medicamente. Am avut discuţii serioase, sperând în cel mai scurt timp. Să intre în funcţiune mecanismul comunitar, sperăm să le aducem înaintea operaţionalizarea mecanismului.
Am înfiinţat o structură de coordonare a asistenţei medicale la nivelul MS pentru pacienţii infectaţi cu COVID şi celelalte categorii de pacienţi. Mortalitatea generală în România a crescut datorită lipsă de acces la facilităţi medical”, a declarat Alexandru Rafila.
Alexandru Rafila: Ne dorim creşterea siguranţei pacienţilor în spitale.
”Nu avem specialişti în instalaţii de oxigen. Noi putem să ajutăm la acest efort, contribuţia managerilor la nivel local este esenţială pentru a fi redus riscul.
Am avut o întâlnire cu DSP şi cu toate spitalele din ţară. Avem un număr de paturi pentru pacienţii COVID-19 de 20%, 25.000, cu o posilibtate de creştere la 30.000.
Am crescut bugetul pentru secţiile ATI cu 65% faţă de 2021. Sunt complet funcționale 2.805 paturi de ATI şi cu echipamente şi cu personal. Această idee că se pot face paturi ATI fără personal antrenat este o idee pe care nu o îmbrăţişez. E mai mult o declaraţie demagogică.
Numărul de spitale a crescut de la 116 la 128 pentru adulţi”, a spus ministrul Sănătăţii.
Alexandru Rafila, despre tratamentul anti-COVID. ”Medicaţia antivirală nu se dă în loc de vaccin”.
”În ceea ce priveşte tratamentul, nu se face prin decizia MS. Se face prin recomandarea unor experţi în boli infecţioase. Avem o echipă care ne-a furnizat informaţiile necesare pentru a adopta un nou protocol de tratament care să includă medicamentele antivirale inovative acordate în ambulatoriu.
Medicaţia antivirală nu se dă în loc de vaccin. Ea se acordă pacienţilor eligibili”, a precizat ministrul Sănătăţii.
”Medicamentele antivirale vor fi disponibile abia spre sfârşitul lunii ianuarie. Introducem antiviralele inovative înainte de intrarea în funcţiune a mecanismului european de achiziţie”, a explicat Alexandru Rafila.
Alexandru Rafila, despre certificatul verde COVID. „O astfel de procedură reduce viteza de creştere”.
”Problema e următoarea. Important este ca acest instrument să fie la dispoziţia noastră înainte atingerii unui număr ridicat de cazuri. O astfel de procedură reduce viteza de creştere şi face mai compliant sistemul de sănătate. Dacă acest certificat e introdus în vârful valului pandemic, eficacitatea acestuia e limitată. Ne vedem în situaţia în care alte măsuri ar putea fi luate. Nu vă pot spune (dacă va fi aprobat în ianuarie).
Nu e vorba de niciun fel de contre. Încercăm să facem o dezbatere utilă cetăţenilor, nu pe contre.”
Situaţia în care România va intra în lockdown.
”O creştere necontrolată şi o depăşire a resurselor din sistemul de sănătate. E posibil să ai un lockdown, sperăm să nu fie aşa. Să opreşti activitatea în şcoli … Lucrul cel mai important a fost legat de controlul deceselor care ar trebui să nu fie într-un număr mare ca în valul patru”, a mai precizat ministrul Sănătăţii.
A început valul cinci în România?
Alexandru Rafila:
”Faţă de cifrele de ieri, avem o stabilizare a numărului de cazuri. E posibil să înregistrăm o creştere în perioada următoare. Să vedem dacă e o stabilizare sau continuă creşterea. Rămâne să vedem lucrul ăsta. Ieri rata de reproducere pt România era 0,91. În momentul în care această rată de reproducere se va apropia de 1, putem discuta de începutul valului 5”.
0
