Ministrul de Externe al României, Bogdan Aurescu, spune, că este interesat şi de progresul Comisiei care se ocupă de tezaurul României aflat la Moscova.
Bogdan Aurescu a făcut un exerciţiu de imaginaţie, la Prima TV, şi a declarat că, dacă s-ar afla faţă în faţă cu Vladimir Putin, preşedintele Federaţiei Ruse, i-ar transmite acestuia că UE şi NATO nu reprezintă ameninţări la adresa Federaţiei Ruse, dar şi că este interesat de progresele Comisiei comune care se ocupă de tezaurul României depus la Moscova în Primul Război Mondial.
Bogdan Aurescu a fost întrebat, la Prima TV, duminică, ce i-ar transmite lui Vladimir Putin, dacă s-ar afla faţă în faţă, acesta răspunzând că România aşteaptă o relaţie pragmatică şi predictibilă.
”I-aş spune că România aşteaptă de la Federaţia Rusă o relaţie, pe de-o parte pragmatică, dar pe de altă parte, predictibilă, care să fie în conformitate cu interesele atât ale unei părţi, cât şi ale celeilalte părţi. Iar o astfel de relaţie trebuie să se desfăşoare, în mod evident, pe fundalul respectării ordinii publice internaţionale. De asemenea, cred că aş putea să îi spun şi faptul că UE şi NATO nu reprezintă ameninţări la adresa Federaţiei Ruse şi că există căi de cooperare pe care atât Uniunea Europeană, cât şi NATO, organizaţiile din care România face parte şi unde România este parte integrantă a deciziei, sunt organizaţii care doresc să coopereze cu Federaţia Rusă, sigur, în măsura în care şi Federaţia Rusă are această dorinţă”, a declarat Bogdan Aurescu.
Ministrul de Externe a adăugat că este interesat şi de progresul Comisiei care se ocupă de tezaurul României aflat la Moscova. ”Nu în ultimul rând, cred că un element interesant şi important pe care aş putea să îl comunic părţii ruse ar fi că suntem interesaţi, în continuare, de progrese în ceea ce priveşte Comisia comună care se ocupă de tezaurul României care a fost depus la Moscova, în anii Primului Război Mondial”, a mai afirmat Bogdan Aurescu.
”Nu am abandonat acest subiect”, a adăugat ministrul de Interne, precizând că ar fi trebuit să mai fie o reuniune a Comisiei, amânată nsă din cauza pandemiei.
”Contextul este de aşa natură încât este complicat să organizezi astfel de reuniuni, dar este un subiect pe care noi în continuare îl urmărim cu toată atenţia”, a declarat Aurescu.
Guvernatorul, Mugur Isărescu, a prezentat mai demult cronologia evenimentelor care constituie subiectul volumului menţionat. El a spus că în 1916, în decembrie, 1.738 casete cu aur al Băncii Naţionale, în valoare de 314.580.456,84 milioane lei, şi două casete cu bijuteriile Reginei Maria, în valoare declarată de 7 milioane lei, au fost încărcate într-un tren cu destinaţia Moscova, unde au fost depuse în tezaurul Băncii de Stat a Rusiei, aflat în ‘Sala armelor’, de la Kremlin. Valoarea întregului depozit făcut la Moscova pe numele BNR era de 321.580.456 lei aur.
Tezaurul României încredinţat Rusiei: 24 de vagoane, 91,5 de tone de aur.
În iulie 1917, a început pregătirea unui alt transport, în care au fost incluse şi valori ale Casei de Depuneri şi Consemnaţiuni, o parte din documentele păstrate la Arhivele Statului, arhivele unor instituţii publice şi particulare, lucrări de artă şi alte piese de valoare aparţinând colecţiilor particulare, odoare mănăstireşti, cărţi rare, manuscrise, documente şi colecţiile numismatice ale Academiei Române, ale Muzeului de antichităţi, valori ale unor mari bănci comerciale, respectiv acţiuni, obligaţiuni, depozite ale clienţilor etc.
În trei dintre cele 24 de vagoane pregătite au fost încărcate 188 de casete cu aur şi cu alte valori ale Băncii Naţionale. Valoarea declarată a celor 188 casete era de 1.594.757.083 lei. Aurul efectiv era calculat la 574.523 lei, arhiva la 500.000 lei, iar restul reprezenta valoarea titlurilor, efectelor, depozitelor, cărţilor şi a altor acte ale BNR evacuate împreună cu aurul. După acest ultim transport, cantitatea de aur depozitată la Moscova a ajuns la valoarea de 315.154.980 lei, fiind vorba despre 91,5 tone aur fin.
”Se afirmă foarte des că numai o decizie politică a Moscovei poate să rezolve această problemă. Dar, reamintesc, că un drept care nu este mereu afirmat cade în uitare. A dezbate problema Tezaurului evacuat la Moscova este o responsabilitate a tuturor instituţiilor care şi-au pierdut averea în 1916 şi 1917, dar şi a istoricilor, care, după 1990, au avut posibilitatea să se pronunţe indiferent de felul în care se desfăşurau demersurile din punct de vedere politic şi diplomatic. Noi credem că trebuie să continue cercetarea şi documentarea în arhive, fototeci şi biblioteci. Volumul pe care îl propunem astăzi pentru dezbatere este o bună dovadă în acest sens”, a afirmat Isărescu.
