După ce în luna Iunie ne spunea cum PNL a rezolvat cu pandemia, ”preşedintele” Klaus Iohannis, a revenit în spaţiul public miercuri seară, cînd a decorat medici și asistenți medicali cu prilejul Zilei Naţionale a Ambulanţei și s-a răzgândit spunându-ne, că ”pandemia nu s-a încheiat”.
Klaus Iohannis a chemat zeci de medici si asistenti medicali cu prilejul Zilei Nationale a Ambulantei pentru a-i decora, la Palatul Cotroceni. Din cauza pandemiei, evenimentul a avut loc în curtea Palatului.
”28 iulie, ziua care vă este dedicată, stă sub semnul sacrificiilor. Uneori obosiți, sunteți gata mereu să salvați oameni. Sunteți cei care duceți permanent o luptă epuizantă, contracronometru, care face diferența între viața și moarte.
În ultimul ani și jumătate, eforturile dumneavoastră au fost intensificate la maximum. Acum 18 luni, nimeni nu era pregătit pentru teribile perioadă care a urmat. Deși sunteți în prima linie, dumneavoastră v-ați făcut datoria cu profesionalism, dăruire și dragoste față de oameni. Ați reprezentat avanpostul, fiind primii în contact cu pacienții de COVID.
Dumneavoastră meritați respectul nostru. Mulți și-au pierdut viața și lor le omagiem amintirea. Acest virus a făcut și continuă să facă victime. Trebuie să fim realiști, pandemia nu s-a încheiat.
O criză este un test de unitate. Lupta împotriva acestui virus agresiv ne-a pus și în fața unei alte lupte, cea cu dezinformarea, cu stigmatizarea, din păcate, inclusiv a personalului medical. Scopul celor care răspândesc dezinformări și știri false este tocmai acela de a slăbi solidaritatea națiunii noastre. Să nu le permitem să facă așa ceva!”, a spus șeful statului.”, a spus Klaus Iohannis.
Klaus Iohannis a declarat, miercuri, la ceremonia de decorare a unor medici și asistenți medicali, că România trebuie să fie pregătită pentru un nou val al pandemiei și i-a îndemnat pe cetățeni să se vaccineze.
”Acest virus, cu care ne confruntăm de atâtea luni, a făcut şi face în continuare victime. Să fim realişti, pandemia nu s-a încheiat. Vedem în multe ţări o intensificare, aşa numitul val 4. România trebuie să fie pregătită pentru a-i face faţă. Cea mai sigură cale pentru a încetini această pandemie rămâne vaccinarea. Îndemn pe toţi cei care nu s-au vaccinat încă să meargă cu încredere să se vaccineze. Efectele benefice de protejare împotriva COVID-19 sunt certe şi demonstrate. Fiecare persoană în plus care se vaccinează contribuie cu responsabilitate la încheierea acestei crize de sănătate”, a mai declarat Klaus Iohannis la ceremonia de decorare a medicilor de pe ambulanţă.
Ziua Naţională a Ambulanţei din România este marcată anual la 28 iulie. Este data la care, în 1906, a apărut prima ”Salvare” din Bucureşti, din iniţiativa profesorului Nicolae Minovici.
Proiectul de lege privind instituirea acestei zile, votat de Senat la 18 iunie 2014, a fost adoptat de Camera Deputaţilor, for decizional, la 11 februarie 2015, cu 276 de voturi ”pentru”, 3 ”împotrivă” şi 4 abţineri, iar la 6 martie 2015, preşedintele Klaus Iohannis a semnat decretul pentru promulgarea legii privind instituirea acestei zile.
Legea nr. 22/2015 privind instituirea zilei de 28 iulie – Ziua Naţională a Ambulanţei din România, publicată în Monitorul Oficial la 10 martie 2015, acordă posibilitatea autorităţilor publice centrale şi locale, ONG-urilor, muzeelor şi reprezentanţelor României în străinătate să organizeze evenimente dedicate rolului şi meritelor serviciului român de ambulanţă în salvarea de vieţi omeneşti, aceste acţiuni urmând a fi coordonate de către Ministerul Sănătăţii.
”Societatea de Salvare din Bucureşti”, aşa cum se numea la momentul înfiinţării, îşi desfăşura activitatea sub deviza ”Totdeauna şi tuturor, gata pentru ajutor!”, fiind sub directa îndrumare a profesorului dr. Minovici. Primul echipaj era format din vizitiu şi sergent de oraş, care utilizau o trăsură trasă de cai, având drept sediu o clădire veche situată pe cheiul Dâmboviţei.
În 1907, dr. Nicolae Minovici a început pregătirea practică în salvare a studenţilor din anii terminali ai Facultăţii de Medicină, astfel că, în 1908, echipajul ambulanţei era format din medici interni şi sanitari. Începând din 1907, Salvarea funcţionează regulat, România devenind, astfel, al treilea stat din Europa, după Olanda şi Austria, cu un astfel de serviciu. În 1912, au fost aduse în Bucureşti, de la Paris, primele ambulanţe de tip auto. În anul 1931, profesorul Nicolae Minovici a teoretizat, pentru prima dată în lume, ”împingerea actului medical calificat la locul accidentului”.
Spitalul de Urgenţă a fost înfiinţat, în 1943, în localul salvării din Bucureşti, moment care a pus bazele apariţiei primului sistem integrat de asistenţă medicală de urgenţă: Salvarea şi Spitalul de Urgenţă.
În 1992, s-a înfiinţat, în cadrul Serviciului de Ambulanţă al Municipiului Bucureşti, prima şcoală de Ambulanţieri şi Operatori Registratori de Urgenţă din România, iar în 1995, au apărut Serviciile Judeţene de Ambulanţă şi Serviciul de Ambulanţă al Municipiului Bucureşti, aflate în subordinea Ministerului Sănătăţii Publice, prin Direcţiile Judeţene de Sănătate Publică. Accesarea serviciilor de urgenţă se realiza prin apelarea numărului gratuit 961.
În anul 2001, a început dotarea cu ambulanţe moderne, printr-un program finanţat de Banca Mondială, iar în 2003-2005, a fost introdus în România sistemul de apel unic de urgenţă 112, care a făcut posibilă interconectarea tuturor tipurilor de servicii de intervenţie, respectiv ambulanţă, pompieri, poliţie, jandarmi etc. În perioada 2006-2007, s-a făcut trecerea la sistemul integrat de astăzi, iar în 2012, a început înfiinţarea, la nivel naţional, a dispeceratelor integrate ISU-SAJ şi demararea managementului integrat al situaţiilor de urgenţă.
