Klaus Iohannis, se arată ”destul de optimist” dar circumspect și rezervat, că România și Bulgaria se vor adera la Spațiul Schengen în 2023.
”Preşedintele” Klaus Iohannis a anunţat că, la reuniunea de joi a Consiliului European au fost făcuţi ”paşi în direcţia bună” privind aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen. ”Concluzia mea e simplă – toţi actorii au înţeles că avem o problemă care trebuie rezolvată”, a adăugat şeful statului care a mai spus că aşteptarea sa este ca ţara noastră să intre în Schengen în decursul anului 2023.
Klaus Iohannis s-a declarat joi „destul de optimist” că procesul de aderare a României și Bulgariei la Spațiul Schengen se va încheia cu un ”rezultat pozitiv” în 2023, într-o declarație de presă susținută în marja summitului UE.
România rămâne cu mâna întinsă la Schengen. Ultimul consiliu european al anului s-a încheiat fără un mesaj clar despre aderarea noastră la Schengen. Înainte de reuniune, cancelarul austriac a umilit din nou România și a susținut că datele pe care le au autoritățile de la noi despre numărul migranților nu sunt reale. Mai mult, Karl Nehammer a cerut ridicarea unui gard la granița dintre Bulgaria și Turcia pentru oprirea refugiaților.
Klaus Iohannis a anunţat că, la reuniunea de joi a Consiliului European au fost făcuţi ”paşi în direcţia bună” privind aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen. ”Concluzia mea e simplă – toţi actorii au înţeles că avem o problemă care trebuie rezolvată”, a adăugat ”şeful statului”, care a mai spus că, aşteptarea sa este ca ţara noastră să intre în Schengen în decursul anului 2023.
”A fost o discuţie bună. Am avut ocazia pe parcursul celor două zile să discut cu mulţi lideri. Am discutat cu persoanele implicate în această chestiune Schengen. De acolo afirmaţia mea că am făcut paşi în direcţia bună. Concluzia mea e simplă – toţi actorii au înţeles că avem o problemă care trebuie rezolvată. Sunt optimist şi în cursul anului 2023 sper să fie încheiat procesul cu un rezultat pozitiv pentru România şi Bulgaria. Am prezentat faptul că România e pregătită pentru a deveni parte a Schengen. Am spus şi ceva legat de solidaritate şi unitate. România e ţară de primă linie când vine vorba de războiul din Ucraina. Ne străduim şi facem faţa. Suntem ţară de primă linie pentru fluxul de migranţi. Avem rezultate foarte bune. România e ţară de primă linie când vine vorba de liniile de solidaritate de transport dinspre Ucraina spre ţările lumii”, a afirmat Klaus Iohannis, joi la Bruxelles.
El a mai spus că ”noi românii aşteptăm semne clare de unitate şi solidaritate din parte UE”.
”Asta înseamnă că avem aşteptări legitime să fim primiţi în Spaţiul Schengen. Pot să vă spun că nu am fost contrazis de nimeni. Este încă un drum pe care îl avem de parcurs. Votul Austriei şi votul mixt din partea Olandei sunt probleme care trebuie încă rezolvate, dar am tras concluzia că de data aceasta pregătirea va fi mai bună, mai profundă şi se doreşte o soluţie. Eu le-am spus că dorim o soluţie în decursul anului 2023. (…) Aşteptarea mea e ca România să intre cu drepturi depline în decursul anului 2023 în Schengen”, a adăugat inutilul președinte al României.
Totuşi acesta a mai precizat că nu au fost discuţii cu privire la un calendar concret legat de aderare.
”Nu am discutat despre un calendar concret şi nici nu cred că emomentul ca astăzi să discutăm despre un calendar concret. E nevoie de multe discuţii în perioada următoare”, a conchis Iohannis.
”Așteptarea mea este ca România să intre cu drepturi depline, fără alte condiții, în cursul anului 2023 în Schengen”, a spus Werner.
De notat că, în 23 noiembrie, Klaus Iohannis era ușor mai optimist și afirma că, dacă România nu va adera la Spațiul Schengen la Consiliul JAI din 8 decembrie, ”există posibilitatea ca această decizie să fie amânată, cu o lună sau cu două luni”. În declarația de astăzi, președintele a vorbit doar despre anul 2023, fără a invoca o perioadă exactă.
”Consiliul nu a luat o decizie executivă fermă. Dar am avut o discuţie bună. În afară de această discuţie, am avut ocazie, pe parcursul celor 2 zile în care am stat cu ceilalţi lideri, să discut cu mulţi dintre ei. Am discutat cu persoanele implicate în această chestiune, Schengen”, a declarat preşedintele Klaus Iohannis.
”Concluzia mea e simplă. Toţi actorii au înţeles că avem o problemă care trebuie rezolvată. Sunt destul de optimist că cea mai bună variantă este ca în cursul lui 2023 să fie încheiat procesul cu un rezultat pozitiv pentru România şi Bulgaria. Am prezentat nevoia unei soluţii pozitive, faptul că România este pregătită din toate punctele de vedere pentru a deveni parte a SChengen, am spus ceva şi despre unitate şi solidaritate. România este ţară de primă linie când vine vorba de războiul din Ucraina, ne străduim şi facem faţă, pentru că dorim şi credem că este corect. Suntem ţară de primă linie pentru migranţi, şi noi controlăm fluxul migrator, avem rezultate foarte bune, recunoscute de surse externe şi obiective.
România este ţară de primă linie şi prim rang când vine vorba de liniile de transport din Ucraina spre ţările lumii. Peste 60% din produsele agricole din Ucraina exportate au mers pe drumurile din România. Toate aceste lucruri le-am reiterat, ca să nu uite lumea că solidaritatea pe care am arătat-o noi a dus la nişte aşteptări. Şi noi, românii, aşteptăm semnale clare de solidaritate din partea UE.
Asta înseamnă că avem aşteptări legitime să fim primiţi în Schengen. Aceste chestiuni sunt evidente şi nu am fost contrazis de nimeni. Este încă un drum care trebuie parcurs. Cele două probleme pe care le-am menţionat, votul din partea Austriei şi votul mixt din partea Olandei, sunt probleme care încă trebuie rezolvate, dar din toate discuţiile pe care le-am avut, am tras concluzia că de data asta pregătirea va fi mai profundă, mai bună, şi că se doreşte o soluţie. Noi, românii, dorim o soluţie pozitivă în decursul anului 2023″, a mai spus preşedintele Klaus Iohannis.
”Nu vreau să vin cu poveşti care nu sunt adevărate. Eu vin cu informaţii, cu opinii pe care mi le-am format. Concluzia mea este că am făcut un pas clar în direcţia bună”, a mai explicat Klaus Iohannis.
