Iohannis, după ce în 2020 demitiza ”un pic boala”, în 2023 demitizează lucrările de adâncire pe canalul Bâstroe: ”Până acum, a fost un mit, nu au fost lucrări de adâncire”.
”Preşedintele” Klaus Iohannis, a afirmat, joi la Bruxelles, că până în prezent au fost făcute pe canalul Bâstroe doar lucrări de întreţinere, nu de adâncire, fiind un mit faptul că au existat astfel de acţiuni. ”Dacă se vor face alte lucrări decât de întreţinere care sunt absolut în regulă, acestea nu se pot face fără să fie cooptate entităţile internaţionale care se ocupă de protejarea Deltei Dunării şi fără România”, a mai precizat ”şeful statului” care a adăugat că este adevărat faptul că ucrainene ”vor să existe un trafic mai intens pe Dunăre şi aici noi putem în continuare să mai facem câteva îmbunătăţiri şi instituţionale, dar şi în felul în care se navighează pe Sulina, pentru a îi ajuta”.
Primul turist de lux al Statului Eșuat, a fost întrebat, joi la Bruxelles, dacă va discuta la Consiliul European şi cu partenerii de pe Flancul Estic, atunci când vorbim de importul de cereale ieftine din Ucraina, dacă vor pune problema tranzitului, pentru că tranzitul pe Marea Neagră este pusă continuu sub semnul întrebării de către Rusia şi, în discuţie adâncirea canalului Bâstroe şi pe acest fond comisarul pentru agricultură promisese, în urmă cu o lună, că va discuta cu comisarul Adina Vălean despre investiţii în infrastructura din România ca să fie un flux mai bun.
”Acuma, cred că este între timp un lucru cunoscut că cea mai mare parte a exporturilor de cerealele ucrainene se face prin România, prin căile logistice din România, în esenţă prin portul Constanţa, dar până acolo se ajunge pe cale ferată, pe cale rutieră şi o parte este adevărat că se exportă din Ucraina direct pe Dunăre via canalul Bâstroe şi Marea Neagră. Noi am înlesnit acest export, i-am scutit de taxe, îi sprijinim în continuare şi credem că este un lucru corect pe care îl facem. Este un lucru corect şi faţă de Ucraina pe care avem tot interesul să o sprijinim, fiindcă de aici provine o parte semnificativă a veniturilor statului ucrainean. Pe de altă parte, faţă de destinatari. Sunt multe state care sunt destul de sărace şi depind de aceste cereale care vin din Ucraina. Deci noi vom înlesni în continuare tranzitul”, a explicat Iohannis, într-o conferinţă de presă susţinută joi după dejunul de lucru al membrilor Consiliului European cu secretarul general al NATO Jens Stoltenberg.
Iohannis, cu aceeași contorsionare botos facială, a reamintit despre ajutorul Comisiei Europene pentru a compensa producătorii care au avut pierderi din cauza acestei chestiuni.
”Sigur că noi am căutat şi am găsit căi prin care să nu fie dezavantajaţi producătorii interni. Aici sunt două chestiuni. Am negociat cu Comisia şi probabil ştiţi că s-a deblocat un ajutor semnificativ, cred că de 100 de milioane euro, chiar în zilele trecute, pentru producătorii care au avut pierderi din cauza unor sincope legislative, ca să mă exprim aşa. Aceste chestiuni vor fi corectate”, a explicat Klaus Iohannis.
Referitor la canalul Bâstroe, preşedintele Iohannis a explicat că nu au fost făcute, până acum, lucrări de adâncire, ci doar de întreţinere, fiind ”un mit” cu privire la astfel de acţiuni.
”În al doilea rând, m-aţi întrebat de Bâstroe. Există demult intenţia ucraineană de a folosi, într-un mod rezonabil, canalul Bâstroe pentru a ieşi la Marea Neagră. Dacă se vor face lucrări sau nu, rămâne de văzut. Până acuma totul a fost un mit. Nu s-au făcut lucrări de adâncire. Ultimele măsurări au arătat că s-au făcut lucrări de întreţinere. Dacă se vor face alte lucrări decât de întreţinere care sunt absolut în regulă, acestea nu se pot face fără să fie cooptate entităţile internaţionale care se ocupă de protejarea Deltei Dunării şi fără România. Deci nu cred că există aici o discuţie şi cel puţin discuţia care a fost s-a dovedit a fi contraproductivă. Însă este adevărat: ucrainene vor să existe un trafic mai intens pe Dunăre şi aici noi putem în continuare să mai facem câteva îmbunătăţiri şi instituţionale, dar şi în felul în care se navighează pe Sulina, pentru a îi ajuta”, a conchis Iohannis.
La finalul lunii trecute, ministrul adjunct pentru renovare şi infrastructură, Iuri Vaskov, preciza că Ucraina doreşte să înceapă lucrările pentru a face şi mai adânc canalul său de navigaţie pe Dunăre încă din acest an, pentru a-şi extinde rutele alternative pentru exportul de cereale şi intenţionează să poarte discuţii cu oficialii Uniunii Europene pe această temă în viitorul apropiat, potrivit Reuters.
Oficiali din România au declarat că sunt îngrijoraţi de faptul că orice lucrare la calea navigabilă ce traversează zona comună a Deltei Dunării ar putea ameninţa viaţa sălbatică din situl Patrimoniului Mondial UNESCO şi ar putea încălca tratatele internaţionale de protecţie a mediului, reaminteşte sursa citată.
Ucraina a transportat cereale pe canalul Bâstroe încercând să dezvolte rute alternative pentru exporturile sale. Un sfert din exporturile agricole ale Ucrainei trec în prezent prin porturile sale dunărene, în timp ce jumătate ies prin porturile din Marea Neagră, iar un alt sfert traversează frontiera terestră vestică a Ucrainei.