”Președintele” României Normale, Klaus Iohannis, a prezentat rezultatele discuțiilor purtate la Varșovia de șefii de stat de pe Flancul Estic al NATO cu președintele SUA, Joe Biden, și cu Secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg.
În mesajul dinaintea începerii discuțiilor, Iohannis a subliniat angajamentul președintelui SUA de a întări prezența militară americană pe Flancul Estic al NATO și de a dezvolta o strategie a SUA pentru zona Mării Negre.
Klaus Iohannis, la Forumul B9 de la Varşovia: ”Noi, liderii de pe Flancul Estic, avem datoria de a arăta fermitate în apărarea păcii şi să continuăm să dovedim fermitate în îndeplinirea angajamentelor de sprijin pentru Ucraina”.
”Preşedintele” Klaus Iohannis, a declarat, miercuri la Forumul B9 de la Varşovia unde au participat, printre alţii, şi preşedintele SUA Joe Biden şi secretarul general al NATO Jens Stoltenberg, că liderii de pe Flancul Estic au datoria să arate că sunt fermi în apărarea păcii, în contextul agresiunii ruse, şi să dovedească în continuare că îşi îndeplinesc angajamentele de sprijin pentru Ucraina.
”Este extrem de relevant faptul că ne întâlnim, din nou, în Formatul Bucureşti 9, pe care l-am lansat în 2015, alături de preşedintele Duda, acum când ne apropiem de marcarea unui an de la revenirea războiului în Europa. Acest război a adus doar suferinţă şi deznădejde, crime şi strămutarea a milioane de ucraineni, distrugeri fără precedent şi nesiguranţă. Noi, liderii de pe Flancul Estic, avem datoria de a arăta fermitate în apărarea păcii. Trebuie să continuăm să dovedim fermitate în îndeplinirea angajamentelor de sprijin pentru Ucraina, atât cât va fi necesar, pentru a câştiga acest război”, a afirmat Klaus Iohannis, miercuri la deschiderea reuniunii extraordinare a Formatului Bucureşti 9 (B9), de la Varşovia.
”Şeful statului” a mai spus că, prezenţa preşedintelui SUA la această reuniune reconfirmă substanţa Formatului B9 şi angajamentul administraţiei americane faţă de securitatea Flancului Estic.
”România va continua să facă acest lucru. Nu suntem singuri în demersul nostru. Efortul nostru are un obiectiv şi o amploare transatlantice şi salut prezenţa astăzi a preşedintelui Statelor Unite ale Americii, Joe Biden, care reconfirmă substanţa Formatului Bucureşti 9 şi angajamentul Administraţiei SUA faţă de securitatea Flancului Estic. Acest angajament este extrem de solid şi vizionar: o prezenţă militară americană crescută – care trebuie să continue – şi pregătirea unei strategii a Statelor Unite ale Americii pentru Marea Neagră. Salut, de asemenea, participarea Secretarului General al NATO, Jens Stoltenberg, pentru coordonarea deschisă şi oportună”, a mai explicat preşedintele Iohannis.
El a reiterat faptul că liderii europeni şi alianţii NATO trebuie să continue să descurajeze şi alte agresiuni ale Rusiei.
”Acum aproape un an, Rusia a încercat să distrugă securitatea europeană şi euroatlantică şi sistemul internaţional bazat pe reguli. Rusia acţionează după un model de comportament agresiv, pe care l-am putut observa deja în Republica Moldova, Georgia şi Ucraina. Astăzi, aceşti parteneri beneficiază de sprijinul Aliaţilor pentru rezilienţa pe termen lung, care le este necesară pentru obţinerea unei păci durabile, stabilitate şi prosperitate. De asemenea, sprijinim cu tărie perspectiva euroatlantică a Ucrainei. Pentru a ne asigura că acest război brutal împotriva Ucrainei este actul final al Rusiei, trebuie să fim fermi în descurajarea altor agresiuni şi să o înfrângem pe aceasta. NATO este puternică şi dovedeşte un angajament clar faţă de Ucraina şi cetăţenii săi. B9 este mai puternic ca oricând. Aştept cu nerăbdare să continuăm să ne coordonăm în pregătirea unui Summit NATO de succes la Vilnius”, a conchis primul arogant al României.
„Există o preocupare legitimă pentru Delta Dunării, însă nu trebuie să amestecăm îngrijorarea şi măsurile concrete pentru prezervarea biosferei cu diverse abordări politice de moment. Pe acel canal se draghează de ani de zile. Evident că aceste chestiuni sunt limitate de înţelegeri internaţionale şi trebuie respectate de toate părţile. Pentru a şti ce se întâmplă acolo, este nevoie să vorbim cu ucrainenii, doar că acest lucru nu prea s-a întâmplat.
La noi, o serie de politicieni s-au inflamat fără să verifice ce se întâmplă acolo. Ucrainenii au solicitat să existe discuţii la nivel de expert şi cu Ministerul Transporturilor, Ministerul Mediului şi pe alte paliere. Aceste discuţii nu au avut loc, dar ai noştri inflamați şi hotărâţi fac afirmaţii care nu au încă un fundament dovedit.
Ucrainenii afirmă că draghează pentru întreţinere. Să se verifice împreună cu ei! Cred că este foarte bine ca politicienii noştri, înainte să ţină discursuri inflamate, să lase experţii şi specialiştii să vadă ce se întâmplă acolo, dacă se respectă sau nu legislaţia internaţională, să se discute în bilateral, dar şi cu Comisia Europeană pentru a se lua măsurile care se impun.
Ucrainenii nu au nevoie să fie certați. Au nevoie de sprijin. Nu mă înțelegeți greşit! Nu vreau să se tolereze lucrări care pun în dificultate biodiversitatea Deltei Dunării, dar nu este bine nici să ne ambalăm fără să ştim despre ce este vorba. Multe declarații sunt nepotrivite şi neproductive.
Îi invit pe toţi cei care sunt preocupaţi să aştepte până când experţii se întâlnesc, discută, verifică, concluzionează şi vin cu un plan de măsuri. Este abordarea cea mai corectă şi care ne duce la rezultate. Şi ucrainenii fac lucrări pentru că vor ceva şi ştim foarte bine ce vor. Vor să iasă undeva cu marfa lor. Cred că este de înţeles. Dar şi noi vrem ca Delta Dunării să fie protejată. Calea pentru asta este cea diplomată şi cu experţi.
Ministerul Transporturilor ştie din octombrie. Noi le-am dat un acord provizoriu până când lucrările se clarifică. Nu e nimic nou aici. Cei care au încercat să facă o mare problemă din asta nu cred că au înţeles miza şi nici nu mi se pare că preocuparea pentru Deltă este preocuparea numărul 1 pentru ei„, a mai spus Klaus Iohannis.
Aceste declarații ale ”președintelui”, vin în contextul în care partea ucraineană a propus organizarea, în perioada următoare, a unei reuniuni tehnice între ministerele responsabile pentru domeniul transporturilor din cele două state. În aceste momente, se așteaptă un răspuns din partea lui Sorin Grindeanu în vederea unei întâlniri, conform unor surse politice.
