Guvernul României începe operațiunea „schimbați becurile”. Decizia vine după ce Comisia Europeană a anunţat planul prin care toate ţările membre, inclusiv România, trebuie să facă economie. Iată cât plătește ministrul Energiei la curent şi ce măsuri a aplicat pentru a reduce eficient consumul de energie electrică şi gaze.
Ministerul Energiei, infamul trădător Virgil Popescu, le recomandă românilor să-şi schimbe becurile, electrocasnicele din casă, dar şi centralele pe gaz pentru a reduce consumul.
În acest context, Virgil Popescu a precizat că el plătește 120 de lei la energia electrică şi are acasă panouri fotovoltaice.
„Pentru a face economie la energia electrică primul lucru recomandat este schimbarea becurilor. Am mai spus, în paralel ar trebui ca Guvernul prin fondul de Mediu, există bani acolo, ar trebui să ajute populaţia ca să poată să-şi facă aceste mini-investiții. Să vedem unde este consumul.
Consumul cel mai vizibil este iluminatul. Evident este loc suficient în România să schimbăm becurile cu corpuri de iluminat eficiente.
Pentru persoanele fizice am recomandat schimbarea electrocasnicelor cu unele eficiente care au clasă A+.
Eu personal mi-am schimbat înainte de iarna trecută şi fac economie 30% la consumul de gaz doar schimbând centrala. Mai am şi panouri fotovoltaice.
Recomand cu căldură panourile fotovoltaice, se va vedea o scădere uluitoare a prețului la factură„, a spus ministrul Energiei Virgil Popescu.
Anunțul vine după ce Comisia Europeană a prezentat planul prin care toate ţările membre, inclusiv România, trebuie să facă economie la energia electrică.
Mai exact va fi redus consumul cu 10% în fiecare ţară şi cu 5% în orele de vârf.
Ministrul Energiei, ”liberalul”, Virgil Popescu, este de părere că preţul motorinei va scădea sau cel mult va rămâne la nivelul la care este acum.
„Cred că va urma o cotaţie în jos (preţul motorinei – n.r.) sau se va menţine unde este acum„, a estimat miercuri ministrul Energiei, Virgil Popescu.
„Importurile (de motorină) din Rusia sunt reglementate până pe 5 februarie. Jucătorii din piaţă găsesc surse alternative.
Grecia este o sursă de motorină, Orientul Mijlociu, nu e Rusia singura sursă de diesel din lume”, a mai declarat ministrul Energiei.
Preţul motorinei nu a fost unul foarte ridicat miercuri dimineaţă, însă la prânz, dolarul american a avut o creştere spectaculoasă, astfel că sunt prognozate din nou creşteri ale preţurilor.
„A crescut uşor şi cu paritatea leu-dolar, că acciza se plăteşte la dolar„, a precizat Virgil Popescu.
Prețul benzinei și al motorinei în România, 14 septembrie 2022. Carburanţii standard se comercializează astăzi în România cu preţuri cuprinse între 7.13 lei/l și 8.53 lei/l.
Prețurile practicate de stațiile de carburanți din București și din țară, astăzi, 14 septembrie, pot fi verificate online de șoferi pe Monitorul Preţurilor.
Întrebat de ce a început să crească iar prețul motorinei, ministrul a răspuns: „Motorina a avut cotaţii, România este importatoare. Am văzut şi eu creştere de la 8,33 lei/litru la 8,44, o creştere de 11 bani.
Cotaţia motorinei a crescut uşor si cu paritatea dolar-euro, pentru că acciza se plăteşte la dolar.
Dar nu estimez o creştere foarte mare a preţului la motorină. Am discutat în piaţă şi posibil să vină o corecţie în jos a preţului motorinei„, a completat Popescu.
Ministrul Energiei, Virgil Popescu, salută anunţul făcut miercuri de preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, prin care a propus plafonarea preţurilor la gaze şi semnalează că au fost anunţate decizii importante pentru viitorul energiei.
„Salut anunţul făcut astăzi de preşedinta Comisiei, Ursula von der Leyen, prin care a propus plafonarea preţurilor la gaze. Mai mult chiar, a susţinut nevoia decuplării preţului la energie electrică de preţul la gaze naturale, idee pe care am susţinut-o şi eu la Consiliul miniştrilor Energiei. Au fost anunţate decizii importante pentru viitorul energiei, iar România va fi un partener de încredere pentru a ne asigura independenţa şi securitatea energetică, împreună, solidari„, a scris ministrul pe pagina sa de Facebook.
Preşedinta CE, Ursula von der Leyen, a anunţat miercuri, în cadrul discursului ei privind starea Uniunii Europene, susţinut în plenul Parlamentului European reunit la Strasbourg, propunerea Comisiei privind un plafon pentru profiturile întreprinderilor care produc energie electrică cu un cost scăzut.
„Aceste întreprinderi realizează un profit pe care nu l-au anticipat niciodată, la care nici măcar nu au visat. În economia noastră socială de piaţă, să obţii profit e un lucru bun. Însă, în aceste momente, nu este corect să se obţină profituri record extraordinare de pe urma războiului şi pe spatele consumatorilor. Trăim vremuri în care profiturile trebuie împărţite şi direcţionate către cei care au cea mai mare nevoie de ele. Datorită propunerii noastre, vom mobiliza peste 140 de miliarde de euro către statele membre, cu scopul de a atenua direct impactul acestei situaţii„, a spus von der Leyen.
Ea a adăugat că, pentru că traversăm o criză a combustibililor fosili, industria combustibililor fosili are, la rândul său, o datorie specială, iar marile companii din sectorul petrolului, gazelor şi cărbunelui, care înregistrează profituri uriaşe, „trebuie să contribuie şi ele, prin urmare, în mod echitabil, să plătească o contribuţie de criză„.
„Toate acestea sunt măsuri de urgenţă şi temporare la care lucrăm şi includ aici şi discuţiile pe care le purtăm referitor la plafoanele tarifare. Trebuie să continuăm să depunem eforturi pentru a reduce preţurile gazelor. Trebuie să asigurăm securitatea aprovizionării şi, în acelaşi timp, să asigurăm competitivitatea europeană în lume. Aşadar, vom elabora împreună cu statele membre un set de măsuri care vor ţine seama de natura specifică a relaţiei noastre cu furnizorii – şi cu cei care nu sunt fiabili, cum ar fi Rusia, şi cu cei care ne sunt prieteni de încredere, cum ar fi Norvegia. Am convenit cu prim-ministrul Store (premierul Norvegiei, Jonas Gahr Store n.r) să instituim un grup operativ în acest sens, iar echipele au început deja să lucreze la acest proiect„, a precizat preşedinta CE.
Aceasta a subliniat că pe agendă se mai află un subiect important, în contextul în care piaţa gazelor naturale s-a transformat dramatic: înainte gazul era transportat în principal prin gazoducte, în prezent volumul de GNL este în creştere, însă valoarea de referinţă utilizată pe piaţa gazelor (TTF) nu a fost adaptată.
„Iată de ce Comisia va face eforturi pentru a se stabili o valoare de referinţă mai reprezentativă„, a punctat von der Leyen.
În acelaşi timp, a spus ea, deoarece întreprinderile din sectorul energetic se confruntă cu probleme grave de lichidităţi pe pieţele la termen ale energiei electrice, ceea ce riscă să afecteze funcţionarea sistemului energetic european, CE va colabora cu autorităţile de reglementare a pieţei pentru a atenua aceste probleme prin modificarea normelor privind garanţiile reale şi prin luarea de măsuri pentru a limita volatilitatea preţurilor pe piaţa intrazilnică.
„Iar în octombrie vom aduce modificări cadrului temporar privind ajutoarele de stat pentru a permite furnizarea de garanţii de stat, veghind, totodată, la menţinerea unor condiţii de concurenţă echitabile. Aceştia sunt primi paşi pe care îi putem face. Însă trebuie nu numai să facem faţă acestei crize imediate, ci şi să privim spre viitor. Organizarea actuală a pieţei energiei electrice, bazată pe ordinea de merit, nu mai este echitabilă pentru consumatori. Aceştia ar trebui să poată profita de beneficiile care rezultă din utilizarea surselor regenerabile de energie, care au costuri reduse. Prin urmare, trebuie să punem capăt influenţei dominante a gazului asupra preţului energiei electrice. În acest sens, vom realiza o reformă profundă şi cuprinzătoare a pieţei energiei electrice„, a mai afirmat oficialul CE.
Astfel, ea a semnalat că trebuie să trecem de la o piaţă de nişă la o piaţă de masă în materie de hidrogen, iar prin intermediul REPowerEU, a fost dublat obiectivul şi se doreşte ca în UE să se producă zece milioane de tone de hidrogen din surse regenerabile, în fiecare an de acum până în 2030.
„Pentru aceasta, trebuie să creăm un facilitator de piaţă pentru hidrogen, prin care să reducem deficitul de investiţii şi să corelăm cererea şi oferta din viitor. Iată de ce pot anunţa astăzi că vom institui o nouă Bancă europeană a hidrogenului. Aceasta va contribui la asigurarea achiziţionării de hidrogen, inclusiv prin utilizarea resurselor Fondului pentru inovare. Banca va putea investi trei miliarde de euro pentru a contribui la construirea viitoarei pieţe a hidrogenului„, a mai anunţat Ursula von der Leyen.
România a propus la reuniunea extraordinară a miniştrilor Energiei din Uniunea Europeană ca plafonarea preţului gazelor să fie mai largă şi să nu vizeze doar gazul rusesc, pentru că altfel există riscul ca oferta să fie mică decât cererea şi să crească preţul pentru gazul din celelalte surse, a declarat miercuri, la briefingul de la finalul şedinţei de Guvern, ministrul Energiei, Virgil Popescu.
”România nu s-a opus plafonării preţului gazului rusesc. România a propus o plafonare mai largă, inclusiv a preţului gazului rusesc, pe piaţa europeană, deoarece, pentru a putea decupla foarte bine preţul gazului de preţul energiei electrice, e clar că trebuie să avem un plafon, un preţ mult mai mic al gazului. Ori, dacă plafonăm doar o parte din piaţă şi cealaltă piaţă este lăsată liberă, există riscul la un moment dat ca cererea să fie mai mare decât oferta şi să crească preţul celorlalte surse de gaz: gazul olandez, gazul românesc, gazul din Azerbaidjan, al LNG-ului. Şi propunerea a venit, şi credeţi-mă că va fi luată în calcul. Mai multe state au propus acest lucru”, a explicat Popescu întrebat de ce s-a opus România plafonării preţului la gazul rusesc.
El a adăugat că Grecia a venit cu o propunere ”foarte interesantă” de a scoate din indexul bursier al Bursei Olandeze de gaz partea de LNG, deoarece preţul acestuia în momentul de faţă este crescut artificial tot de preţul gazului natural.
”Se va lucra la un sistem în aşa fel încât să protejăm întreaga piaţă europeană a gazului natural, să o reformăm. Dacă am lua doar o singură sursă, atunci s-ar putea să fie debalansată (piaţa n.r) şi celelalte surse să crească preţul. Preţul gazului natural la 200 de euro faţă de 20 de euro vi se pare preţ de piaţă? Este un preţ foarte mare, crescut şi ţinut artificial de speculaţiile gazului rusesc. Deci preţul de 200 de euro care e acum, 198 euro, de 300 cât a fost, este extraordinar de mare faţă de un preţ real de 20 de euro. Gândiţi-vă că în perioada de pandemie aveam preţuri de 7 euro pe MWh. Deci vorbim de preţuri foarte mari, de preţuri speculative. Despre asta vorbim şi vrem să reducem aceste preţuri speculative. Nu vorbim de o opţiune a României să nu fim de acord. Am vrut o chestie mai largă. Evident că se va ajunge la un consens”, a explicat ministrul Energiei.
