În ”mare grabă”, precum o placă zgâriată, candiatul Iohannis, a convocat CSAT, joia viitoare: ”Rusia va continua să reprezinte cel mai mare risc pentru securitatea europeană. Trebuie să fim pregătiţi să acționăm”.
Iohannis a convocat CSAT, joia viitoare. Printre temele discutate este şi cel privind posibilitatea transferului unui sistem de rachete sol-aer cu bătaie mare Patriot către Ucraina.
Candidatul Klaus Iohannis a afirmat în cadrul Summitului B9 de la Riga că Rusia va continua să reprezinte ”cel mai mare risc pentru securitatea europeană” şi statele NATO trebuie să fie pregătite să acţioneze ”în consecinţă”.
Candidatul la șefia NATO, Klaus Iohannis a anunţat că va convoca joia viitoare o şedinţă a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) şi probabil va fi discutat şi subiectul privind o decizie a României dacă să acorde sau nu un sistem militar Patriot către Ucraina.
Şedinţa va avea loc pe 20 iulie, începând cu ora 14.00. Administraţia Prezidenţială a transmis că pe ordinea de zi a reniunii va fi ”analiza privind posibilitatea transferului unui sistem de rachete sol-aer cu bătaie mare PATRIOT către Forţele Armate ale Ucrainei”, cât şi ”forţele şi mijloacele Armatei României ce pot fi puse la dispoziţie pentru participarea la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român în anul 2025”.
Un alt punct este cel privind ”avizarea solicitărilor pentru obţinerea autorizării de utilizare a echipamentelor de infrastructură 5G, depuse de către Bithat Solutions S.R.L. şi ASEE Solutions S.R.L.”.
Potrivit comunicatului de presă al Adminstraţiei Prezidenţiale, pe ordinea de zi a şedinţei CSAT sunt incluse subiecte referitoare la:
– Obiectivele României pentru Summitul NATO din 2024;
– Forţele şi mijloacele Armatei României ce pot fi puse la dispoziţie pentru participarea la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român în anul 2025;
– Stadiul şi perspectivele conflictului din Ucraina în urma agresiunii ilegale şi nejustificate a Federaţiei Ruse. Implicaţii pentru România;
– Analiza privind posibilitatea transferului unui sistem de rachete sol-aer cu bătaie mare PATRIOT către Forţele Armate ale Ucrainei;
– Avizarea solicitărilor pentru obţinerea autorizării de utilizare a echipamentelor de infrastructură 5G, depuse de către Bithat Solutions S.R.L. şi ASEE Solutions S.R.L.
La reuniunea CSAT vor fi analizate şi alte tematici de actualitate din domeniul securităţii naţionale, mai spune sursa citată.
”Problema este de actualitate cu siguranţă şi eu voi convoca o şedinţă a CSAT săptămâna viitoare, joi, unde probabil se va discuta această chestiune”, a spus preşedintele Iohannis, întrebat despre subiect, marţi la Riga, după Summitul B9.
Pe 22 mai, preşedintele Klaus Iohannis a afirmat, chestionat cum vede ca România să cedeze o baterie Patriot, că nu acceptă nu ”sub nicio formă ca România să rămână fără apărare antirachetă şi fără apărare antiaeriană”. Şeful statului a mai spus că ”în măsura în care se cedează ceva, trebuie România să primească altceva”, ”altfel, nu se va face nimic”. El a adăugat că nu are un orizont de timp când va convoca CSAT pentru a fi luată o decizie referitor la subiect, ”fiindcă aceste discuţii sunt purtate de cei din Ministerul Apărării şi durează un timp”.
Pe 29 mai, premierul Marcel Ciolacu a afirmat, în legătură cu propunerea ca România să ofere Ucrainei un sistem Patriot că, dacă un astfel de sistem acoperă parte din Ucraina, nu înseamnă că nu mai acoperă şi ţara noastră. El a precizat că este ferm convins că decizia care va fi luată nu va slăbi siguranţa României.
Placa zgâriată Iohannis: ”Rusia va continua să reprezinte cel mai mare risc pentru securitatea europeană. Trebuie să fim pregătiţi să acționăm.”
”Rusia va continua să reprezinte cel mai mare risc de securitate pentru statele noastre şi pentru securitatea europeană. Trebuie să fim pregătiţi să acţionăm în consecinţă! Noi, Aliaţii NATO de pe Flancul estic, ne aflăm în prima linie de contracarare a efectelor negative ale acestui război devastator”, a declarat Iohannis, informează Agerpres.
Turistul candidat a precizat, de asemenea, că statele de pe Flancul estic care fac parte din acest format trebuie să fie pregătite, ”pe măsură ce evoluţii regionale dramatice continuă să solicite, tot mai mult, atenţie şi coordonare depline”, să acţioneze pentru a aduce valoare adăugată alianţei în ansamblul său.
”Trebuie să acţionăm pentru mai multă solidaritate, dialog şi cooperare. Acestea sunt şi trebuie să rămână fundamentul forţei şi rezilienţei noastre comune. Prin viziunea şi acţiunile noastre comune, Formatul B9 a contribuit la consolidarea posturii de descurajare şi apărare a NATO, de la Marea Neagră la Marea Baltică. Trebuie să continuăm pe această cale!”, a adăugat şeful statului.
Aproape ex ”preşedintele” Iohannis, a subliniat necesitatea întăririi securităţii regionale şi euroatlantice.
”Trebuie să rămânem concentraţi pe îmbunătăţirea securităţii pe Flancul estic al NATO, mai ales în regiunea Mării Negre. Astfel, vom întări securitatea regională şi euroatlantică şi a tuturor celor 32 de aliaţi”, a evidenţiat Klaus Iohannis.
Klaus Iohannis a ”pledat”, totodată, pentru continuarea şi creşterea sprijinului pentru Ucraina, atât timp cât este nevoie. ”Alţi parteneri NATO vulnerabili, în special Republica Moldova, ar trebui să primească, de asemenea, atenţia noastră şi asistenţă pentru consolidarea rezilienţei”, a completat şeful statului.
Klaus Iohannis a spus, marţi, că România trebuie să ajute Moldova, partenerul cel mai afectat de războiul din Ucraina, pentru a fi de partea noastră.
”Pentru noi, în România, este important ca postura de descurajare a NATO să fie puternică.
Românii vor să fie apăraţi şi românii sunt apăraţi de NATO.
Am reiterat ceea ce am spus de multe ori, România sprijină Ucraina, România este alături de Ucraina, împreună cu ceilalţi aliaţi atât timp cât va fi nevoie.
Am fost singurul care a menţionat de data aceasta sprijinul pentru Moldova. Este partenerul cel mai afectat de acest război din Ucraina prin numărul mare de refugiaţi şi atacuri hibride.
Am subliniat că trebuie să ajutăm Moldova, pentru că e un partener pe care să îl avem de partea noastră”, a declarat, marţi, preşedintele Klaus Iohannis.
Recent, Comisia Europeană le-a transmis ambasadorilor UE că Ucraina şi Republica Moldova au îndeplinit condiţiile pentru a începe negocierile pentru aderarea la Uniunea Europeană.
„Considerăm că toate etapele au fost îndeplinite de cele două ţări”, a declarat recent o purtătoare de cuvânt a Comisiei.
Liderii UE au convenit să înceapă negocierile de aderare cu cele două ţări în decembrie 2023, cu condiţia ca ele să îndeplinească anumite criterii, precum combaterea corupţiei.
Kievul a înaintat cererea de aderare la UE în februarie 2022, după ce Rusia a escaladat de la un conflict ce dura de ani de zile în estul Ucrainei la o invazie la scară largă.
O lună mai târziu, şi Republica Moldova – a cărei regiune separatistă prorusă Transnistria generează o îngrijorare persistentă după războiul de la începutul anilor 1990 – a cerut să adere la UE.
Liderii UE au recunoscut în mod oficial Ucraina şi Republica Moldova drept candidate la aderare în urmă cu un an, în iunie 2023. Ei au acordat statutul de candidat Georgiei în decembrie 2023, convenind în acelaşi timp să deschidă discuţii cu Ucraina şi Republica Moldova.
