Hiperactivul ”preşedinte”, Klaus Werner Iohannis spune, că este nevoie urgent de consolidarea substanţială şi echilibrată a întregului Flanc estic al NATO, în contextul invaziei Rusiei în Ucraina. Declarația a fost făcută într-o conferință de presă comună cu președintele Estoniei, Alar Karis, aflat în vizită la București,.
”Am avut discuții consistente, având în vedere că actuala situație de securitate din regiune este deosebit de preocupantă în special pentru statele de pe Flancul Estic, atât la nordul acestui flanc, unde se află Estonia, dar mai ales la sud, la Marea Neagră, unde se aflăm noi, în România.Avem nevoie urgent de consolidarea substanțială și echilibrată a întregului Flanc Estic, de o prezență înaintată unitară și întărită”, a spus Klaus Iohannis.
”De aceea, România acționează pentru creșterea în continuare a prezenței militare aliate în țara noastră.
Voi prezenta aceste priorități ale României și la Summitul NATO care va avea loc la Bruxelles, săptămâna viitoare, cu participarea Președintelui Biden”, a adăugat el.
”Agresiunea rusă din Ucraina și prezența militară a Federației Ruse în Belarus au implicații pe termen mediu și lung asupra securității europene și euroatlantice și trebuie să luăm măsuri imediate, ferme și eficiente. În acest context, am salutat faptul că România și Estonia au o cooperare susținută în domeniul securității și apărării. Am reiterat, totodată, decizia României de a relua anul viitor participarea la misiunea de poliție aeriană NATO în zona baltică, o contribuție responsabilă a României la întărirea securității colective aliate. Țara noastră este, astfel, solidară cu statele din această regiune, inclusiv cu Estonia”, a continuat președintele.
”O altă consecință extrem de gravă a acțiunilor Federației Ruse o reprezintă criza umanitară. Am prezentat Președintelui Estoniei demersurile României în sprijinul refugiaților din Ucraina, inclusiv operaționalizarea rapidă a centrului logistic de la Suceava, care asigură preluarea și transferul asistenței pentru Ucraina, dar și pentru Republica Moldova”, a spus el.
”Am discutat cu omologul eston și despre impactul conflictului din Ucraina asupra Republicii Moldova, care se confruntă, la rândul său, cu fluxuri crescute de refugiați, dar și cu multiple provocări conexe.
Sprijinul solid și coordonat, financiar și logistic, din partea Uniunii Europene și a statelor sale membre este extrem de important. De asemenea, am abordat aspecte legate de securitatea energetică a Republicii Moldova, subiect care capătă o relevanță sporită în actualul context regional dificil”, a adăugat Iohannis.
”Totodată, discuțiile pe care le-am avut astăzi au reconfirmat faptul că România și Estonia au o relație bilaterală excelentă. Avem un dialog constructiv în cadrul Uniunii Europene, al NATO și o coordonare pragmatică în cadrul formatelor regionale, precum Inițiativa celor Trei Mări și Formatul București 9.
În planul cooperării sectoriale, digitalizarea constituie un domeniu de interes special pentru România, la fel ca și pentru Estonia. Am discutat cu domnul Președinte Karis despre modalități concrete prin care putem impulsiona dialogul în acest domeniu. Totodată, am identificat ca puncte de interes comun cooperarea în domenii precum educația, securitatea energetică și conectivitate”, a adăugat el.
”Am transmis aprecierea pentru sprijinul Estoniei pentru aderarea la Spațiul Schengen, respectiv la OCDE, obiective de maximă importanță pentru România. Am reiterat sprijinul ferm al României pentru obiectivele și principiile Inițiativei celor Trei Mări și am subliniat prioritățile României în ceea ce privește implementarea proiectelor de conectivitate, cu impact direct asupra dezvoltării regionale, precum proiectul feroviar Rail2Sea și proiectul rutier Via Carpathia. Sunt proiecte care au și o valoare strategică, întrucât implementarea lor va permite îmbunătățirea mobilității militare în regiune și consolidarea rezilienței”, a mai spus Iohannis.
”Am avut discuţii consistente, având în vedere că actuala situaţie de securitate este deosebit de preocupantă, în special pentru statele de pe Flancul estic, atât la nordul acestui flanc, unde se află Estonia, dar mai ales la sud, la Marea Neagră, unde ne aflăm noi, în România. Avem nevoie urgent de consolidarea substanţială şi echilibrată a întregului Flanc estic, de o prezenţă înaintată unitară şi întărită. De aceea, România acţionează pentru creşterea în continuare a prezenţei militare aliate în ţara noastră”, a precizat Klaus Iohannis, după întâlnirea cu omologul estonian, Alar Karis.
El a spus că va prezenta aceste priorităţi ale României şi la Summitul NATO, care va avea loc la Bruxelles, săptămâna viitoare, şi la care va participa şi preşedintele Statelor Unite ale Americii, Joe Biden.
Preşedintele Klaus Iohannis a afirmat, joi într-o declaraţie de presă comună cu preşedintele Guvernului spaniol Pedro Sánchez, că războiul din Ucraina înseamnă o profundă criză umanitată şi are efecte devastatoare asupra ucrainenilor care au fost nevoiţi să părăsească ţara în urma invaziei Rusiei.
”Am susţinut securizarea reţelei energetice a Republicii Moldova şi Ucraine. (…) Războiul din Ucraina înseamnă însă, în primul rând, o profundă criză umanitară. Sunt devastatoare dramele ucrainenilor care sunt nevoiţi să îşi părăsească ţara. Am discutat cu preşedintele Guvernului spaniol despre măsurile României, în special operaţionalizarea centrului logistic de la Suceava. Acest hub umanitar reprezintă expresia concretă a solidarităţii europene esenţială în aceste momente”, a afirmat Klaus Iohannis.
