Generalul Gheorghiţă Vlad, şeful Statului Major al Apărării, avertizează: ”Există riscul escaladării conflictului din Ucraina, România trebuie să se pregătească”

Generalul Gheorghiţă Vlad, şeful Statului Major al Apărării, avertizează: ”Există riscul escaladării conflictului din Ucraina, România trebuie să se pregătească”. Candidatul Iohannis, îl contrazice.

Şeful Armatei Române anunţă pregătiri de război: „Preconizăm o escaladare a conflictului din Ucraina”.

Generalul-locotenent Gheorghiţă Vlad, şeful Statului Major al Apărării, a anunţat că preconizările făcute în referire la războiul din Ucraina indică o escaladare a conflictului.

Gen. Gheorghiţă Vlad a anunţat că România se pregăteşte pentru o escaladare a conflictului, iar de aceea este nevoie de întărirea armatei.

Iohannis, întrebat despre posibila escaladare a conflictului din Ucraina: ”Din toate informaţiile pe care le am eu, pot spune că România este o ţară sigură. Românii nu trebuie să se teamă.”

Klaus Iohannis a declarat, miercuri la Zărneşti, întrebat dacă posibile scenarii de escaladare a conflictului din Ucraina şi dacă există vreo ameninţare directă la ţara noastră, că din toate informaţiile pe care le are, poate spune că România este o ţară sigură” şi a adăugat că românii nu trebuie să se teamă. ”Nu e cazul să intrăm în panică sau să credem că România este cumva ameninţată. România beneficiază de cele maai importante garanţii de securitate”, a mai spus şeful statului.

”Nu există nicio ameninţare directă, dar sigur militarii întotdeauna se pregătesc pentru toate situaţiile posibile. Din toate informaţiile pe care le am eu, pot să vă spun că România este o ţară sigură. Românii nu trebuie să se teamă. Dar sigur trebuie să fim pregătiţi întotdeauna pentru evenimente neaşteptate. Nu este cazul să intrăm în panică sau să credem că România este cumva ameninţată. România beneficiază astăzi, prin faptul că este în NATO, de cele mai importante garanţii de securitate pe care le-am avut vreodată de când existăm.

În acest sens trebuie să conştientizăm valoarea apartenenţei noastre la NATO şi UE. Este foarte, foarte important să înţelegem că nu suntem singuri, suntem împreună cu aliaţii şi facem faţă oricărei situaţii foarte bine. Nu am niciun semnal şi nicio indicaţie că ar există vreun pericol de atentate sau alte evenimente nedorite pe care le-aţi menţionat”, a afirmat Klaus Iohannis, întrebat despre faptul că ministrul Apărării şi şeful Armatei avertizează asupra riscului escaladării conflictului din Ucraina şi că România trebuie să se pregătească, miercuri la Zărneşti, judeţul Braşov, după ce a vizitat Parcul Naţional Piatra Craiului.

Şeful Statului Major al Apărării, general Gheorghiţă Vlad, a declarat miercuri că unele prognoze şi scenarii indică porbabilitatea escaladării conflictelor, incluisiv a celor de natură militară, motiv pentru care, pentru diminuarea acestei probabilităţi, autorităţile mizează în continuare pe efectul de descurajare generat de o capacitate defensivă credibilă, atât la nivel naţional, cât şi la nivel aliat.

„Realitatea curentă este marcată de complexe provocări de securitate. Mai mult chiar, prezentul unor întregi comunităţi ale lumii este marcat de război. Prognoza pe care o facem realităţii de mâine include dezvoltări şi scenarii dintre care unele indică probabilitatea escaladării conflictelor, inclusiv a celor de natură militară”, a declarat generalul-locotenent Gheorghiţă Vlad, şeful Statului Major al Apărării.

Şeful Armatei, după controversele privind serviciul militar, vine cu noi avertismente: ”Există riscul escaladării conflictului din Ucraina, iar România trebuie să se pregătească”.

Generalul Gheorghiţă Vlad anunţă că există riscul escaladării conflictului din Ucraina, în România! ”Prognoza pe care o facem prevede și scenarii ca escaladarea conflictelor inclusiv cele de natură militară. Mizăm în continuare pe descurajare generată de o capacitate defensivă. Iată de ce apăsăm pedala întăririi instituției apărării naționale și a consolidării NATO de descurajare și apărare”, a spus generalul Vlad.

Serviciul militar revine în România. Şeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiţă Vlad, anunță că sunt vizați tinerii între 18 și 35 de ani. Serviciul militar revine în România. Şeful Statului Major al Apărării a declarat că trebuie să discutăm de o politică de pregătire a populaţiei în caz de război.

“În primul rând trebuie să avem o societate rezilientă şi pentru asta trebuie să lucrăm pentru o industrie corespunzătoare să ducă un efort de război, trebuie să discutăm de o politică de combatere a dezinformării, trebuie să discutăm de o politică de pregătire a populaţiei şi aici să pot să menţionez că Ministerul Apărării Naţionale are un proiect de lege – proiectul de modificare a legii 446 privind pregătirea populaţiei pentru apărare, în care de ani, zic, destul de buni, încercăm să schimbăm acest sistem un pic”, a afirmat Gheorghiţă Vlad. El a adăugat că renunţarea la armata obligatorie a adus un deficit nu doar pentru România, ci pentru toate ţările NATO.

“Renunţarea la conscripţie, la armata obligatorie, a adus un deficit nu doar pentru România, pentru toate ţările din NATO. Vedeţi că este o discuţie destul de intensă în toate ţările NATO, pentru că avem o rezervă operaţională îmbătrânită, nu avem programe coerente pentru pregătirea populaţiei, tinerii noştri nu sunt educaţi de pe băncile şcolii în spiritul patriotic cum am fost învăţaţi cei de vârsta noastră. Dar nu o spun cu reproş. Noi trebuie să găsim instrumentele necesare pentru a avea o populaţie pregătită şi o societate rezilientă”, a explicat şeful Statului Major al Apărării.

El a precizat că se doreşte introducerea unui serviciu militar în termen voluntar. “Ne dorim să introducem un serviciu militar în termen voluntar, adică vizăm segmentul de vârstă între 18 şi 35 de ani, indiferent de sex, naţionalitate, credinţe religioase, tineri care doresc să îmbrace haina militară, să plătim acest serviciu şi să îi pregătim în principiile de bază de ducerea războiului”, a mai declarat Gheorghiţă Vlad.

Întrebat dacă acest proiect presupune reintroducerea serviciului militar obligatoriu, şeful Statului Major al Apărării a răspuns: “Nu obligatoriu pentru toată lumea. Pentru cel care doreşte să participe la un astfel de program. (…) Vă dau exemplul Suediei. Au chestionat 40.000 de tineri şi s-au înscris în acest program 8.000 de tineri. Un sistem similar trebuie să adopte şi România. Să ne adresăm celor care doresc să înveţe să tragă cu arma, să se orienteze într-un mediu dificil, să supravieţuiască într-un mediu dificil, să ştie să se protejeze împotriva armelor chimice, să-şi facă o decontaminare personală. Sunt foarte multe lucruri care pot fi învăţate şi achiesate de doritori”.

El a mai fost întrebat dacă Armata ar avea resursele logistice să pregătească câteva mii de femei şi bărbaţi.

“Da, cu maximă responsabilitate, răspunsul este afirmativ”, a răspuns Gheorghiţă Vlad. El a precizat şi în ce stadiu se află acest proiect. “Este depus în cele două camere, la Comisiile de apărare şi la Camera Deputaţilor şi la Senat. Eu cred că după ce se trece de acest val de alegeri consecutive, va fi luat în discuţie cu prioritate. (…) E important să se întâmple anul acesta pentru că toate ţările NATO şi toată Europa este în postura de a cumpăra timp. Timpul este o resursă preţioasă şi cred că nu trebuie irosită nicio secundă. Este un moment T0 în care toate naţiunile europene trebuie să se gândească la pregătirea populaţiei şi nu vreau să dau un mesaj alarmist, dar este o realitate în care trăim”, a mai transmis şeful Statului Major al Apărării.

Nebunie din cauza războaielor! Ce a decis România cu privire la serviciul militar obligatoriu, se fac recrutări pe bandă rulantă.

Ministrul sârb al Apărării vrea să se reintroducă serviciul militar obligatoriu şi anunță că Statul Major al Forţelor Armate le va prezenta preşedintelui și parlamentului o inițiativă în acest sens având în vedere situația de securitate.

Ministrul sârb al apărării, Milos Vucevic, a anunţat joi că Statul Major al Forţelor Armate sârbe le va prezenta preşedintelui Serbiei, în calitate de comandant şef, şi parlamentului o iniţiativă de a anula decizia de suspendare a serviciului militar obligatoriu, informează agenţia Tanjug.

Măsura va reintroduce legea privind serviciul militar obligatoriu, a declarat Vucevic pentru Happy TV. El a spus că Ministerul Apărării propune serviciul militar obligatoriu de până la patru luni şi că iniţiativa se bazează pe o evaluare a situaţiei de securitate din ţară.

”După 13 ani, avem nevoie să umplem rândurile rezervei (militare n.r.) (…). Nevoile noastre de securitate sunt să avem noi recruţi care să fie mereu gata să protejeze ţara. Înţelegem riscurile de securitate. Aceasta nu este o nevoie care este caracteristică doar Serbiei – multe ţări europene reintroduc serviciul militar obligatoriu”, a explicat Vucevic.

El a declarat de asemenea că decizia de a majora salariile armatei cu 10% de la 1 ianuarie este foarte importantă şi că Forţele Armate sârbe au încheiat anul 2023 ca o armată mult mai puternică în ceea ce priveşte echipamentul militar şi nivelul de pregătire al personalului lor.

Alături de Lituania, Danemarca, Suedia, Norvegia, Finlanda, Letonia, Austria, Grecia şi Estonia au în prezent o anumită formă de serviciu militar obligatoriu. Polonia va reintroduce serviciul militar obligatoriu din 2024. În Norvegia, din 2015, şi femeile şi bărbaţii sunt obligaţi să urmeze stagiul militar în care să înveţe tehnici elementare de autoapărare, dar doar cei cu aptitudini fizicie excelente sunt instruiţi pe perioade mai îndelungate.

Oficiali din Marea Britanie, România şi Germania au fost în favoarea stagiului militar din cauza ameninţării tot mai crescute din partea Rusiei.

Franţa a lansat în 2019 o formă de recrutare mai blândă a tinerilor prin care să urmeze un serviciu civic voluntar.

În august, Lituania și-a anunțat intenția de a extinde serviciul militar obligatoriu, așa cum au făcut deja Danemarca și Norvegia. Pe lângă varianta unei recrutări voluntare pentru participarea tinerilor la 3 sesiuni de instruire pe timp de vară, se ia în calcul și chemarea la pregătire a celor care locuiesc și studiază în alte țări.

Țările europene, din ce în ce mai aproape de a introduce serviciul militar obligatoriu. Războiul din Ucraina accelerează procesul

Letonia ar pregăti și ea reintroducerea serviciului militar obligatoriu, iar de anul viitor, bărbații cu vârste între 18 și 27 de ani ar putea fi obligați să urmeze 11 luni de pregătire militară, iar femeile ar putea să se alăture voluntar. Armata olandeză are în prezent un deficit de 9.000 de soldați, iar guvernul vrea să crească numărul lor prin intermediul serviciului militar obligatoriu, așa cum face și Suedia din 2018. Și Danemarca are un serviciu obligatoriu, dar există suficienți voluntari pentru a satisface cererea.

Serviciul militar obligatoriu ar putea fi reintrodus în Letonia. România, armată pe bază de voluntariat

În Germania, cancelarul Olaf Scholz a respins recent o propunere a ministrului Apărării privind reintroducerea serviciului militar obligatoriu, iar autoritățile din Franța au în dezbatere o formă „ușoară” a serviciului.

În România, prima încercare de reintroducere a serviciului militar obligatoriu a eșuat în urmă cu 8 ani. Cu toate acestea, într-un proiect de lege prezentat anul trecut, Ministerul Apărării a susținut o propunere conform căreia toți cetățenii români cu vârsta potrivită pentru serviciul militar și care locuiesc în străinătate ar trebui să fie obligați să se prezinte la serviciul militar în termen de 15 zile în cazul unei mobilizări generale.

Tinerii nu vor serviciul militar obligatoriu.

Sunt trei motive principale pentur care tinerii europeni nu-şi doresc să intre în armată în mod voluntar:

1. salariile sunt mici în majoritatea ţărilor membre NATO, inclusiv România

2. frica de moarte şi pericolele cu care s-ar putea confrunta pe front pe durata unui război

3. sistemul de instruire mult prea conservator şi antrenamentele prea dure – tinerii nu suportă să fie umiliţi de ofiţeri.

4. sedentarismul şi creşterea ratei de obezitate în rândul tinerilor europeni ce practică mai puţin sport decât generaţiile anterioare ar fi o altă cauză pentru care personalul militar este redus în zilele noastre.

5. tinerii nu mai au simţul civic şi nu mai sunt patrioţi, mulţi fiind educaţi în spiritul globalizării şi a lumii fără graniţe.

Pe de altă parte, toate aceste aspecte ar deveni irelevante în cazul în care Rusia ar bombarda frecvent diferite ţinte civile şi militare din Europa, în acelaşi ritm în care o face în Ucraina.

Deşi sistemul de apărare antiaeriană european este superior celui ucrainean, iar Ucraina reuşeşte să doboare o parte din rachete, puţinele rachete ruseşti care îşi ating ţintele fac ravagii şi victime.

Tinerii europeni s-au învăţat cu confortul, cu ideea că vor trăi toată viaţa în pace şi stabilitate, dar ce se va întâmpla dacă câteva zeci de rachete ruseşti vor lovi în câteva restaurante, cluburi, parcări şi magazine din marile capitale europene?

Când mulţi îşi vor vedea chiar prietenii, apropiaţii şi rudele rănite sau ucise de rachete, mulţi vor intra în modul de autoconservare şi vor ieşi din zona de confort.

Întrucât pacea în regiune nu mai este garantată de la anexarea Crimeii din 2014 de către Rusia, multe capitale occidentale au început să se întrebe dacă serviciul militar obligatoriu este o soluţie la temerile lor de securitate, aprinzând uneori dezbateri aprinse.

Până la Al Doilea Război Mondial, societatea europeană era militarizată, economia era permanent una de război, disciplina militară era impusă încă din anii de învăţământ şcolar, iar pe plan cultural, războiul era glorificat. Chiar şi preoţii creştini militau la uciderea duşmanilor contrar învăţăturilor lui Hristos despre ”întoarcerea celuilalt obraz” şi ”iertarea duşmanilor”.

Polonia şi Danemarca au deja în agendă să reintroducă serviciul militar obligatoriu, Letonia deja l-a reintrodus anul acesta, iar Lituania încă din 2015 după ce Rusia a anexat Crimeea.

Ce impact ar avea reintroducerea serviciului militar obligatoriu?

”Forţele armate ale Europei, în special cele de la graniţa cu Rusia, realizează acum că nu au suficientă forţă de muncă”, a declarat Vincenzo Bove , profesor de ştiinţe politice la Universitatea Warwick , care este specializat în recrutare. ”Ei văd în mod clar conscripţia ca o soluţie la asta”.

”Dacă aceasta este o idee bună în ceea ce priveşte descurajarea unei potenţiale invazii ruse, nu suntem cu adevărat siguri”, a continuat el, sugerând că nu este demonstrat că soldaţii înrolaţi în mod forţat ar avea mai multă eficienţă decât soldaţii voluntari.

Datorită complexităţii războiului modern care se poartă cu rachete hipersonice şi drone, Bove s-a întrebat dacă recruţii ar putea fi instruiţi corespunzător pentru a folosi echipamentul sau tacticile avansate folosite astăzi după o instruire de scurtă durată.

”Uită-te la ce se întâmplă acum în Rusia cu recruţii… Nu sunt foarte motivaţi. Tinerii sunt forţaţi să muncească. Majoritatea dintre ei ar prefera să facă altceva”.

De la invadarea Ucrainei la scară largă de pe 24 februarie 2022, Rusia a pierdut peste 260,000 de soldaţi, majoritatea înrolaţi forţat împotriva voinţei lor.

Ucraina ar fi pierdut în jur de 130,000, mult mai puţini pentru că mare parte din armată e alcătuită din soldaţi voluntari, în vreme ce mulţi tineri ucraineni îşi continuă studiile şi fac deplasări în străinătate în ciuda legii marţiale în vigoare.

Un fost mercenar Wagner a declarat în iulie pentru Euronews că, în timp ce a slujit în Ucraina, una dintre principalele sale sarcini a fost să se asigure că recruţii ruşi de 21 de ani nu vor fugi, deoarece erau atât de reticenţi să lupte.

”Carne de tun”? Reintrăm în epoca armatelor de masă?

În vremurile când războaiele erau mai frecvente, iar Europa era mai militarizată, bilanţul multor războaie era sumbru – de ordinul milioanelor!

Imperiul Roman, care avea o societate militarizată şi cea mai mare forţă militară terestră din lume între secolele III î.Hr. – IV. d.Hr., ducea frecvent războaie de cucerire. În cele trei războaie punice au murit 2 milioane de militari şi civili.

Potrivit unor estimări, între anii 91 î.Hr. – 30 î.Hr., perioadă în care s-au desfăşurat războaiele civile dintre generali romani, începând cu dictatura lui Sulla şi încheind cu cucerirea Egiptului de către Augustus, au murit 3 milioane de militari şi civili. Numai 1 milion au murit în războaiele galice ale lui Iulius Cezar.

Peste 3 milioane de oameni au murit în Cruciade, 3,5 milioane în Războiul de 100 Ani dintre Franţa şi Anglia, şi vreo 7 milioane în Spania, în timpul Reconquistei.

În Războiul de 30 Ani şi-au pierdut viaţa 12 milioane de oameni, iar în Războaiele Napoleoniene – 7 milioane de militari şi civili.

Primul Război Mondial şi Al Doilea Război Mondial au cauzat împreună moartea a peste 140 milioane de oameni între 1914 şi 1945, în doar 29 ani de războaie cumplite, iar asta pentru că s-a mizat pe armate mari alcătuite din soldaţi înrolaţi împotriva voinţei lor.

Pe lângă preocupările economice legate de ineficienţa serviciului militar obligatoriu, un număr masiv de oameni ar putea împiedicaţi să muncească într-un domeniu unde ar putea fi mai productivi.

De exemplu, un tânăr ce ar excela la IT şi telecomunicaţii sau pe securitate cibernetică ar sfârşi prin a muri pe front de la o grenadă explodată accidental.

Bove şi-a exprimat preocupările etice cu privire la trimiterea civililor în luptă cu puţină experienţă.

După ce a servit în Marina Italiană timp de 15 ani, el a spus: „Trei ani nu sunt de ajuns pentru a preda elementele de bază ale războiului… chiar şi utilizarea armelor de bază necesită multă pregătire. Unele ţări vorbesc despre programe de trei luni… asta nu este nimic. Nici măcar nu vor învăţa să salute”, a adăugat Bove în glumă.

Alături de Lituania, Danemarca, Suedia, Norvegia, Finlanda, Letonia, Austria, Grecia şi Estonia au în prezent o anumită formă de serviciu militar obligatoriu. Polonia va reintroduce serviciul militar obligatoriu din 2024. În Norvegia, din 2015, şi femeile şi bărbaţii sunt obligaţi să urmeze stagiul militar în care să înveţe tehnici elementare de autoapărare, dar doar cei cu aptitudini fizicie excelente sunt instruiţi pe perioade mai îndelungate.

Oficiali din Marea Britanie, România şi Germania au fost în favoarea stagiului militar din cauza ameninţării tot mai crescute din partea Rusiei.

Franţa a lansat în 2019 o formă de recrutare mai blândă a tinerilor prin care să urmeze un serviciu civic voluntar.

Macron şi-a prezentat proiectul de companie drept o modalitate de a renaşte patriotismul şi dezvolta coeziunea socială după ani de globalizare şi progresism social.

Unele studii arată că recruţii sunt mai susceptibili de a se confrunta cu şomaj după terminarea serviciului militar, în timp ce alţii se îndoiesc dacă abilităţile dobândite sunt transferabile în alte sectoare.

Armata germană, de exemplu, nu reuşeşte să atragă noi soldaţi , în ciuda unei vaste iniţiative de a se consolida pe fondul războiului din Ucraina, a anunţat Ministerul Apărării al ţării în august.

Un argument al experţilor este că militarii nu pot concura cu salariile şi condiţiile din sectorul privat, cu locurile de muncă în armată adesea dificile şi periculoase.

Cu toate acestea, Bove afirmă că la fel se întâmplă şi în ţări cu şomaj ridicat, cum ar fi sudul Italiei sau Spania. Aici, civilii încă nu vor să se alăture din motive culturale, dispreţuind armata pentru că nu împărtăşesc ”obiectivele şi scopurile sale generale”.

Războaiele devastatoare din Afganistan şi Irak au lăsat o impresie negativă ”de lungă durată” faţă de armată în Europa, dar şi în America de Nord.

Statele Unite nici acum nu s-au vindecat de ”sindromul Vietnam”.

Cercetările efectuate de Bove şi colegii săi Riccardo Di Leo şi Marco Giani au descoperit că conscripţia poate crea un decalaj între oameni şi guvernul lor.

”Conscripţia îi face pe oameni să se identifice cu forţele armate, dar loialitatea lor se ciocneşte cu cea faţă de alte instituţii democratice, determinându-i pe oameni să aibă mai puţină încredere în autorităţi, în guverne şi parlamente. Dacă eşti îngrijorat de decalajul tot mai mare dintre generaţiile mai tinere şi stat, atunci conscripţia nu este răspunsul. Este de fapt contraproductiv”, a adăugat el.

Serviciul militar obligatoriu ar fi contraproductiv, şi totuşi, ne îndreptăm spre o epocă în care pacea negociată pe cale diplomatică nu mai este posibilă, iar economia globală şi societatea devin tot mai competitive.

Criza resurselor bate la uşă, iar omenirea redevine ”tot mai periculoasă” la fel cum era înainte de 1950-2020, şi ar putea rezulta un context în care traiul confortabil şi paşnic cu care s-au învăţat generaţiile tinere din Occident să devină doar o amintire frumoasă.

MApN începe anul 2024 în forță! Angajări masive în Forțele Navale

Ministerul Apărării Naționale (MApN) face la început de an un nou anunț pentru cei care își doresc o carieră în Armata României. MApN îi îndeamnă pe cei cărora le e dor de mare la început de 2024 să se înroleze în Forțele Navale Române, pentru a avea ”o relație nedespărțită cu marea”.

Cum vă puteți înrola în Armata României? Iată anunțul MApN: ”Nici nu a început anul bine și deja îți este dor de mare? Există o soluție: înrolează-te în forțele navale și vei avea parte de o relație nedespărțită cu marea! Pentru categoria soldaților/gradaților profesioniști sau a rezerviștilor voluntari, vă rugăm să vă adresați biroului informare-recrutare din cadrul centrului militar județean/zonal/de sector pe raza căruia domiciliați sau vă desfășurați activitatea profesională, se precizează pe site-ul recrutaremapn.ro. Totodată, doritorii trebuie să-și creeze un cont pe site, pentru a începe procesul de recrutare. ”Crearea unui cont îți oferă posibilitatea de a începe procesul de recrutare”, se menționează pe site-ul indicat.

Nebunie din cauza războaielor! Ce a decis România cu privire la serviciul militar obligatoriu, se fac recrutări pe bandă rulantă

Ministrul sârb al Apărării vrea să se reintroducă serviciul militar obligatoriu şi anunță că Statul Major al Forţelor Armate le va prezenta preşedintelui și parlamentului o inițiativă în acest sens având în vedere situația de securitate.

Ministrul sârb al apărării, Milos Vucevic, a anunţat joi că Statul Major al Forţelor Armate sârbe le va prezenta preşedintelui Serbiei, în calitate de comandant şef, şi parlamentului o iniţiativă de a anula decizia de suspendare a serviciului militar obligatoriu, informează agenţia Tanjug.

Măsura va reintroduce legea privind serviciul militar obligatoriu, a declarat Vucevic pentru Happy TV. El a spus că Ministerul Apărării propune serviciul militar obligatoriu de până la patru luni şi că iniţiativa se bazează pe o evaluare a situaţiei de securitate din ţară.

”După 13 ani, avem nevoie să umplem rândurile rezervei (militare n.r.) (…). Nevoile noastre de securitate sunt să avem noi recruţi care să fie mereu gata să protejeze ţara. Înţelegem riscurile de securitate. Aceasta nu este o nevoie care este caracteristică doar Serbiei – multe ţări europene reintroduc serviciul militar obligatoriu”, a explicat Vucevic.

El a declarat de asemenea că decizia de a majora salariile armatei cu 10% de la 1 ianuarie este foarte importantă şi că Forţele Armate sârbe au încheiat anul 2023 ca o armată mult mai puternică în ceea ce priveşte echipamentul militar şi nivelul de pregătire al personalului lor.

Alături de Lituania, Danemarca, Suedia, Norvegia, Finlanda, Letonia, Austria, Grecia şi Estonia au în prezent o anumită formă de serviciu militar obligatoriu. Polonia va reintroduce serviciul militar obligatoriu din 2024. În Norvegia, din 2015, şi femeile şi bărbaţii sunt obligaţi să urmeze stagiul militar în care să înveţe tehnici elementare de autoapărare, dar doar cei cu aptitudini fizicie excelente sunt instruiţi pe perioade mai îndelungate.

Oficiali din Marea Britanie, România şi Germania au fost în favoarea stagiului militar din cauza ameninţării tot mai crescute din partea Rusiei.

Franţa a lansat în 2019 o formă de recrutare mai blândă a tinerilor prin care să urmeze un serviciu civic voluntar.

În august, Lituania și-a anunțat intenția de a extinde serviciul militar obligatoriu, așa cum au făcut deja Danemarca și Norvegia. Pe lângă varianta unei recrutări voluntare pentru participarea tinerilor la 3 sesiuni de instruire pe timp de vară, se ia în calcul și chemarea la pregătire a celor care locuiesc și studiază în alte țări.

Letonia ar pregăti și ea reintroducerea serviciului militar obligatoriu, iar de anul viitor, bărbații cu vârste între 18 și 27 de ani ar putea fi obligați să urmeze 11 luni de pregătire militară, iar femeile ar putea să se alăture voluntar. Armata olandeză are în prezent un deficit de 9.000 de soldați, iar guvernul vrea să crească numărul lor prin intermediul serviciului militar obligatoriu, așa cum face și Suedia din 2018. Și Danemarca are un serviciu obligatoriu, dar există suficienți voluntari pentru a satisface cererea.

În Germania, cancelarul Olaf Scholz a respins recent o propunere a ministrului Apărării privind reintroducerea serviciului militar obligatoriu, iar autoritățile din Franța au în dezbatere o formă „ușoară” a serviciului.

În România, prima încercare de reintroducere a serviciului militar obligatoriu a eșuat în urmă cu 8 ani. Cu toate acestea, într-un proiect de lege prezentat anul trecut, Ministerul Apărării a susținut o propunere conform căreia toți cetățenii români cu vârsta potrivită pentru serviciul militar și care locuiesc în străinătate ar trebui să fie obligați să se prezinte la serviciul militar în termen de 15 zile în cazul unei mobilizări generale.

Tinerii nu vor serviciul militar obligatoriu
Sunt trei motive principale pentur care tinerii europeni nu-şi doresc să intre în armată în mod voluntar:

1. salariile sunt mici în majoritatea ţărilor membre NATO, inclusiv România

2. frica de moarte şi pericolele cu care s-ar putea confrunta pe front pe durata unui război

3. sistemul de instruire mult prea conservator şi antrenamentele prea dure – tinerii nu suportă să fie umiliţi de ofiţeri

4. sedentarismul şi creşterea ratei de obezitate în rândul tinerilor europeni ce practică mai puţin sport decât generaţiile anterioare ar fi o altă cauză pentru care personalul militar este redus în zilele noastre.

5. tinerii nu mai au simţul civic şi nu mai sunt patrioţi, mulţi fiind educaţi în spiritul globalizării şi a lumii fără graniţe.

Pe de altă parte, toate aceste aspecte ar deveni irelevante în cazul în care Rusia ar bombarda frecvent diferite ţinte civile şi militare din Europa, în acelaşi ritm în care o face în Ucraina.

Deşi sistemul de apărare antiaeriană european este superior celui ucrainean, iar Ucraina reuşeşte să doboare o parte din rachete, puţinele rachete ruseşti care îşi ating ţintele fac ravagii şi victime.

Tinerii europeni s-au învăţat cu confortul, cu ideea că vor trăi toată viaţa în pace şi stabilitate, dar ce se va întâmpla dacă câteva zeci de rachete ruseşti vor lovi în câteva restaurante, cluburi, parcări şi magazine din marile capitale europene?

Când mulţi îşi vor vedea chiar prietenii, apropiaţii şi rudele rănite sau ucise de rachete, mulţi vor intra în modul de autoconservare şi vor ieşi din zona de confort.

Întrucât pacea în regiune nu mai este garantată de la anexarea Crimeii din 2014 de către Rusia, multe capitale occidentale au început să se întrebe dacă serviciul militar obligatoriu este o soluţie la temerile lor de securitate, aprinzând uneori dezbateri aprinse.

Până la Al Doilea Război Mondial, societatea europeană era militarizată, economia era permanent una de război, disciplina militară era impusă încă din anii de învăţământ şcolar, iar pe plan cultural, războiul era glorificat. Chiar şi preoţii creştini militau la uciderea duşmanilor contrar învăţăturilor lui Hristos despre ”întoarcerea celuilalt obraz” şi ”iertarea duşmanilor”.

Polonia şi Danemarca au deja în agendă să reintroducă serviciul militar obligatoriu, Letonia deja l-a reintrodus anul acesta, iar Lituania încă din 2015 după ce Rusia a anexat Crimeea.

Ce impact ar avea reintroducerea serviciului militar obligatoriu?

”Forţele armate ale Europei, în special cele de la graniţa cu Rusia, realizează acum că nu au suficientă forţă de muncă”, a declarat Vincenzo Bove , profesor de ştiinţe politice la Universitatea Warwick , care este specializat în recrutare. ”Ei văd în mod clar conscripţia ca o soluţie la asta”.

”Dacă aceasta este o idee bună în ceea ce priveşte descurajarea unei potenţiale invazii ruse, nu suntem cu adevărat siguri”, a continuat el, sugerând că nu este demonstrat că soldaţii înrolaţi în mod forţat ar avea mai multă eficienţă decât soldaţii voluntari.

Datorită complexităţii războiului modern care se poartă cu rachete hipersonice şi drone, Bove s-a întrebat dacă recruţii ar putea fi instruiţi corespunzător pentru a folosi echipamentul sau tacticile avansate folosite astăzi după o instruire de scurtă durată.

”Uită-te la ce se întâmplă acum în Rusia cu recruţii…Nu sunt foarte motivaţi. Tinerii sunt forţaţi să muncească. Majoritatea dintre ei ar prefera să facă altceva”.

De la invadarea Ucrainei la scară largă de pe 24 februarie 2022, Rusia a pierdut peste 260,000 de soldaţi, majoritatea înrolaţi forţat împotriva voinţei lor.

Ucraina ar fi pierdut în jur de 130,000, mult mai puţini pentru că mare parte din armată e alcătuită din soldaţi voluntari, în vreme ce mulţi tineri ucraineni îşi continuă studiile şi fac deplasări în străinătate în ciuda legii marţiale în vigoare.

Un fost mercenar Wagner a declarat în iulie pentru Euronews că, în timp ce a slujit în Ucraina, una dintre principalele sale sarcini a fost să se asigure că recruţii ruşi de 21 de ani nu vor fugi, deoarece erau atât de reticenţi să lupte.

”Carne de tun”? Reintrăm în epoca armatelor de masă?

În vremurile când războaiele erau mai frecvente, iar Europa era mai militarizată, bilanţul multor războaie era sumbru – de ordinul milioanelor!

Imperiul Roman, care avea o societate militarizată şi cea mai mare forţă militară terestră din lume între secolele III î.Hr. – IV. d.Hr., ducea frecvent războaie de cucerire. În cele trei războaie punice au murit 2 milioane de militari şi civili.

Potrivit unor estimări, între anii 91 î.Hr. – 30 î.Hr., perioadă în care s-au desfăşurat războaiele civile dintre generali romani, începând cu dictatura lui Sulla şi încheind cu cucerirea Egiptului de către Augustus, au murit 3 milioane de militari şi civili. Numai 1 milion au murit în războaiele galice ale lui Iulius Cezar.

Peste 3 milioane de oameni au murit în Cruciade, 3,5 milioane în Războiul de 100 Ani dintre Franţa şi Anglia, şi vreo 7 milioane în Spania, în timpul Reconquistei.

În Războiul de 30 Ani şi-au pierdut viaţa 12 milioane de oameni, iar în Războaiele Napoleoniene – 7 milioane de militari şi civili.

Primul Război Mondial şi Al Doilea Război Mondial au cauzat împreună moartea a peste 140 milioane de oameni între 1914 şi 1945, în doar 29 ani de războaie cumplite, iar asta pentru că s-a mizat pe armate mari alcătuite din soldaţi înrolaţi împotriva voinţei lor.

Pe lângă preocupările economice legate de ineficienţa serviciului militar obligatoriu, un număr masiv de oameni ar putea împiedicaţi să muncească într-un domeniu unde ar putea fi mai productivi.

De exemplu, un tânăr ce ar excela la IT şi telecomunicaţii sau pe securitate cibernetică ar sfârşi prin a muri pe front de la o grenadă explodată accidental.

Bove şi-a exprimat preocupările etice cu privire la trimiterea civililor în luptă cu puţină experienţă.

După ce a servit în Marina Italiană timp de 15 ani, el a spus: ”Trei ani nu sunt de ajuns pentru a preda elementele de bază ale războiului… chiar şi utilizarea armelor de bază necesită multă pregătire. Unele ţări vorbesc despre programe de trei luni…asta nu este nimic. Nici măcar nu vor învăţa să salute”, a adăugat Bove în glumă.

Alături de Lituania, Danemarca, Suedia, Norvegia, Finlanda, Letonia, Austria, Grecia şi Estonia au în prezent o anumită formă de serviciu militar obligatoriu. Polonia va reintroduce serviciul militar obligatoriu din 2024. În Norvegia, din 2015, şi femeile şi bărbaţii sunt obligaţi să urmeze stagiul militar în care să înveţe tehnici elementare de autoapărare, dar doar cei cu aptitudini fizicie excelente sunt instruiţi pe perioade mai îndelungate.

Oficiali din Marea Britanie, România şi Germania au fost în favoarea stagiului militar din cauza ameninţării tot mai crescute din partea Rusiei.

Franţa a lansat în 2019 o formă de recrutare mai blândă a tinerilor prin care să urmeze un serviciu civic voluntar.

Macron şi-a prezentat proiectul de companie drept o modalitate de a renaşte patriotismul şi dezvolta coeziunea socială după ani de globalizare şi progresism social.

Unele studii arată că recruţii sunt mai susceptibili de a se confrunta cu şomaj după terminarea serviciului militar, în timp ce alţii se îndoiesc dacă abilităţile dobândite sunt transferabile în alte sectoare.

Armata germană, de exemplu, nu reuşeşte să atragă noi soldaţi , în ciuda unei vaste iniţiative de a se consolida pe fondul războiului din Ucraina, a anunţat Ministerul Apărării al ţării în august.

Un argument al experţilor este că militarii nu pot concura cu salariile şi condiţiile din sectorul privat, cu locurile de muncă în armată adesea dificile şi periculoase.

Cu toate acestea, Bove afirmă că la fel se întâmplă şi în ţări cu şomaj ridicat, cum ar fi sudul Italiei sau Spania. Aici, civilii încă nu vor să se alăture din motive culturale, dispreţuind armata pentru că nu împărtăşesc ”obiectivele şi scopurile sale generale”, a spus el.

Războaiele devastatoare din Afganistan şi Irak au lăsat o impresie negativă „de lungă durată” faţă de armată în Europa, dar şi în America de Nord.

Statele Unite nici acum nu s-au vindecat de ”sindromul Vietnam”.

Cercetările efectuate de Bove şi colegii săi Riccardo Di Leo şi Marco Giani au descoperit că conscripţia poate crea un decalaj între oameni şi guvernul lor.

”Conscripţia îi face pe oameni să se identifice cu forţele armate, dar loialitatea lor se ciocneşte cu cea faţă de alte instituţii democratice, determinându-i pe oameni să aibă mai puţină încredere în autorităţi, în guverne şi parlamente. Dacă eşti îngrijorat de decalajul tot mai mare dintre generaţiile mai tinere şi stat, atunci conscripţia nu este răspunsul. Este de fapt contraproductiv”, a adăugat el.

Serviciul militar obligatoriu ar fi contraproductiv, şi totuşi, ne îndreptăm spre o epocă în care pacea negociată pe cale diplomatică nu mai este posibilă, iar economia globală şi societatea devin tot mai competitive.

Criza resurselor bate la uşă, iar omenirea redevine ”tot mai periculoasă” la fel cum era înainte de 1950-2020, şi ar putea rezulta un context în care traiul confortabil şi paşnic cu care s-au învăţat generaţiile tinere din Occident să devină doar o amintire frumoasă.

MApN începe anul 2024 în forță! Angajări masive în Forțele Navale

Ministerul Apărării Naționale (MApN) face la început de an un nou anunț pentru cei care își doresc o carieră în Armata României. MApN îi îndeamnă pe cei cărora le e dor de mare la început de 2024 să se înroleze în Forțele Navale Române, pentru a avea ”o relație nedespărțită cu marea”.

Cum vă puteți înrola în Armata României? Iată anunțul MApN: ”Nici nu a început anul bine și deja îți este dor de mare? Există o soluție: înrolează-te în forțele navale și vei avea parte de o relație nedespărțită cu marea! Pentru categoria soldaților/gradaților profesioniști sau a rezerviștilor voluntari, vă rugăm să vă adresați biroului informare-recrutare din cadrul centrului militar județean/zonal/de sector pe raza căruia domiciliați sau vă desfășurați activitatea profesională, se precizează pe site-ul recrutaremapn.ro. Totodată, doritorii trebuie să-și creeze un cont pe site, pentru a începe procesul de recrutare. ”Crearea unui cont îți oferă posibilitatea de a începe procesul de recrutare”, se menționează pe site-ul indicat.