După referendumul constituțional pe Justiție din 2019 cumulat cu europarlamentarele, Klaus Iohannis, undă verde pentru comasarea alegerilor: ”Nu am nimic împotrivă”.
Turistul Klaus Iohannis, undă verde de la Strasbourg pentru comasarea alegerilor: „Nu am nimic împotrivă. Să decidă Guvernul, dar totul să fie legal”. Klaus Iohannis a dat undă verde pentru comasarea alegerilor. Președintele României a spus ferm că nu se opune comasării.
„Alegerile vor avea loc toate în acest an, patru rânduri de alegeri. Este foarte mult. Care cu care se pot comasa în mod legal corect şi constituţional va elucida guvernul şi coaliţia. Eu nu sunt împotriva unor comasări de alegeri. Dacă se face bine şi se anunţă din timp, este o metodă de a reduce numărul de scrutine”, a afirmat şeful statului, răspunzând unei întrebări din partea presei.
”Președintele” Iohannis a comentat subiectul comasărilor alegerilor locale și europarlamentare, dar și cea mai nouă ipoteză, cea a comasării cu prezidențialele.
”Alegerile vor avea loc toate în acest an. Patru rânduri de alegeri este foarte mult. Care cu care se pot comasa, în mod legal, corect și constituțional va elucida Guvernul și coaliția de guvernare, e vorba doar ca totul să fie legal. Eu nu sunt împotriva comasării. Dacă se poate face legal, eu nu am nimic împotrivă. Este o metodă de a reduce numărul de scrutinuri. Atât deocamdată”, a spus Iohannis, aflat la Parlamentul European.
”Mă aflu aici la Parlamentul European, la invitația doamnei președinte Metsola, pentru a participa la dezbaterea ”This is Europe” și pentru a avea un dialog cu membrii pe temele europene care ne preocupă pe toțți, acum, în prag de alegeri europene.
Am avut o întâlnire foarte bună cu doamna președintă. Întodeanua avem discuții foarte bune și, evident, i-am mulțumit pentru sprijinul constant și ferm pentru obiectivul nostru, al românilor, de a intra în spațiul Schengen. Apartenența deplină a României la spațul Schengen, inclusiv cu forontrele terestre, cât mai curând, va întări considerabil Uniunea și securitatea Uniunii și va înlesni coeziunea și cooperarea dintre noi.
Am discutat despre prioritățile de pe agenda europeană în această perioadă importantă, mai ales că ne pregătim pentru alegerile europarlamentare. Ne pregăti, de asemenea, pentru decizii cu impact pe termen lung, pentru viitorul nostru ca Uniune, inclusiv adoptarea noii agende strategice, despre extinderea Uniunii, despre gestionarea migrației, stimularea competitivității sau întărirea pieții interne. Pe scurt demersuri care să ne consolideze Uniunea, intern și extern și, foarte important, să consolideze rolul global al Uniunii Europene. Am apreciat eforturile doamnei președinte de reformare a Parlamentului European, prin măsuri ferme, clare, curajoase de creștere a transparenței, a responsabilității și a integrității.
Am discutat și despre războiul din Ucraina și despre cum trebuie să rămânem uniți. Am vorbit și despre Moldova și despre cum putem veni în sprijinul ei, mai ales acum când s-a decis că este cazul să devină parte din spațiul European.Noi avem o viziune comună despre viitorul nostru, al Uniunii și cred că este foarte bine ca multe dintre aceste chestiuni să fie discutate astăzi, în Parlamentul European. Voi lansa o serie de idei, pe care le-am elaborat în ultima vreme. Sunt foarte curios să văd ce reacție au parlamentarii europeni. Acest tip de dezbatere are deja o tradiție, din 2022, și cred că este un format care generează nu doar idei, ci și soluții. Mă bucur că deschid seria dezbaterilor din acest an. Un an extrem de important. Avem alegeri europene, dar avem și foarte multe alegeri state europene. Voi sublinia și în plen, dar pot să spun șu acum că eu pledez pentru o Uniune puternică, o Uniune consolidată, unită, solidară și cu concepte solide pentru următorii ani, în beneficiul cetățenilor”, a spus președintele.
Ma bucur ca deschid seria dezbaterilor din acest an extraordinar de important pentru Uniune.
Eu pledez pentru o Uniune puternica, solidara, unita, in beneficiul cetatenilor europeni.
Este atat de mult de spus aici, incat putem acoperi o intreaga campanie electoala. Trebuie sa vedem unde sa ne concentram ca sa creada iar increderea cetatenilor in ce face Uniunea. Este o distanta prea mare intre cetateanul elector european si clasa politia europeana. Trebuie sa ne apropiem, sa venim cu solutii pe termen mediu si lung. Deciziile referitoare la politica agricola comuna s-au luat in 2020, inainte de pandemie. Oare de ce a fost nevoie sa avem dupa 4 ani proteste masive ale fermierilor ca sa ne dam seama ca unele concepte trebuie rediscutate? Patru ani ne-a luat?
Pe de alta parte, sunt fara indoiala si chestiuni strategice legate de conceptul de uniune europeana de care trebuie sa ne ocupam cat mai repede: arhitectura Uniunii trebuie imbunatatita. Uniunea trebuie sa se extinda. E nevoie sa includem Moldova, Ucraina, Balcanii de Vest. De ce dureaza pentru unii deja de 20 de ani aceste discutii?
Sunt si multe alte probleme care trebuie sa fie rezolvate urgent: clima, mediu, competititivitate.
Alegerile vor avea loc toate in acest an. Patru randuri de alegeri inseamna foarte mult. Care cu care se pot comasa legal, corect si constitutional vor elucida Guvernul si coalitia. Nu sunt impotriva comasarii. Daca se face din timp si se organizeaza o metoda de a reduce numarul de scrutine.
Klaus Iohannis a declarat la Strasbourg, întrebat despre posibilitatea unei funcţii în UE după alegeri, că nu crede că este momentul să facă speculaţii, dar că ar fi inadmisibil ca în nicio poziţie înaltă din UE să nu fie o persoană din estul Europei.
„Nu cred că este momentul să fac speculaţii. Sunt preşedintele României. Sunt membru în Consiliul European, unde după alegerile europene se vor discuta toate aceste poziţii”, a spus şeful statului, înaintea unui discursului din plenul Parlamentului European. În acelaşi timp, el a precizat că „ar fi inadmisibil” ca nicio poziţie de nivel înalt din cadrul UE să nu fie ocupată de o persoană „din noile state membre, adică din partea de est”.
„Cred că în 2019 s-a greşit. Toate poziţiile relevante au fost ocupate de persoane foarte competente, nu asta e discuţia, din vechea Europă, şi este unul din motivele pentru care foarte mulţi europeni se consideră puţin lăsaţi deoparte. Este o eroare şi sper ca, de data aceasta, această eroare să nu se mai producă. Ar fi bine pentru Uniune să se înţeleagă că alegerea acestui leadership trebuie să se facă şi ţinând cont de criteriul regional”, a mai afirmat Iohannis. În opinia sa, „aceste chestiuni nu trebuie niciodată neglijate fiindcă ele ar adânci nişte falii care preferăm noi să fie închise”
Este important pentru legitimitatea UE ca toată lumea să se simtă reprezentată în funcţiile de vârf din blocul comunitar şi ca echilibrul geografic să fie respectat, a declarat la Strasbourg, preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola, într-o conferinţă de presă comună cu preşedintele român Klaus Iohannis.
„Cred că e important pentru legitimitatea UE ca toată lumea să simtă că este reprezentantă. Nu sunt puţini oameni calificaţi care să ocupe poziţii şi echilibrul geografic trebuie să fie respectat”, a spus Metsola răspunzând unei întrebări din partea presei, atrăgând totuşi atenţia că aceste discuţii se vor purta după rezultatul alegerilor europene din iunie.
Referindu-se la viitorul proces electoral din UE, Metsola a spus că „nu putem ignora temerile oamenilor, pentru că altfel vom creşte polarizarea. Este mai simplu să întocmeşti o naraţiune în alb-negru, dar sunt sigură ca dacă conteşti acea naraţiune arătând de ce se iau deciziile îl putem contracara”.
În acelaşi timp, a atras ea atenţia, „provocarea nu este doar populismul, ci şi majoritatea tăcută. Până în ziua alegerilor vom încerca să-i convingem că votul contează”. Metsola a declarat că este o onoare să-l primească pe preşedintele român la Parlamentul European (PE), „casa democraţiei”, şi i-a mulţumit pentru sprijinul continuu al României pentru Ucraina. „Europa este mai puternică datorită efortului nostru colectiv, în care jucaţi un rol foarte important”, a spus Roberta Metsola.
De asemenea, a mai afirmat ea, „Europa va fi mai puternică când veţi intra în zona euro şi vă veţi ocupa locul pe care îl meritaţi în spaţiul Schengen”. Ea le-a transmis românilor că este important să voteze în alegerile europene din iunie şi să nu ia Europa ca pe un lucru garantat. „Vocea lor contează pentru viitorul Europei şi pentru viitorul României”, a spus ea.
Klaus Iohannis, despre Schengen şi comasarea alegerilor
Klaus Iohannis a vorbit și despre aderarea României la Spațiul Schengen, despre care a spus că va întări Uniunea și securitatea Uniunii. Președintele a vorbit și despre scenariu comasării alegerilor în România, precizând că nu este împotriva acestui demers
„Începem peste câteva minute o sesiune specială a Consiliului. Avem relativ puține teme, este o sesiune prevăzută pentru o singură zi, astăzi. Tema principală este cunoscută, am discutat-o și în decembrie, este vorba de rectificarea bugetului Uniunii, în esență, pentru a găsi o soluție predictibilă pentru ajutorul pentru Ucraina.
Este, între timp, clar că Uniunea că dorește să se realizeze acest ajutor semnificativ pentru Ucraina, și nu vorbim doar de ajutorul financiar, vorbim de ajutorul financiar, material, militar. Acest lucru este unanim acceptat, însă mai sunt lucruri de clarificat despre cum putem să încadrăm sumele pe care dorim să le punem la dispoziție în actualul buget. Vorbim nu de bugetul pe un an, ci despre bugetul pe întreaga perioadă de finanțare.
Aceste discuții în decembrie au avut loc, însă nu au putut fi finalizate. Nu toată lumea a fost de acord cu soluțiile propuse. Acum Președintele Consiliului ne-a invitat ca să finalizăm discuția pe buget. Speranța mea este că vom reuși. Eu voi sublinia în continuare că este nevoie de ajutorul pentru Ucraina, voi sublinia că România face deja foarte multe pentru Ucraina. Este dispusă România să continue acest ajutor atât timp cât va fi nevoie.
Vom avea o discuție mai largă despre ajutorul pe care dorim să îl dăm Ucrainei. Vom avea o discuție principială despre evoluțiile din Orientul Mijlociu și, cu siguranță, vom avea o discuție despre ce se întâmplă cu protestele fermierilor. Nu putem să ne întâlnim în Bruxellesul care este aproape blocat de proteste și să nu vorbim despre aceste lucruri.
Însă aici trebuie să vă spun că de aseară deja am găsit câteva chestiuni care pot fi rezolvate destul de ușor pentru a veni în sprijinul fermierilor. Aceste chestiuni au fost discutate pur informal aseară și, cu siguranță, astăzi, în Consiliu, vom primi câteva informații. Nu cred că vom putea lua efectiv o decizie și nici nu cred că este nevoie de o decizie a Consiliului pentru a înlesni câteva măsuri pentru fermierii europeni”, a declarat Klaus Iohannis, înaintea participării la reuniunea extraordinară a Consiliului European.
Principalele declarații ale turistului Iohannis:
Jurnalist: Tocmai pentru că ați menționat protestele fermierilor de aici, din Bruxelles, există proteste ale fermierilor și transportatorilor și în România, iar unul din lucrurile care sunt evocate de fermieri și de transportatori sunt chiar Culoarele de Solidaritate. Cum puteți adresa această problemă și ce mesaj aveți pentru fermierii români care protestează?
Klaus Iohannis: Fermierii români au, în esență, aceleași probleme ca fermierii din Franța, din Germania, din Belgia, din Italia, este vorba de felul cum sunt alocate subvențiile, despre cât pot folosi din terenul arabil, și așa mai departe, în contextul în care aceste discuții au fost încheiate practic în anul 2020, deci nu este nimic nou. Însă trebuie să știți că, de când s-a decis acest lucru, în fiecare an până acum s-au dat derogări, și acum ar fi primul an când nu se dau derogări și fermierii simt aceste lucruri. Vom vedea cum poate Comisia să vină cu anumite proceduri de ameliorare. Culoarele Solidarității nu afectează agricultura din România și vreau să subliniez foarte clar acest lucru. Noi am deschis aceste culoare fiindcă suntem conștienți că Ucraina are nevoie de acest ajutor și România poate să ofere acest ajutor fără a fi în detrimentul fermierilor români. Această toamnă, vă amintiți, chiar când am fost la Națiunile Unite, am negociat soluții, Guvernul le-a pus în aplicare la noi și nu au fost comercializate produse care trec prin România. Deci, nu a fost afectată piața românească de produsele care doar tranzitează România. Aceste lucruri sunt cunoscute și trebuie recunoscute. Dacă este nevoie, atunci, sigur, Guvernul va institui controale mai ferme pentru a vedea că nu se comercializează, doar se tranzitează, dar asta este o problemă care a fost deja rezolvată. Restul, ce se poate cultiva, cum se pot folosi pesticide, și așa mai departe, aici sunt discuții tehnice mai complicate și cred că se găsesc unele soluții.
Jurnalist: Domnule Președinte, în ultima perioadă se lansează tot mai mult ideea comasării alegerilor. Voiam să știu dacă ați avut o discuție cu liderii Coaliției de guvernare pe această temă, dacă v-au consultat. Cum vedeți ideea comasării alegerilor europarlamentare cu cele locale și mai ales această nouă idee apărută, a rotației, inclusiv a Președinților, viitorilor Președinți – cinci ani Președinte liberal, cinci ani Președinte din partea social-democraților? Și, dacă îmi permiteți, tot în ideea alegerilor din acest an, sunt tot mai multe atacuri, spunea chiar ministrul digitalizării, 25-50.000 de atacuri cibernetice la adresa instituțiilor românești, a site-urilor. Nu avem încă director la Serviciul Român de Informații, spuneați că îl numiți până la sfârșitul anului trecut, și cât de mult ne afectează acest lucru tocmai într-un an atât de complicat cu alegeri.
Klaus Iohannis: Ca să încep cu ultima parte – SRI este condus de prim-adjunctul, generalul Ionescu și cred că el conduce SRI foarte bine. Întreaga conducere militară este în funcție, SRI nu are director civil. Dar evaluarea mea, și am făcut câteva evaluări, este că SRI funcționează impecabil. Deci, din acest punct de vedere, nu trebuie nimeni să își facă probleme. Atacurile au loc acolo unde infrastructura nu este bine protejată și, din păcate, sunt instituții publice care nu s-au îngrijit de o protecție adecvată a infrastructurii lor informatice. Este un fapt, nu au decât ordonatorii de credite să găsească resurse și să îmbunătățească protecția. Altă metodă nu există, nu se cunoaște altă metodă decât a îmbunătăți protecția contra hackerilor. În ce privește alegeri – eu știu că există o discuție în Coaliția de guvernare pentru a găsi soluții. Discuția este legitimă, fiindcă patru rânduri de alegeri într-o jumătate de an, practic din iunie până în decembrie, este foarte, foarte greu de gestionat, și atunci ar fi o soluție ca anumite alegeri să fie comasate pentru a avea efectiv mai puține rânduri de alegeri. Cum va gestiona Coaliția aceste chestiuni, vom vedea. Nu este treaba Președintelui să se implice în negocierile Coaliției de guvernare pentru astfel de chestiuni, însă ar fi bine să se ia o decizie cât se poate de repede. Iar în ce privește ce ați numit „rotația Președinților, eu în continuare cred că poziția de Președinte nu se joacă la masa verde, ci românii decid cine și când va fi Președintele României.
Jurnalist: Tot o întrebare de politică internă. În această dimineață au avut loc percheziții DNA la sediul Consiliului Județean Prahova într-un dosar de luare de mită, iar ancheta îl vizează inclusiv pe Președintele Consiliului, Iulian Dumitrescu. Vreau să vă întreb cât de mult poate afecta imaginea Coaliției PSD-PNL un astfel de caz în acest moment, înaintea alegerilor.
Klaus Iohannis: Am văzut aceste știri în această dimineață. Nu cred că afectează semnificativ, fiindcă aceste chestiuni nu se îndreaptă, cel puțin din câte am înțeles din știri, spre activitatea politică, ci spre activitatea economică, și aici fiecare trebuie să răspundă dacă este întrebat de procurori. Nu-mi imaginez că va avea o astfel de acțiune vreo implicare politică semnificativă. Sigur, vor fi unii care vor încerca să facă legături, însă trebuie să admitem faptul că procurorii au tot dreptul să verifice persoane și politice dacă apar niște semnale clare.
Jurnalist: În urmă cu o săptămână, cu prilejul unui discurs în fața Corpului Diplomatic străin acreditat la București, ați afirmat că, la 20 de ani de la aderarea la NATO, ambițiile și așteptările României sunt mari, dar și că țara noastră beneficiază de cel mai înalt grad de apărare și protecție de până acum. Din acest punct de vedere, cum evaluează România pozițiile aliate și occidentale privind scenariul unui conflict cu Rusia, transformarea NATO pentru capacitate de luptă și economie de război, dar și privind perspectiva unei reveniri a lui Donald Trump la Casa Albă?
Klaus Iohannis:Toate aceste chestiuni în NATO sunt discutate permanent și, atunci când avem întâlniri la nivel înalt, luăm decizii care au impact pe o perioadă mai lungă. Nu cred că e momentul să intrăm acum în anumite detalii despre ce zic unii, ce zic alții. Aceste lucruri se analizează și decizia se ia de noi toți împreună, nu se iau decizii așa, pe sărite, că cineva vine cu o idee. Asta e bine de știut. NATO s-a dovedit a fi organizație solidă, foarte puternică, cea mai puternică alianță militară de când se fac alianțe militare pe Pământ, iar România nu a fost niciodată atât de bine protejată cum este acum ca parte a NATO. Iar despre alegeri în statele aliate, partenere, știți bine că nu este cazul să mă exprim eu ca Președinte al României. Fiecare națiune își alege liderii.
Jurnalist: Domnule Președinte, la Congresul PPE din luna martie va participa și Cancelarul austriac Karl Nehammer într-o primă vizită după veto-ul de anul trecut. Ce îi veți spune pentru a accelera intrarea României în spațiul Schengen și cu frontierele terestre, pentru că deja vor fi trecut trei luni și vom avea și ceva rezultate de prezentat?
Klaus Iohannis: Nu este bine să ne imaginăm că avem nevoie de mari întruniri ale unor partide europene ca să discutăm chestiuni bilaterale. Negocieri se poartă tot timpul, la nivelurile potrivite, și nu pot să vă spun acum dacă vom avea sau nu vom avea o discuție pe această temă. Pentru mine, este mult mai importantă soluția decât discuția într-un anumit moment. Noi în continuare credem, eu cred că intrarea României cu totul în spațiul Schengen este un pas natural, care trebuie să se producă cât mai repede.
Jurnalist: Ieri, șeful diplomației europene, Borrell, spunea că, până pe 19 sau 17 februarie, Uniunea Europeană va lansa misiunea comună în Marea Roșie. România va participa la această misiune? Și dacă va participa, cu ce va participa? Vă întreb pentru că în scrisoarea de invitare a Președintelui Charles Michel am văzut că acesta este un punct pe ordinea de zi.
Klaus Iohannis: Suntem doar în prima fază de discuții, deci este prematur să vă spun cum și dacă România va participa. Dacă va exista o misiune europeană comună, cert vom participa, dar nu există nicio decizie pe această speță.
Jurnalist: Guvernul crede că România va pierde procesul cu Gabriel Resources în privința Roșia Montană și că va trebui să plătim 2 miliarde de euro. O decizie finală va fi luată pe 10 februarie. Cum vedeți această situație?
Klaus Iohannis: În primul rând, cred că este bine să așteptăm decizia și pe urmă să fim siguri care este, dar sunt convins că Guvernul, în înțelepciunea lui, și-a luat măsurile de precauție, angajând firme de avocați, și așa mai departe. Nu sunt parte a acestor demersuri, dar mă aștept ca Guvernul să facă absolut orice este necesar.
19 martie 2019 este ziua în care ”președintele” României, Klaus Iohannis, anunța că, este „aproape hotărât” să organizeze un referendum pe justiție, chiar în 26 mai, data la care vor avea loc și alegerile europarlamentare. În ziua de 25 aprilie, Iohannis a semnat decretul privind organizarea consultării publice pe teme de justiție și a anunțat că referendumul va cuprinde două întrebări. De asemenea, președintele a dezvăluit și care sunt întrebările de pe buletinele de vot.
