După ce a rămas fără sprijin, când a fost întrebat dacă iese din cursa pentru șefia NATO, Klaus Iohannis și-a numit singur reacția, ”un non-răspuns”.
Klaus Iohannis a avut, miercuri, prima sa apariție publică după ce a rămas fără niciun sprijin în fața lui Mark Rutte pentru postul de secretar general al NATO. Întrebat dacă se va retrage din cursă, în condițiile în care și ultimele două țări, Slovacia și Ungaria, și-au anunțat sprijinul pentru premierul Olandei, Iohannis a spus că va răspunde joi, după ce va vorbi despre această chestiune în ședința CSAT.
Klaus Iohannis a susținut o declarație de presă, de la ora 12.30, alături de președintele Italiei, Sergio Mattarella, pe care l-a primit la Palatul Cotroceni.
”Despre NATO, mai mult mâine. Aceste chestiuni le voi prezenta prima dată în CSAT, după aceea și opiniei publice, dar pot să vă asigur că mâine după-amiază veți fi informați pe deplin. Considerați că acesta a fost un non-răspuns și o amânare”, a afirmat Klaus Iohannis.
Alianța cu cele trei state nu a fost făcută pe baza unor proiecte comune, ci pornind de la nevoia de revanșă, fiindcă Mark Rutte, un politician ancorat profund în valorile liberale, nu a acceptat de-a lungul carierei sale toanele celor trei și ale altor state estice. Dincolo de dorința lui Klaus Iohannis de a avea o poziție internațională de top, România a fost furioasă ani de zile, fiindcă Olanda s-a opus intrării ei în Spațiul Schengen, pe motivul întemeiat că statul de drept nu funcționează, că justiția continuă să derapeze, că traficul de carne vie se face foarte ușor, sub ochii funcționarilor români.
Premierul ungar Viktor Orban avea două condiții pentru susținerea liderului olandez, în primul rând a pretins scuze din partea lui Rutte după ce acesta a amenințat în 2021 Budapesta că va fi pusă în genunchi dacă va continua pe drumul intoleranței, pornind de la legea maghiară care interzicea referirile la homosexualitate în școli.
Acum două zile, Orban a renunțat la scuze și a bătut palma cu Rutte la Bruxelles, mai ales că ce-a de-a doua condiție fusese asigurată de actualul secretar general al NATO care a făcut o vizită la Budapesta acum o săptămână, în acest scop: scutirea Ungariei de finanțarea ajutorului de război pentru Ucraina. După cum a rezumat Viktor Orban tranzacția, Ungaria „nu poate schimba deciziile celorlalte 31 de state membre NATO”, dar Budapesta „nu va contribui financiar și nu va trimite niciun om în acest război”.
Ambasadoarea americană la NATO, Julianne Smith, a răsuflat ușurată, fiindcă în sfârșit se contura unanimitatea pentru viitorul secretar general al Alianței, și a explicat poziția Ungariei, spunând că „nu toți membrii Alianței participă întotdeauna la toate activitățile sau misiunile NATO”. În acest fel, Alianța și marile puteri occidentale au vrut să asigure succesul summit-ului aniversar al Alianței de la începutul lunii viitoare.
NATO împlinește 75 de ani și, în ciuda războiului din Ucraina, statele membre vor să celebreze, nu să aibă o întâlnire divergentă, de aceea era nevoie ca viitorul șef al Alianței să fie stabilit înaintea întâlnirii la nivel înalt programată să înceapă pe 9 iulie. Mai rămâne doar ca România să intre în rândul lumii atlantiste.
Înainte să intre în cursa pentru conducerea NATO, Mark Rutte s-a asigurat de susținerea marilor puteri, diplomații olandezi au tatonat terenul mai înainte și abia apoi au început negocierile pentru premierul lor. Klaus Iohannis a intrat în competiție aproape șase luni mai târziu, fără să aibă cu adevărat o plasă de siguranță. Oare ce-au scris în analizele lor instituțiile pe care în mod normal ar fi trebuit să le consulte?
Ministerul de Externe l-a asigurat că are șanse să-l bată pe Rutte sau i-a explicat că timpul e scurt și că ar fi greu de crezut că diplomații români vor să-i obțină o majoritate? Serviciul Român de Informații și Serviciul de Informații Externe și-au trimis și ele rapoartele în acest sens, fiindcă o astfel de candidatură nu se lasă în voia hazardului. Profesioniștii informațiilor i-au dat oare mai multe scenarii pentru această încercare? Și cum arăta scenariul negativ?
A existat și o analiză a Ministerului Apărării? Tot exercițiul candidaturii lui Klaus Iohannis pentru funcția de secretar general NATO a fost un joc de șah al sistemului diplomatic și de intelligence din care România trebuia să câștige ceva? A fost o manevră prin care președintele urma să primească o funcție importantă la conducerea Uniunii Europene și în schimb să joace această scenetă ridicolă? Sau sistemul autohton l-a lăsat intenționat pe președinte să se scufunde? Și mai ales cine sunt cei responsabili de acest joc, în care România a rămas ultima țară care i se opune lui Mark Rutte, singura care merge pe cartea demonstrației că NATO nu este unitar?
Klaus Iohannis, a subliniat importanța implicării tuturor statelor membre în procesul decizional al Uniunii Europene.
Întrebat pentru prima dată după ce a rămas fără sprijin pentru candidatura NATO dacă se retrage din cursa pentru șefia alianței, Iohannis a spus că va răspunde joi, după ce va vorbi despre această chestiune în ședința CSAT.
Despre NATO, mai mult mâine. Aceste chestiuni le voi prezenta prima dată în CSAT, după aceea şi opiniei publice. Dar pot să vă asigur că mâine după-amiază veţi fi integral lămuriţi şi putem să mergem mai departe. Consideraţi că acesta a fost un non-răspuns şi o amânare
Iohannis a făcut un apel la apropierea dintre cetățenii europeni și instituțiile de la Bruxelles, subliniind diferențele dintre așteptările acestora și realitatea politică.
”Este un lucru cunoscut ca luni seara a avut loc o întâlnire informală a șefilor de state și guverne, despre cine va ocupa pozițiile din UE. Nu voi da detalii
Avem în UE un proiect de mare viitor, dacă gestionăm corect acest viitor. În linie cu așteptările cetățenilor. Fiind negocieri politice ele sunt complicate pentru ca și arhitectura Uniunii e complexă
UE este o uniune de state, nu de partide! Atunci trebuie negociat in așa fel încât toate statele să se simtă implicate și servite în funcție de interesul național.
Nu este posibil ca un stat membru să fie marginalizat sau neimplicat în aceste negocieri. Dacă s-ar întâmpla, ar trebui corectat. Familiile politice nu pot suprima dreptul statelor membre de a fi implicate și de a decide. De asta e mai complicat decât în politica națională.
Trebuie să avem un echilibru corect. Asta dacă vorbim de cum se ajunge la o concluzie. Haideți să nu-l uităm pe cetățeanul european.
Așteptările cetățenilor nu au fost tot timpul ascultate. Există o diferență mare între alegător și Bruxelles. Cele două ar trebui să se apropie.
Vă dau un exemplu. Am avut proteste extinse ale fermierilor. Ei se simt amenințați. Aceste proteste au avut loc în anul 2024, deși reglementările au avut loc în 2020. Am întrebat public, dar n am primit răspuns. Cum s-a putut în 2020 să se reglementeze ceva fără să se discute cu fermierii?
Instituțiile ar trebui conduse de persoane care sunt de dincolo de orice bănuială (referire la ultimele scandaluri din PE). Să fie curați ca lacrima! Altfel, ce încredere are cetățeanul european ca persoanele respective vor conduce Uniunea așa cum ne dorim cu toții?”, a declarat Klaus Iohannis.
Întrebări:
Vă mai mențineți candidatura la NATO? Mai este oportună organizarea alegerilor prezidențiale în septembrie?
- Despre NATO, mai mult mâine. Aceste chestiuni le voi prezenta prima dată în CSAT, după aceea şi opiniei publice
- Dar pot să vă asigur că mâine după-amiază veţi fi integral lămuriţi şi putem să mergem mai departe
- Consideraţi că acesta a fost un non-răspuns şi o amânare
”Nu contează dacă alegerile prezidenţiale au loc în septembrie, octombrie sau noiembrie”
- În ceea ce priveşte alegerile prezidenţiale, în conformitate cu legislaţia în vigoare, ele pot avea loc în septembrie sau în octombrie sau în noiembrieDacă se vrea altceva, trebuie schimbată legislaţia şi cred că este prea târziuNu contează, după părerea mea, dacă au loc în septembrie, octombrie sau noiembrie. Ceea ce contează este opinia românilor. Este important, pentru mine, să subliniez că preşedintele României trebuie să fie ales de români, şi nu de partide. De aceea avem vot direct şi de aceea cred că e important ca românii să se informeze şi să intereseze, indiferent dacă în timpul campaniei se află la munte, la mare, la birou sau în orice altă parte
- Românii trebuie să conștientizeze importanța acestor alegeri și să meargă la vot, asta mă preocupă pe mine cel mai bine
Despre negocierile pentru posturile-cheie din UE: ”Nu e posibil ca un stat membru să fie ignorat, marginalizat în aceste negocieri”
- UE e o uniune de state, nu de partide și trebuie negociat astfel încât toate statele să se simtă implicate și servite în funcție de interesul național
- Nu e posibil ca un stat membru să fie ignorat, marginalizat în aceste negocieri. Dacă așa s-ar fi întâmplat, trebuie corectat
- Familiile politice nu pot suprima dreptul statelor membre de a fi implicate. Familiile politice europene nu au exact același rol pe care îl au partidele în viața statelor și acest lucru trebuie văzut. Trebuie să avem un chilibru corect și fin
- Instituțiile europene trebuie conduse depersoane alese corect, cu participarea tuturor familiilor politice și statelor, dar persoane „curate ca lacrima”, asupra cărora să nu planeze
- Pachetul de nominalizări trebuie să fie impecabil, puternic, de încredere, negociat la sânge, dar ținând cont de toate pretențiile naționale și politice. Și până acolo e cale lungă
Să înțelegem că nu sunteți de acord cu unele nume vehiculate? Considerați că România e tratată corect la aceste negocieri?
Iohannis: ”România este tratată corect, m-am asigurat de acest lucru”.
Nu m-am referit la persoane, este vorba despre valori și principii
Cu o zi în urmă, premierul Ungariei, Viktor Orban, a anunțat că îl va susține pe Mark Rutte pentru șefia alianței nord-atlantice, lăsându-l pe președintele României fără niciun sprijin. Tot marți a venit confirmarea susținerii lui Rutte și dinspre Bratislava. ”Slovacia este pregătită să îl susțină pe Mark Rutte în calitate de viitor secretar general al NATO”, a declarat marți președintele slovac Peter Pellegrini.
După aprobarea Slovaciei și a Ungariei, premierul olandez Mark Rutte mai aștepta doar sprijinul din partea României pentru desemnarea sa la conducerea NATO.
”În ce priveşte alegerile prezidenţiale, în conformitate cu legislaţia în vigoare, ele pot avea loc în septembrie, sau în octombrie sau în noiembrie. Dacă se vrea altceva, trebuie schimbată legislaţia şi cred că este prea târziu.
Nu contează, după părerea mea, dacă au loc în septembrie, octombrie sau noiembrie, ceea ce contează este opinia românilor. Este important, pentru mine, să subliniez că preşedintele României trebuie să fie ales de români şi nu de partide. De aceea avem vot direct şi de aceea cred că e important ca românii să se informeze şi să intereseze, indiferent dacă în timpul campaniei se află la munte, la mare, la birou sau în orice altă parte”, a completat preşedintele.
Primul turist de lux al Statului Eșuat, a mai arătat că, este clar că pentru următorii cinci ani aceste alegeri sunt cele mai importante.
”Se discută mult în jurul a câtă putere are sau nu preşedintele. Eu pot spune că are suficientă putere pentru a face din alegerile prezidenţiale miza principală a alegerilor din acest an. La fel de importante sunt şi parlamentarele, şi localele, şi europarlamentarele, dar ştim că pentru români miza este alegerea preşedintelui şi cred că este bine aşa”, a declarat preşedintele.
”De aceea, nu vreau să spun când să aibă loc sau cine ar trebui să candideze. Asta se stabileşte de partide. Pot fi şi independenţi. Dar românii trebuie să conştientizeze importanţa acestor alegeri pentru România şi să meargă la vot. Asta mă preocupă pe mine cel mai mult”, a arătat acesta.
Coaliţia de guvernare se reuneşte miercuri pentru a discuta despre data alegerilor prezidenţiale, pe fondul neînţelegerilor dintre PNL şi PSD privind calendarul acestui scrutin.
PSD insistă ca acestea să aibă loc în luna septembrie, aşa cum s-a stabilit iniţial în coaliţia de guvernare.
Liberalii doresc ca acestea să aibă loc în decembrie, motivând că organizarea scrutinului în septembrie ar încurca activitatea din şcoli şi, în plus, campania electorală în luna august ar fi una atipică, ţinând cont că este o lună de vacanţă.
