Cum face față România iernii și ce se întâmplă cu facturile la energie, Burduja: ”Trecem iarna cu gaz românesc, putem ajuta și Chișinăul”.
Trecem iarna cu gaz românesc, avem suficient, avem și mici cantități pentru export, cum e cazul Republicii Moldova, a declarat joi ministrul Energiei, Sebastian Burduja. El a subliniat că facturile nu se vor modifica față de anul trecut, prețurile fiind plafonate per kilowatt-oră și la energie electrică și la gaz pentru consumatorii casnici.
„Sectorul energetic este un sector complicat, este o țintă predilectă pentru aceste campanii de dezinformare. De aceea, încercăm pe toate canalele disponibile, posibil că ne-ați văzut și pe Tik Tok și pe alte canale, să explicăm pe înțelesul tuturor lucrurile de bază ce înseamnă nivelul de stocare al gazelor în depozite, când le folosim, ciclul de injecție, de extracție ș.a.m.d.
Ce pot să vă asigur este că trecem iarna cu gaz românesc. Avem absolut suficient gaz în depozite, peste 2,1 miliarde de normal metri cubi, plus ceea ce producem noi în timpul sezonului rece, ne acoperă necesarul de consum, ba chiar avem și mici cantități pentru export, cum este cazul în Republica Moldova”, a declarat Burduja, care a respins dezinformările legate de criza gazelor.
Întrebat dacă vor crește facturile la gaz în această iarnă, Burduja a răspuns că acestea vor fi la fel ca în trecut, fiind plafonate per kilowatt-oră și la energie electrică și la gaz pentru consumatorii casnici.
„Aceste plafonări au asigurat României al 4-lea cel mai mic preț la gaz și al 5-lea cel mai mic preț la energie electrică din întreaga Uniune Europeană. Acestea sunt datele Eurostat. Deci trecem iarna cu același nivel per kilowatt-oră. Sigur că valoarea finală a oricărei facturi depinde și de cantitatea consumată, nu doar de câți verbe prețul per kilowatt”, a explicat ministrul Energiei.
Referindu-se la contextul regional și la conflictul Slovacia-Ucraina pe tema transportului de gaze rusesc spre Europa, ministrul Energiei a spus că „prioritatea zero” este să se asigure consumul pentru români și la energie electrică, și la gaze.
„Următoarea prioritate este Chișinăul. Deci sunt frații noștri de peste Prut și acolo mai ales pe energie electrică putem să-i ajutăm, deja i-am ajutat printr-un acord între Nuclearelectrica și Energocom, această companie de peste Prut, de peste 100 de megawați, livrare de energie în bandă și în continuare le vom fi alături.
În al 3-lea rând, dacă avem disponibil, putem să ajutăm și Ucraina. Este mai mult o chestiune tehnică. Eu am vorbit și acum câteva zile cu ministrul omolog din Ucraina. Dacă să spunem, capacitatea transfrontalieră în zona Slovaciei este mai mică, putem să compensăm cu o creștere mai mare a capacității transfrontaliere pe frontiera România-Ucraina.
Nu înseamnă că noi, România, o să le exportăm lor mai multă energie electrică, ci tehnic, e vorba de mai multă energie dinspre Europa, să spunem. Deci, dinspre vest poate să vină înspre Ucraina, trecând și prin România, iar asta nu înseamnă că e produsă neapărat în România”, a precizat Sebastian Burduja.
Îngrijorare printre cetățenii din R. Moldova: ”Nu va fi încălzire, nu va fi lumină. Intrăm într-o criză foarte greu de rezolvat”.
Este îngrijorare la Chișinău după ce chiar din prima zi a anului, gigantul energetic rus de stat Gazprom a întrerupt livrările de gaz către R. Moldova din cauza unei presupuse datorii de 709 milioane de dolari pentru livrările anterioare. Această cifră este contestată vehement de guvernul pro-occidental al Moldovei, care a acuzat Moscova că folosește energia ca instrument politic pentru destabilizarea țării.
Invocând constatările firmelor de audit britanice și norvegiene, Republica Moldova susține că datoria sa se apropie de fapt de 8,6 milioane de dolari.
Femeie din R. Moldova: „Există riscul ca cei din Transnistria să emigreze spre Chișinău sau spre unele județe mai dezvoltate din Moldova sau spre orașe precum Bălți sau Strășeni, ca atunci când a început războiul în Ucraina. Știm cum să gestionăm o criză, dar în ceea ce privește energia și gazele este prima dată când ne confruntăm cu acest lucru. Deci, poate, din punct de vedere economic, nu vom ști cum să gestionăm acest lucru, dar sper că guvernul, restul oamenilor, vor fi buni și receptivi, pentru că este prima dată când ne confruntăm cu acest lucru.”
Bărbat din R. Moldova: „Simt că intrăm într-o criză care va fi foarte greu de rezolvat în acest moment și nu prea văd o cale de ieșire din ea, iar asta mă îngrijorează. Creșterile de prețuri sunt un lucru, dar atunci când nu mai există gaz, este cu totul altceva. Nu va fi încălzire, nu va fi lumină, așa că vom intra într-un an foarte dificil.”
Femeie din R. Moldova: „Probabil va trebui să economisim energie până când vom avea o altă soluție. Chiar sper că oamenii vor lua acest lucru în serios și nu vor risipi energia pe lucruri neesențiale.”
Gazprom a transmis într-o declarație că își rezervă dreptul de a lua măsuri suplimentare, inclusiv rezilierea contractului său cu Moldovagaz, principalul operator de gaze din Moldova, în care compania rusă deține o participație majoritară.
Sistarea va opri fluxul de gaze către centrala electrică Kuciurgan, cea mai mare din țară, care este situată în regiunea separatistă pro-rusă Transnistria.
Săptămâna trecută, guvernul moldovean a introdus măsuri de economisire a energiei începând cu 1 ianuarie, care includ reducerea iluminatului în clădirile publice și comerciale cu cel puțin 30% și funcționarea întreprinderilor mari consumatoare de energie în timpul orelor de vârf.
Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a făcut, miercuri, precizări în legătură cu modul în care România ajută Republica Moldova după oprirea exporturilor de gaze naturale ruseşti prin conductele care tranzitau Ucraina. Potrivit ministrului, exporturile de energie electrică şi gaze naturale se fac din România în Republica Moldova pe baze comerciale, în condiţiile legii, iar sprijinul acordat este „numai în limita volumelor disponibile DUPĂ acoperirea nevoilor proprii” ale României. ”Da, cconsider ca avem o datorie morală sa fim alături de fraţii noştri de peste Prut cu tot ceea ce este posibil”, spune Burduja.
”Astăzi este şi prima zi în care gazul rusesc nu mai tranzitează Ucraina. Rusia a folosit energia ca armă de şantaj timp de decenii, ameninţând mereu cu “închiderea robinetului”. Şi continuă să facă asta. Cei care visează la “gazul ieftin” rusesc să ţină cont că libertatea nu are preţ. Iar fără independenţă energetică nu poate exista nici libertatea, nici securitatea unei ţări”, afirmă ministrul Energiei, Sebastian Burduja.
Oficialul menţionează că „în aceste momente grele”, România este „alături de fraţii de peste Prut”, în condiţiile în care gazul rusesc a fost oprit pentru centrala de la Cuciurgan, din Transnistria, ceea ce înseamnă că Republica Moldova are un deficit de aproximativ 600MW de producţie de energie electrică pentru a-şi acoperi consumul, mizând pe aproximativ 300MW producţie locală.
”Am vorbit în toată această perioadă, zilnic, cu toţi cei implicaţi: Prim-Ministrul Dorin Recean, care este şi ministru interimar al energiei la Chişinău; comisarul european pentru energie, Dan Jørgensen; toţi cei implicaţi în sectorul energetic românesc. Cum ajută România? Nuclearelectrica a încheiat un contract pentru livrarea a 100MW în bandă peste Prut. Sunt discuţii şi cu OMV Petrom pentru 100MW de la centrala pe gaz de la Brazi, şi cu Complexul Energetic Oltenia pentru încă 100-200MW. Există şi cantităţi cumpărate de pe piaţa OPCOM de fraţii noştri de peste Prut. În total, capacitatea tehnică de export de energie electrică din România către Republica Moldova este de 315 MW prin linia Vulcăneşti-Isaccea (400 kV) şi de 115 MW prin cele 4 linii de 110 kV care trec Prutul”, explică ministrul Energiei.
Burduja precizează că Republica Moldova a obţinut creşterea capacităţii transfrontaliere la 600 MW printr-un mecanism de alocare zilnică a capacităţilor neutilizate la alte frontiere, măsură care, confirmată de ENTSO-E, reprezintă un pas important pentru acoperirea cererii.
”În sectorul gazelor naturale, fraţii noştri şi-au asigurat cantităţile necesare consumului. Există şi stocuri comerciale şi de urgenţă de peste 70 de milioane Nm³ în depozitele din România. Capacitatea tehnică de export de gaze naturale prin interconectorul Iaşi-Ungheni este de 6,1 milioane m³/zi, ceea ce poate acoperi întreg consumul dintre Prut şi Nistru, inclusiv în zilele friguroase de iarnă”, declară ministrul.
Pentru „a combate propaganda toxică”, Burduja mai precizează că exporturile de energie electrică şi gaze naturale se fac din România în Republica Moldova pe baze comerciale, în condiţiile legii, iar sprijinul acordat este ”numai în limita volumelor disponibile DUPĂ acoperirea nevoilor proprii” ale României.
”Da, consider ca avem o datorie morală sa fim alături de fraţii noştri de peste Prut cu tot ceea ce este posibil. Mesajul României este clar: fraţii în veci vor fi fraţi. Menirea noastră este de a fi împreună şi împreună cu Europa. Şi aşa va fi. Înainte, împreună!”, încheie ministrul Energiei.
Două companii care furnizează energie electrică în Republica Moldova au cerut o majorare considerabilă a tarifelor la energie electrică, după ce Gazprom a lăsat Transnistria fără gaz, iar Republica Moldova, care importa din regiunea separatistă energie electrică la preţ mai mic, este nevoită acum să-şi asigure necesarul de energie electrică din alte surse, mai scumpe, inclusiv din România.
Premier Energy cere o creştere mai mult decât dublă, de la 2,34 de lei moldoveneşti la 5,13 lei/kWh pentru consumatorii din centrul şi sudul ţării, în timp ce FEE-Nord propune un tarif de 4,53 lei/kWh pentru zona de nord, în condiţiile în care acum un kWh este taxat de companie cu 2,84 lei.
Solicitările vor fi examinate de ANRE, care urmează să elaboreze un proiect de hotărâre în acest sens.
Noile tarife cerute intervin după ce, din cauza sistării gazului rusesc în Transnistria, Republica Moldova îşi asigură necesarul de energie electrică din producţie proprie, dar peste jumătate din acest necesar provine din importuri din România.
Republica Moldova este una dintre ţările cele mai afectate de expirarea acordului de tranzit al gazelor dintre Ucraina şi Gazprom şi a anunţat că va trebui să introducă măsuri pentru a-şi reduce consumul de gaz cu o treime. În aceste condiţii, cea mai mare parte a necesarului de energie electrică în Republica Moldova, adică 62%, va fi acoperită prin importuri din România.
În luna ianuarie 2025, necesarul de consum de energie electrică al Republicii Moldova (pe malul drept al râului Nistru) va fi acoperit printr-o combinaţie de producţie locală şi importuri din România, conform unui anunţ al companiei SA Energocom.
