Primarul Sectorului 5, Cristian Popescu Piedone, a afirmat joi, la scurt timp după ce PSD și PNL au anunțat că nu îl vor susține în cursa pentru Primăria Capitalei, că merge până la capăt și că va avea susținerea altor partide politice.
Prima reacție a lui Cristian Popescu Piedone, după ce a pierdut sprijinul PSD la Primăria Capitalei! Declarația lui Cristian Popescu Piedone a venit la scurt timp, după ce președintele PSD, Marcel Ciolacu, a anunțat că social-democrații nu îl vor susține pentru Primăria Capitalei și că, în urma discuții cu liberalii, nici aceștia nu-l vor susține.
Prima reacție a lui Cristian Popescu Piedone, după ce a pierdut sprijinul PSD la Primăria Capitalei!
Piedone a subliniat că anunțul lui Marcel Ciolacu nu îl sperie și că îi face viața mai frumoasă. Mai mult, el a ținut să precizeze că PSD a vrut o victorie în Capitală.
”Vestea îmi face viața mai luminată, se clarifică apele. Nu mă susține PSD. Ei spuneau în sondaje, că 60% din votanții PSD s-au săturat de sondaje sterile. Nu mă sperie, mă motivează merg până la capăt. E păcat că PSD nu a vrut o victorie”, a declarat Primarul Sectorului 5.
De asemenea, Cristian Popescu a mai spus că va fi susținut de mai multe partide, pentru că Bucureștiul nu se limitează numai la PSD și la PNL.
”Ei s-ar fi ajutat, pe mine mă ajută cetățenii Bucureștiului. Credeți că România nu s-a săturat de politica de culise? Despre Piedone poți spune orice. Nu că e bun politician, dar e bun gospodar. Nu sunt narcisist. Le transmit celor de la PSD că voi avea susținerea mai multor partide. Nu știu – Arici Pogonici, partidul extratereștilor, nu numai PSD și PNL există în București. Mi-am ocupat locul 1, eu mă gândesc pe cine să pun viceprimar”, a continuat Piedone.
În plus, Cristian Popescu Piedone a afirmat că nu-i e frică de nimeni și că cel mai bun sondaj, în care conduce detașat, este făcut de propria soacră.
”Pe cine să bată măr Burduja? Fizic, intelectual, cu ce să ne bată? Infrastructura lui din spate poate veni cu diverse regii. Știu că sunt monitorizat. Nu mi-e frică de nimeni. Cine e Gabriela Firea? Eu cred în soacră-mea care are 84 de ani și face sondajul realității. Nu cred în nici un sondaj. Din cei 48% care sunt nehotărâți, 30% sunt ai lui Piedone”, mai spus Cristian Popescu.
PSD nu îl susține pe Piedone la Primăria Capitalei. Ciolacu: Dacă va fi o candidatură comună, nu e nici Firea, nici Burduja.
PSD nu îl va susţine pe Cristian Popescu Piedone la Primăria Capitalei, au precizat surse politice dinspre PSD. Dacă în şedinţa coaliţiei se decid candidaturi separate ale PNL şi PSD pe Bucureşti, atunci social-democraţii vor merge cu Gabriela Firea, în schimb, dacă vor fi candidaturi comune, candidatul nu va fi nici Gabriela Firea nici Sebastian Burduja. La sectoare, se ia în calcul susţinerea comună a actualilor primari şi candidaţi comuni în sectoarele conduse de pimari USR.
PSD nu îl va susţine pe Cristian Popescu Piedone la Primăria Capitalei, a declarat președintele partidului, Marcel Ciolacu, într-o discuție cu jurnaliștii, la Palatul Victoria. Acesta a precizat că Gabriela Firea va fi candidatul PSD la Primăria Capitalei dacă PNL și PSD merg separat în alegerile din București.
În schimb, dacă vor fi candidaturi comune, candidatul nu va fi nici Gabriela Firea nici Sebastian Burduja. „Dacă mergem cu candidat comun, nu este nici Burduja, nici Firea”, a spus Ciolacu, fără a preciza cine ar putea fi acest candidat.
Coaliţia s-a reunit, joi, de la ora 17.00, pentru a discuta despre lista comună la europarlamentare şi candidaţii la alegerile locale, în Capitală.
Variantele luate în calcul în coaliţie sunt fie candidaturi comune PSD-PNL la Capitală şi sectoare, fie candidaturi separate la Primăria Generală şi candidaturi comune ale celor două formaţiuni la primăriile de sector.
În cazul în care PNL şi PSD vor avea candidaţi separaţi, PSD va merge în cursa pentru Primăria Capitalei cu Gabriela Firea. În schimb, în cazul unei candidaturi comune cu PNL, atunci candidatul nu va fi nici Gabriela Firea, nici Sebastian Burduja din partea PNL.
Liberalii au anunţat deja că merg cu Sebastian Burduja, în varianta în care au candidat propriu la alegerile pe Bucureşti.
La sectoare, în schimb, se ia în calcul candidaturi comune ale PSD şi PNL, cu susţinerea actualilor primari în funcţie, şi candidaţi agreaţi în sectoarele conduse de USR.
Exectivul a adoptat, luni, hotărârea de Guvern privind aprobarea calendarului acţiunilor din cuprinsul perioadei electorale la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2024 şi la alegerile pentru autorităţile administraţiei publice locale din anul 2024. Conform calendarului aprobat, pe 12 martie începe perioada electorală, iar în termen de 5 zile, cel mai târziu la data de 16 martie 2024, vor fi desemnaţi judecătorii din Biroul Electoral Central (BEC) şi va fi stabilit modelul listei electorale permanente, modelul listei electorale speciale, al copiei de pe lista electorală specială, al listei electorale suplimentare, al extrasului de pe lista electorală suplimentară, a modelului listei susţinătorilor, a modelului buletinului de vot la alegerea membrilor României în Parlamentul European din data de 9 iunie 2024.
Astfel, Guvernul a aprobat, luni, calendarul acţiunilor din perioada electorală pentru alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European şi pentru alegerile pentru autorităţile administraţiei publice locale, din anul 2024, arată comunicatul de presă al Executivului.
În data de 19 martie începe perioada de depunere la biroul electoral central a protocoalelor de constituire a alianţelor electorale la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European.
De asemenea, în termen de 10 zile de la începerea perioadei electorale, dar nu mai târziu de 21 martie 2024, vor fi stabilite modelele ştampilelor electorale şi modelul timbrului autocolant.
În termen de 10 zile de la data constituirii Biroului Electoral Central, dar cel mai târziu în data de 27 martie 2024, se va încheia perioada de depunere la biroul electoral central a protocoalelor de constituire a alianţelor electorale la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2024.
Cu cel puţin 24 de ore înaintea tragerii la sorţi a celor 3 judecători în biroul electoral pentru secţiile de votare din străinătate, cel mai târziu la data de 9 aprilie, se va aduce la cunoştinţă publică data la care va avea loc această tragere la sorţi.
Cel mai târziu până la data de 10 aprilie 2024, se vor depune cererile de înscriere în listele electorale speciale pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European din anul 2024. Este vorba despre cetăţenii cu drept de vot ai statelor membre ale Uniunii Europene, altele decât România, care au domiciliul sau reşedinţa în România.
Tot cel mai târziu până pe data de 10 aprilie 2024, ora 24, vor fi depuse şi înregistrate candidaturile la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2024, iar în termen de 24 de ore de la înregistrarea candidaturii se vor înainta, către Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, declaraţiile pe propria răspundere ale candidaţilor referitoare la faptul că au avut sau nu calitatea de lucrători ai Securităţii sau de colaboratori ai acesteia.
În data de 11 aprilie 2024 se va aduce la cunoştinţă publică a listelor de candidaţi şi a candidaturilor independente la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European.
Pe 29 aprilie 2024 rămân definitive candidaturile la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European, iar pe 30 aprilie 2024 se va stabili numărul de ordine de pe buletinele de vot a partidelor politice, organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţelor politice şi alianţelor electorale care au depus liste de candidaţi, precum şi a candidaţilor independenţi.
Până la data de 1 mai 2024 vor fi aduse la cunoştinţă publică declaraţiile de avere şi de interese ale candidaţilor la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2024.
De la data de 16 aprilie 2024 începe perioada de înregistrare a alianţelor electorale la alegerile pentru autorităţile administraţiei publice locale din anul 2024 şi de depunere a candidaturilor pentru aceste alegeri.
Cel mai târziu până la data de 15 aprilie 2024, vor fi desemnaţi preşedinţii birourilor electorale de circumscripţie şi locţiitorii acestora.
În maximum 10 zile de la data înfiinţării birourilor electorale de circumscripţie, cel mai târziu la data de 25 aprilie 2024, se va încheia perioada de înregistrare a alianţelor electorale la alegerile pentru autorităţile administraţiei publice locale din anul 2024.
Cetăţenii cu drept de vot care şi-au stabilit reşedinţa de mai mult de 6 luni înaintea datei scrutinului în circumscripţia electorală în care au loc alegeri vor depune la primar, până cel mai târziu cu 45 de zile înaintea datei scrutinului, adică până pe 25 aprilie 2024, solicitările de înscriere în Registrul electoral cu adresa de reşedinţă.
Tot în data de 15 aprilie se încheie perioada de înregistrare a alianţelor electorale la alegerile pentru autorităţile administraţiei publice locale din anul 2024.
Cel mai târziu cu 40 de zile înaintea datei alegerilor, adică 30 aprilie 2024, se va solicita acordarea timpilor de antenă, către conducerile posturilor de radiodifuziune şi televiziune, publice şi private sau, după caz, ale studiourilor teritoriale ale acestora, la alegerile pentru autorităţile administraţiei publice locale.
Data de 30 aprilie este şi data limită de depunere a candidaturilor la alegerile locale.
La data de 8 mai 2024 rămân definitive candidaturile la alegerile pentru autorităţile administraţiei publice locale din anul 2024.
Pentru ambele scrutinuri, până la data de 10 mai 2024 se va aduce la cunoştinţă publică delimitarea şi numerotarea fiecărei secţii de votare din ţară, precum şi a sediilor acestora, precum şi aducerea la cunoştinţă publică a delimitării şi numerotării fiecărei secţii de votare din ţară, precum şi a sediilor acestora.
De asemenea, în data de 10 mai 2024, va începe campania electorală, care se va încheia pe 8 iunie 2024, la ora 7.00.
Pe 9 iunie 2024, la ora 7.00, va începe procesul de votare, pentru ambele scrutinuri, şi se va încheia în aceeaşi zi, la ora 22.00.
Alegătorii care la ora 22:00 se află la sediul secţiei de votare, precum şi cei care se află la rând în afara sediului secţiei de votare pentru a intra în localul de vot pot vota până cel mult la ora 23.59.
După numărarea voturilor şi soluţionarea eventualelor sesizări sau contestaţii, rezultatele alegerilor alegerile pentru autorităţile administraţiei publice locale şi pentru membrii din România în Parlamentul European, din anul 2024, vor fi validate şi publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I.
