Ședință de Guvern 25 septembrie 2023. Marcel Ciolacu, merge înainte cu pachetul de măsuri fiscale pe austeritate: ”Pun interesul României mai presus de orice. Nu există niciun risc”.
Marcel Ciolacu: ”Avem, astăzi, forma finală a măsurilor fiscal-bugetare. Acesta este actul pe care am decis să îmi asum răspunderea în Parlament. Nu se poate vorbi de austeritate când o măsură cheie este creşterea salariului minim cu 10%.”
Premierul Marcel Ciolacu a declarat luni, în deschiderea şedinţei de Guvern, că Guvernul are forma finală a măsurilor fiscal-bugetare, după consultările cu toţi partenerii sociali şi o bună parte dintre propunerile lor se regăsesc în acest proiect. ”Acesta este actul pe care am decis să îmi asum răspunderea în Parlament”, a spus şeful Executivului. El a dat asigurări că nu se poate vorbi de austeritate când o măsură cheie este creşterea salariului minim cu 10% de la 3.000 la 3.300 de lei, iar în construcţii, prin ordonanţă de urgenţă, măresc salariul minim cu 12.5% până la 4.500 de lei.
”Acest Guvern nu creşte însă TVA-ul general. Şi păstrăm la 9% TVA-ul pentru alimente şi medicamente. La fel cum păstrăm TVA-ul cel mai mic, de 5% la lemne de foc, energie, gaze şi cărţi. Deci nu există niciun risc pentru ca preţurile să crească”, a mai spus Ciolacu.
”Avem, astăzi, forma finală a măsurilor fiscal-bugetare, după consultările cu toţi partenerii sociali sindicate, patronate, ONG-uri, dar şi cu administraţia locală. O bună parte dintre propunerile lor se regăsesc în acest proiect. Acesta este actul pe care am decis să îmi asum răspunderea în Parlament! Sunt măsuri care vizează stoparea risipei bugetare, combaterea evaziunii şi reaşezarea sistemului fiscal pe baze echitabile. România nu-şi mai permite facilităţi şi privilegii de 75 de miliarde de lei, plus o evaziune fiscală de 150 de miliarde de lei pe an. Adunate înseamnă 15% din PIB, nu există vreun exemplu de stat modern care să poată funcţiona în asemenea condiţii”, a spus premierul în deschiderea şedinţei.
Marcel Ciolacu a afirmat că ”bugetul României se bazează pe taxele plătite de salariaţi, pe consumul acestora şi pe investiţiile publice”.
”Avem însă un paradox aberant: cea mai mare impozitare a muncii din Europa, dar printre cele mai mici taxe şi impozite din Europa pe capital. Ca premier, eu sunt obligat să pun interesul României mai presus decât interesele unor grupuri nemulţumite că fac profituri nu de miliarde de euro, ci ”doar” de sute de milioane de euro. Şi există un interes vital: acela să nu ajungem la stoparea fondurilor europene şi a reformelor din PNRR. Însumat, vorbim de o miză uriaşă, peste 70 de miliarde de euro şi de aderarea României la OECD, care ar aduce un aflux de investiţii străine în ţara noastră! NU îmi voi asuma să pun în pericol asemenea obiective strategice ale ţării”, a arătat şeful Executivului.
Marcel Ciolacu a mai spus: ”Am văzut tot felul de interpretări ale unora cum că aceste decizii aduc austeritatea. Adevărul este ca austeritate a fost când s-au tăiat în 2010 salarii şi pensii şi s-a majorat TVA-ul de la 19 la 24%. Atunci românii au fost sărăciţi şi s-a prăbuşit puterea de cumpărare. Acest Guvern nu creşte însă TVA-ul general. Şi păstrăm la 9% TVA-ul pentru alimente şi medicamente. La fel cum păstrăm TVA-ul cel mai mic, de 5% la lemne de foc, energie, gaze şi cărţi. Deci nu există niciun risc pentru ca preţurile să crească”.
”În plus, nu se poate vorbi de austeritate când o măsură-cheie este creşterea salariului minim cu 10% de la 3.000 la 3.300 de lei. Iar în construcţii, prin ordonanţă de urgenţă, mărim salariul minim cu 12.5% până la 4.500 de lei. Vorbim astfel de o creştere a salariului minim pentru 2 milioane de oameni, iar angajaţii obişnuiţi nu vor plăti nicio taxă în plus”, a completat Ciolacu.
”Este adevărat, unii nu vor mai fi şefi la stat. Se vor desfiinţa mii de posturi de şefi, cu toată liota de consilieri, şoferi şi secretare. Este cea mai ambiţioasă reformă a aparatului bugetar de după revoluţie şi ar fi fost de aşteptat ca acest proces să fie demarat mai devreme. Nu s-a întâmplat, aşa că o fac eu acum. Nu am de gând să dau vreun pas înapoi. Este nevoie de reformă majoră şi sunt pregătit să mi-o asum fiindcă este singura şansă pentru a continua dezvoltarea României”, a afirmat Ciolacu.
Guvernanții s-au răzgândit! Decizie importantă cu privire la tichetele de masă. Decizie importantă în ceea ce privește tichetele de masă, în urma negocierilor de astăzi, între Marcel Ciolacu, Nicolae Ciucă și Marcel Boloș.
Negocieri dure în această dimineață între premierul Marcel Ciolacu, Ministrul de Finanțe, Marcel Boloș, dar și liderul liberal, Nicolae Ciucă.
În urma discuțiilor au fost luate decizii importante cu privire la măsurile de austeritate pentru care Guvernul își va asuma răspunderea în Parlament.
De exemplu, s-a stabilit că TVA-ul în cazul festivalurilor și concertelor va crește de la 5% la 9%. La fel se va întâmpla și pentru evenimentele culturale. Asta după ce, inițial, Ministrul de Finanțe, Marcel Boloș, anunțase că TVA-ul va rămâne la valoarea de 5%.
O altă decizie importantă stabilită astăzi este cea asupra tichetelor de masă. Legea pusă în dezbatere permitea ca acestea să fie plătite atât cash, cât și sub formă de carduri restricționate, în funcție de decizia angajatorului. În urma discuțiilor de astăzi, s-a revenit asupra deciziei, iar tichetele de masă vor putea fi plătite doar pe carduri restricționate, așa cum au cerut firmele.
Cu toate acestea, săptămâna următoare, în Guvern, va fi adoptat un proiect potrivit căruia vor fi reduse comisioanele firmelor care administrează aceste tichete de masă.
Totodată, se elimină limitarea de 2,5% din venituri pentru cheltuieli pe care primăriile le pot face cu activitățile culturale sau sportive.
De asemenea, s-a decis ca la nivelul administrațiilor locale, primării, Consilii Județene, să se reducă doar 10% din posturile pe care fiecare unitate administrativ teritorială le are.
O mulțime de alte măsuri, care erau deja bătute în cuie în proiectul propus de Guvern, rămân neschimbate.
De exemplu, toți angajații din România vor plăti contribuție la asigurările de sănătate. De asemenea, există și un impozit pe venit care va fi plătit de IT-iștii care câștigă mai mult de 10.000 de lei pe lună.
Totodată, bugetarii care au un venit mai mare de 8000 de lei pe lună rămân fără vouchere de vacanță și fără indemnizație de hrană, iar firmele vor avea parte de o serie întreagă de taxe noi. De exemplu 1% din cifra de afaceri pentru marile companii, 1% din cifra de afaceri pentru bănci pe lângă impozitul de 16%.
Cel mai probabil, măsurile vor ajunge astăzi pe masa Guvernului pentru a fi adoptate.
Premierul şi ministrul Finanțelor s-au întâlnit, în această dimineață, cu liderul liberal Nicolae Ciucă, pentru a stabili forma finală a Ordonanței austerității.
Unul dintre punctele disputate este TVA-ul pentru bilete la concerte și festivaluri. În timp ce Marcel Ciolacu dorește 19%, Marcel Boloș vrea 5%. Surse guvernamentale spun că s-ar putea ajunge la un compromis de 9%.
O decizie trebuie luată și în privința tichetelor de masă. Guvernul trebuie să decidă dacă va permite ca banii să fie plătiți în numerar sau să îi vireze pe carduri speciale, așa cum se întâmplă în prezent. Firmele cer să fie păstrate cardurile.
O altă măsură asupra căreia s-ar putea reveni este limitarea la 2,5% din bugetul primăriilor, pentru cheltuielile cu evenimente sportive sau culturale. De asemenea, Primăriile și Consiliile Județene vor fi nevoite sa taie doar 10% din posturi. Nici supra-taxarea pe finanțarea ONG-urilor nu rămâne bătută în cuie.
Rămâne stabilit însă faptul că toți angajații vor plăti 10% pentru contribuția de asigurări sociale de sănătate. Fără excepții. Iar angajații din IT vor avea impozit de 10% pe venit, dacă sunt plătiți cu peste 10 mii de lei, lunar.
Iar bugetarii care au un salariu net de peste 8.000 lei nu vor mai primii voucherele de vacanță și indemnizația de hrană.
Casele şi mașinile scumpe vor fi taxate cu 0,3% pe an. Iar marile companii vor plăti 1% din cifra de afaceri şi 16% impozit pe profit. IMM-urile cu venituri de maximum 60.000 euro vor plăti și ele 1%. Dacă au venituri mai mari, taxa crește la 3 procente.
Guvernul urmează să adopte Legea privind unele măsuri fiscale, dar înaintea ședinței de Guvern a avut loc o întâlnire la care au participat premierul Marcel Ciolacu, ministrul de Finanțe, Marcel Boloș și președintele PNL, Nicolae Ciucă. Inițial, ședința de Guvern pentru adoptarea legii ar fi trebuit să aibă loc la ora 13.00, dar aceasta a fost amânată cu 2 ore și va începe la ora 15.00.
Totul se datorează discuțiilor și modificărilor de ultimă oră efectuate în cadrul legii. În urma discuțiilor s-a stabilit ca tichetele de masă fie plătite doar pe carduri restricționate, ceea ce înseamnă că românii nu vor mai primi tichetele în format fizic ci niște carduri care vor fi alimentare cu sumele necesare, iar acesta vor putea fi cheltuite doar pe anumite tipuri de produse. Totodată, se elimină limitarea de 2,5% din venituri pentru cheltuieli pe care primăriile le pot face cu activitățile culturale sau sportive. De asemenea, s-a decis ca la nivelul administrațiilor locale, primării, Consilii Județene, să se reducă doar 10% din posturile pe care fiecare unitate administrativ teritorială le are.
Premierul Marcel Ciolacu, a demarat procedurile finale pentru angajarea răspunderii Guvernului în fața Parlamentului pe Legea privind măsurile fiscale. Angajarea raspunderii pe noile taxe, pe masa Guvernului.
Ulterior, Marcel Ciolacu va lăsa spațiu pentru a se adopta evenuale amendamente, iar în cursul zilei de marți sau cel târziu miercuri dimineață se va merge în Parlament pentru angajarea răspunderii.
Conform procedurilor, din momentul în care Guvernul Ciolacu și-a angajat răspunderea în fața Parlamentului curge un termen de 3 zile pentru depunerea moțiunii de cenzură.
În acest moment, opoziția este divizată, iar șansele unei moțiuni de cenzură sunt foarte mici.
În schimb, premierul Marcel Ciolacu se așteaptă ca această lege să fie contestată la Curtea Constituțională. USR, prin vocea lui Cătălin Drulă, deja a anunțat că va ataca legea la CCR, dar este posibil ca și alte partide să se ralieze demersului USR.
Practic, chiar dacă legea va trece prin angajarea răspunderii, marți, în Parlament este posibil să mai existe modificări ca urmare a unor decizii ale Curții Constituționale.
Premierul Marcel Ciolacu a declarat, miercuri, referitor la proiectul de lege privind unele măsuri fiscal bugetare pentru asigurarea sustenabilităţii financiare a României pe termen lung care este în primă lectură în şedinţa de miercuri a Executivului, că iniţiativa legislativă îşi propune să stimuleze munca cinstită şi să descurajeze ”portiţele de optimizare fiscală şi evaziune”.
Şeful Guvernului a mai spus că un instrument nou în reducerea fraudei şi a evaziunii fiscale va fi E-sigiliu, prin care va putea fi urmărită trasabilitatea mărfurilor şi o altă măsură va fi impozitate cu 70% sumele nejustificate de persoanele fizice.
Prim-ministrul a amintit că salariul minim pe economie va creşte de la 3.000 la 3.300 lei şi în construcţii, de la 4.000 lei la 4.500 lei.
”Taxăm suplimentar profitul băncilor şi, mai ales, venim cu o nouă filozofie în cazul companiilor mari, care vor plăti un impozit de minim 1% din cifra de afaceri”, a mai precizat Ciolacu. Şeful Executivului a oferit asigurări că nu va fi mărită cota generală dde TVA de 19% şi va fi păstrată o cotă reduă de 5% a lemne, energie termică, cărţi, manuale şi evenimente culturale, respectiv cota de 9% la alimente şi medicamente.
Ministrul Finanţelor, Marcel Boloş, a declarat duminică, despre pachetul de măsuri fiscale, că nu a fost discutat în spaţiul public doar ca să se afle în treabă, ci este necesar pentru că avem problema cu deficitul şi fondurile europene. ”Noi pentru aceasta încercăm să luptăm, să nu compromitem dezvoltarea şi modernizarea României pe termen lung. la mijloc sunt 75 de miliarde de euro care pot fi suspendate în orice clipă dacă avem această problemă a deficitului bugetar”, a precizat ministrul.
Despre măsurile la care nu se poate renunţa sub nicio formă, ministrul Finanţelor a arătat că sunt trei paliere, unul se referă la reducerea de cheltuieli publice, al doilea de combatere a evaziunii fiscale şi abia al treilea este cel cu privire la măsurile fiscal-bugetare.
”Nu am lăsat totul pe umerii contribuabililor, dar nici nu putem să tolerăm zonele de optimizare fiscale sau să tolerăm la neşfârşit dezechilibrele bugetare care se manifestă în marile sisteme publice. Uitaţi-vă ce este la fondul de sănătate, unde 1,2 milioane de asiguraţi nu plătesc contribuţia la asigurările de sănătate. Unde în lumea aceasta un asigurat sau un angajat nu plăteşte pensie sau asigurarea de sănătate. Acestea sunt lucruri elementare, de bun simţ şi noi avem în continuare această problemă cu marile sisteme publice”, a mai declarat Boloş.
ANGAJAȚII CARE VOR PLĂTI PENTRU GAURA DE LA BUGET
– Eliminarea facilităților fiscale pentru:
– IT – plata impozitului pe venit pentru salarii de peste 10.000 lei
– construcții, agricultură, industrie alimentară – plata CASS
– Bani pentru tichetele de masă (plata 10% CASS)
– Vouchere de vacanță pentru bugetarii cu salarii de până în 8.000 lei net
NOI TAXE PENTRU MEDIUL PRIVAT
– Taxă de 1% din cifra de afaceri pentru marile companii
– Impozit de 1% din cifra de afaceri pentru bănci
– Noua schemă de impozitare pentru microîntreprinderi
AUSTERITATEA ADUCE SCUMPIRI ÎN LANȚ
– Taxă pe lux 0,3%:
– proprietăți: 500.000 euro
– mașini: 75.000 euro
– TVA 5%: 9% livrarea alimentelor de înaltă valoare calitativă
– TVA 9%: 19% bere fără alcool și alimente cu zahăr adăugat
– Creșterea accizelor la alcool și tutun
