Premierul Nicolae Ciucă a avut, miercuri, la Bruxelles, o întrevedere cu secretarul general al Alianței Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg. Cei doi au susținut o conferință de presă comună.
Premierul Nicolae Ciucă a declarat, miercuri, în cadrul unei conferințe de presă alături de secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, că având în vedere comportamentul „agresiv, iresponsabil și impredictibil al Rusiei” ”am accentuat necesitatea ca NATO să monitorizeze atent în continuare situaţia din Marea Neagră”.
”Luna următoare, în București, va avea loc o întâlnire NATO. Președintele Putin răspunde cu atacuri tot mai puternice asupra Ucrainei și asupra civililor”, a spus Jens Stoltenberg.
Aveți una dintre cele mai importante regiuni NATO. Luna următoare, în București, va avea loc o întâlnire NATO. Am văzut că Rusia a acuzat Ucraina că se pregătește să folosească atacuri cu bomba murdară. E absurd. Aliații răspund și spun că Rusia folosește astfel de informații ca un pretext. În fiecare săptămână, forțele Ucrainene resping atacurile. Continuăm și noi să ne protejăm alianța de la Marea Neagră până la Marea Baltică. Mesaj clar: ”NATO e pregătită să apere România și Marea Neagră. Războiul Rusiei a transformat părți din Marea Neagră într-un câmp luptă. Au fost lansate rachete. Forțele ruse au blocat ucrainenii în porturi și au cauzat o criză alimentară”, a mai spus șeful NATO.
”Am discutat despre ameninţările şi provocările de securitate din regiunea Mării Negre, recunoscută ca zonă de importanţă strategică pentru Alianţă prin noul Concept Strategic al NATO.
Securitatea în regiune continuă să fie afectată de războiul ilegal de agresiune dus de Rusia împotriva Ucrainei.
Am exprimat îngrijorarea pentru efectele ample pe care comportamentul agresiv şi iresponsabil al Rusiei le poate genera pe termen lung pentru securitatea regională şi pentru securitatea euroatlantică, precum şi pentru stabilitatea globală.
Având în vedere dinamica ridicată a acestor evoluţii, cât și impredictibilitatea comportamentului Rusiei, am accentuat necesitatea ca NATO să monitorizeze atent în continuare situaţia din Marea Neagră. Acest război arată, din păcate, ceea ce România susţine de mult timp: relevanţa strategică a Mării Negre pentru NATO, pentru interesele majore de securitate ale Alianţei.
Astfel, implementarea deciziilor adoptate la Madrid pentru consolidarea fermă şi durabilă a posturii aliate, inclusiv pe Flancul Estic şi în ţara noastră, este crucială.
Crearea Grupului de luptă condus de Franţa, la care contribuie și contingente de militari din Țările de jos şi Belgia, reprezintă o materializare a acestor decizii şi o dovadă concretă a solidarităţii și unității care caracterizează Alianta noastră.
Mulţumesc, şi cu acest prilej, Franței, Olandei și Belgiei pentru implicare şi solidaritate şi de asemenea mulțumesc Statelor Unite pentru prezența lor în România.
Am apreciat rolul activ şi implicarea substanţială a Secretarului General în adoptarea unor decizii vizionare, în sprijinul securităţii euroatlantice şi am încurajat continuarea acestor eforturi în perioada următoare, pentru implementarea deciziilor adoptate.
Punerea în aplicare deplină a tuturor celor decise de liderii aliaţi este o prioritate absolută.
Consolidarea posturii de descurajare şi apărare a NATO în ansamblul său, de o manieră unitară şi coerentă, este esenţială pentru ca Alianţa să poată răspunde prompt şi eficient tuturor ameninţărilor cu care se confruntă.
Am subliniat miza continuării sprijinului şi asistenţei pentru Ucraina. De asemenea, am reiterat sprijinul pentru integrarea euroatlantică a Ucrainei, asumat încă din 2008, la Summitul de la Bucuresti.
Am accentuat, de asemenea, că Republica Moldova şi Georgia, partenerii noştri cei mai vulnerabili ca efect al războiului Rusiei contra Ucrainei, au nevoie de susţinerea noastră. În acest sens, am prezentat decizia României de a contribui financiar la Fondurile Voluntare NATO dedicate acestor state, cu 1.300.000 dolari (400.000 USD pentru Ucraina, 600.000 USD pentru Republica Moldova, 300.000 USD pentru Georgia). Toate aceste contribuţii reprezintă o reflectare practică a importanţei speciale acordate de România, în mod constant, politicii NATO de parteneriate.
România rămâne pe deplin angajată în îndeplinirea tuturor obligaţiilor care îi revin şi vom continua să fim un contribuitor responsabil şi activ la promovarea securităţii şi stabilităţii euroatlantice.
Creşterea bugetului pentru apărare, la 2,5% din PIB, este un demers concret în acest sens, în spiritul solidarităţii aliate.
Am menţionat, de asemenea, importanţa viitoarei reuniuni ministeriale de externe a NATO, pe care o vom găzdui la Bucureşti la sfârşitul lunii noiembrie în acest an. Decizia ca România să fie statul gazdă pentru acest eveniment reprezintă o recunoaştere a rolului activ, a relevanţei şi aprecierii de care ţara noastră se bucură în cadrul NATO”, a declarat premierul Nicolae Ciucă într-o conferință de presă comună susținută alături de secretarul general al Alianței Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, la Bruxelles.
Jens Stoltenberg, în conferinţă de presă comună cu Ciucă: Nu voi face speculaţii cât va dura războiul. ”Aliaţii şi partenerii NATO sunt pregătiţi să sprijiine Ucraina oricât va fi necesar. Nu îl putem lăsa pe preşedintele Putin să câştige”.
Secretarul general al NATO Jens Stoltenberg a declarat, întrebat dacă războiul din Ucraina s-ar putea încheia până la finalul anului viitor, că nu doreşte să facă speculaţii în acest sens, însă aliaţii şi partenerii NATO sunt pregătiţi să ofere sprijin Ucrainei oricât va fi necesar. El a adăugat că războiul pe care îl duce preşedintele rus Vladimir Putin nu a început în luna februarie a acestui an, ci în anul 2014, odată cu anexarea ilegală a Crimeii şi a preluat controlul în zona estică a regiunii Donbas, iar ce s-a întâmplat în acest an a fost o escaladare şi un război în toată regula pe care Putin îl duce în prezent.
”Războaiele sunt prin natura lor imprevizibile, dar ce am văzut, în ultimele săptămâni şi luni, este că forţele ucrainene devin tot mai puternice.Au reuşit să respngă trupele ruseşti din nord, din jurul Kievului, au obţinut ofensiva în Donbas şi au eliberat teritorii în Harkov şi în sud. Acesta este un exemplu foarte bun de curaj al forţelor armate ale Ucrainei şi avem mult respect pentru acest lucru şi conducerii politice a Ucrainei şi forţelor lor armate. Dar desigur sprijinul pentru aliaţii şi partenerii NATO a fost unul vital pentru progresul în succesul lor. Am văzut că Ucraina a reuşit să recupere, în ultimele săptămâni şi luni. Aş mai vrea să adaug că războiul nu a început în luna februarie a acestui an. Războiul a început în 2014, când preşedintele Putin a anexat ilegal Crimeea şi a preluat controlul asupra regiunii estice a Donbas-ului. Ce s-a întâmplat în februarie, a fost o escaladare şi un război în toată regula, o agresiune militară a Rusiei împotriva Ucrainei”, a afirmat, Jens Stoltenberg, întrebat miercuri, într-o conferinţă de presă comună cu premierul Ciucă, cum va evolua războiul din Ucraina şi dacă se va încheia până la finalul anululi viitor.
El a mai precizat că Vladimir Putin nu poate fi lăsat să câştige acest război, pentru că ar fi o tragedie pentru ucraineni şi i-ar vulnerabiliza şi pe aliaţii NATO.
”Nu voi face speculaţii cât va dura războiul. Voi spune doar două lucruri. Primul este că noi suntem pregătiţi să susţinem Ucraina oricât va fi necesar. Nu îl putem lăsa pe preşedintele Putin să câştige. Ar fi un dezastru, o tragedie pentru ucraineni, dar ne-ar face şi pe noi, aliaţii NATO, mai vulnerabili. Lecţia învaţată de la Ucraina pentru preşedintele Putin este că el nu poate să îşi atingă scopurile, folosind forţa armată, iar asta va fi o lecţie nu doar pentru el, dar şi pentru alţi lideri autoritari din jurul lumii. Al doilea mesaj este că cele mai multe războaie se încheie la masa negocierilor şi, în acelaşi timp, ştim că ceea ce Ucraina poate să realizeze la masa negocierilor depinde de forţa pe câmpul de luptă. De aceea noi trebuie să îmbunătăţim forţa de negociere a Ucrainei prin asigurarea sprijinului militar. Exact asta fac aliaţii NATO, încearcă să maximizeze probabilitatea unui rezultat acceptabil pentru Ucraina şi să minimalizeze timpul în care ajungem la acest rezultat, deoarece cu cât este mai puternică Ucraina pe câmpul de luptă, cu atât este mai probabil să avem o soluţie politică prin care Ucraina să iasă câştigătoare, ca stat suveran şi independent”, a completat Stoltenberg.
