Marcel Ciolacu anunță că, România va da în judecată Austria la Curtea de Justiție a UE dacă se va opune iar aderării la Schengen, Austria reacționează.
Premierul Marcel Ciolacu a declarat într-un interviu acordat publicației austriece Der Standard, că România va da în judecată Austria la Curtea Europeană de Justiție și va cere despăgubiri, dacă guvernul de la Viena se va opune din nou aderării României la Schengen.
Potrivit calculelor, prejudiciul cauzat României de veto-ul Austriei este de cel puțin două procente din produsul intern brut, adică câteva miliarde de euro.
Der Standard: ”Ce strategie veți avea pentru a-l convinge pe cancelarul austriac să renunțe la veto-ul împotriva aderării la Schengen?”
Marcel Ciolacu: ”Cancelarul federal Karl Nehammer ne-a informat cu doar câteva zile înainte de întâlnirea Consiliului UE că nu va sprijini aderarea României. Acest lucru a dus la frustrare în rândul autorităților și al românilor. Ceea ce nu pot accepta este explicația că veto-ul Schengen ar avea legătură cu campania electorală din Austria. Spania, țară aflată la președinția UE, sprijină acum aderarea României la spațiul Schengen și se asigură că această temă va fi pe ordinea de zi – fie în octombrie, fie pe 4 sau 5 decembrie la Consiliul miniștrilor de interne ale UE. Toate celelalte state – cu excepția Austriei – susțin și ele aderarea României. Nu este adevărat ceea ce spune Nehammer și anume că prin România are loc o migrație crescută. De asemenea, am introdus controale comune la frontieră împreună cu Serbia pentru a scoate această problemă din discuție. Totuși, dacă cancelarul Nehammer își va folosi din nou dreptul de veto în mod nejustificat, în calitate de prim-ministru va trebui să contest decizia Austriei la Curtea Europeană de Justiție.”
Der Standard: ”Dacă Nehammer spune din nou nu, veți merge la Curtea Europeană de Justiție?”
Marcel Ciolacu: ”Categoric, da!”
Der Standard: ”Cât de scump ar putea fi pentru Austria un astfel de proces?”
Marcel Ciolacu: ”Suficient! Conform calculelor noastre, prejudiciul se ridică la cel puțin două procente din produsul intern brut. Dar cel mai rău dintre toate este faptul că Austria a creat un precedent. Pentru că în mod normal statele membre urmează recomandările instituțiilor UE. Croația a solicitat să se alăture în urmă cu aproximativ patru sau cinci ani. România și Bulgaria ar fi putut bloca aderarea, dar noi nu am făcut asta.”
Ciolacu, mesaj pe Facebook: ”Dacă nu vom găsi o rezolvarea amiabilă, Austria va trebui să suporte pierderile.”
„Veto-ul exprimat de Austria nu ține de criteriile pe care România deja le-a îndeplinit. Este vorba doar de o decizie arbitrară, nejustificată. Austria nu are niciun temei juridic pentru a se opune aderării României la spațiul #Schengen. Este doar o atitudine abuzivă! #România a îndeplinit toate criteriile, iar Comisia Europeană a confirmat deja acest lucru.
Drept urmare, în cazul în care Guvernul austriac va insista să-și exercite abuziv dreptul de veto, ne vom apăra și noi interesul național și vom da în judecată Austria la Curtea Europeană de Justiției. Dacă nu vom găsi o rezolvarea amiabilă, Austria va trebui să suporte pierderile înregistrate de țara noastră„, a scris premierul vineri, pe pagina sa de Facebook.
Austria a respins apelul preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, ca Viena să renunţe la opoziţia sa faţă de aderarea României şi a Bulgariei la Spaţiul Schengen, susţinând că extinderea în prezent a zonei de liberă circulaţie nu are niciun sens, conform Euractiv.
În discursul său anual privind starea Uniunii Europene, prezentat în plenul Parlamentului European la Strasbourg, Ursula von der Leyen i-a cerut Austriei să permită intrarea României şi a Bulgariei în Schengen ”fără nicio întârziere”.
Totuşi, Viena a respins rapid solicitarea. ”În prezent, cifrele privind migraţia sunt în creştere în Europa şi, în multe ţări, se discută despre controale frontaliere suplimentare, de exemplu la frontiera dintre Germania şi Polonia”, a declarat ministrul de interne austriac Gerhard Karner.
”La acest moment, nu are niciun sens pentru mine să vorbim despre o extindere a Spaţiului Schengen. Avem nevoie de mai multe controale, nu de mai puţine”, a adăugat el.
Austria blochează aderarea celor două ţări (la Schengen), temându-se de un aflux de migranţi ilegali. Potrivit guvernului austriac, România şi Bulgaria nu şi-ar putea controla eficient frontierele, care ar deveni frontiere externe ale Uniunii Europene după aderarea celor două ţări la Schengen.
Ursula von der Leyen a subliniat miercuri că România şi Bulgaria au devenit deja un model ”arătând cele mai bune practici atât în ceea ce priveşte azilul, cât şi returnările” de migranţi.
”Bulgaria şi România au dovedit că fac parte din spaţiul nostru Schengen. Aşadar, haideţi să le primim în sfârşit, fără nicio întârziere”, a adăugat şefa Comisiei Europene în discursul său privind starea UE.
Insistenţa guvernului austriac de a bloca intrarea celor două ţări est-europene în Schengen a fost criticată şi de partidul liberal NEOS, aflat în prezent în opoziţie.
”Acesta este un apel direct către guvernul federal austriac de a ridica în cele din urmă veto-ul său incalificabil şi antieuropean”, a declarat eurodeputata Claudia Gamon pentru agenţia de presă APA, după încheierea discursului Ursulei von der Leyen în plenul Parlamentului European.
Reacția Austriei, după ce Bucureștiul a anunțat că o va da în judecată: ”Poziția noastră nu a fost îndreptată împotriva României”.
Ministrul austriac al Afacerilor Europene, Karoline Edtstadler, a reiterat vineri, preocupările Austriei legate de o extindere a Spaţiului Schengen, după ce guvernul de la Bucureşti a ameninţat că va da în judecată Viena dacă aceasta nu va renunţa la vetoul său în privinţa aderării României la Schengen.
”Poziția noastră nu a fost niciodată îndreptată împotriva partenerului nostru UE, România, a guvernului român sau a poporului român. Poziția noastră ar trebui mai degrabă să servească drept un semnal de alarmă: Mulți migranți neînregistrați ajung în Austria prin țările Schengen (asociate), în special Bulgaria, România și Ungaria”, a explicat ministrul austriac al Afacerilor Europene.
Ministrul a mai explicat că, în 2022, Austria a avut cea mai mare povară pe cap de locuitor din Europa continentală, cu peste 110.000 de cereri de azil.
”În plus, 75% dintre migranții sosiți nu erau încă înregistrați în nicio țară din UE, deși Austria este înconjurată de state Schengen sau asociate Schengen. De asemenea, faptul că sute de mii de migranți rătăcesc necontrolat prin Europa reprezintă un risc flagrant pentru securitate. Avem nevoie de o reformă durabilă a sistemului european de azil și migrație. Cererea austriacă de a găsi o soluție europeană comună pentru a face UE „compatibilă cu Schengen” a dat deja roade. Cu toate acestea, progresele concrete în consolidarea gestionării frontierelor externe ale UE, precum și punerea în aplicare a proiectelor pilot (în Bulgaria și România) pentru accelerarea procedurilor la frontieră vor fi decisive. Acestea trebuie să se reflecte într-o scădere clară și durabilă a numărului de cereri de azil în Austria și în UE. Cu toate acestea, ar fi nerezonabil să se stabilească o dată concretă pentru extinderea Schengen în acest moment. Aceasta este o problemă de securitate pentru toate statele europene. Noi îndeplinim o sarcină care este, de fapt, activitatea Comisiei Europene. Privim cu relaxare orice amenințare de acțiune în justiție”, mai precizează ministrul austriac al Afacerilor Europene.
După ce aderarea României la Schengen a fost blocată, în decembrie anul trecut, în Consiliul JAI prin veto-ul Austriei, calea legală ar fi fost ca Guvernul să dea în judecată Consiliul Uniunii Europene, invocând încălcarea Tratatului UE.
România și Bulgaria îndeplineau condițiile de aderare la Schengen din 2011, iar Croația din 2021. Recomandările Comisiei Europene și ale Parlamentului au fost de primire ale celor trei țări în Schengen. Cu toate acestea, doar Croația a fost admisă, Austria blocând România, fără o justificare bazată pe documentele UE.
Practic, Consiliul a aplicat discriminatoriu regula unanimității, încălcându-se mai multe articole din Tratatul Uniunii Europene (TUE), Tratatul de Funcționare a Uniunii Europene (TFUE).
Acest conflict ar fi trebuit reclamat de Guvernul României, printr-o acțiune în anulare, deoarece s-au încălcat prevederi din Tratatul UE, precum și din tratatul de aderare al României la UE. Acțiunea trebuia introdusă în două luni.
Acest lucru nu s-a întâmplat, iar România nici nu are de gând să o facă. Strategia autorităților de la București a fost ca să se evidențieze că Austria este o problemă a UE, nu România.
O acțiune în justiție împotriva Consiliului UE, ar fi de fapt taxată ca o acțiune împotriva UE, au precizat oficiali de la București.
