Botosul Președinte al României, Klaus Iohannis, spune că de vină pentru că România nu poate fi acceptată în zona euro este actuala situație economică actuală.
Klaus Iohannis spune că bunul parcurs al României de dinainte de pandemie a fost grav afectat nu doar de virusul COVID și provocările născute de el, dar și de criza energetică și de cea generată de război.
”Să ne amintim că, în anii de dinaintea pandemiei, România a avut un puternic parcurs prociclic, cu politici bazate pe consum și deficite bugetare. Pandemia și criza economică aferentă ne-au prins nepregătiți în planul finanțelor publice, cu cel mai mare deficit din Uniune în 2019, parcurs care a favorizat apoi și creșterea rapidă a datoriei publice.
Asemenea politici ne-au îndepărtat de obiective de țară strategice, precum aderarea la zona euro, iar în prezent fac și mai dificile ajustările necesare unei lupte eficiente împotriva inflației.
Adâncirea în continuare a deficitelor de cont curent, pierderile de competitivitate pe fondul crizei prețurilor la energie, intensificarea drastică a inflației în ultimele luni, pentru a menționa doar câteva evoluții, necesită politici responsabile și reforme care să ofere reziliență economiei și să modernizeze România.
Pe termen mediu și lung, schimbarea modelului de dezvoltare presupune ca investițiile să devină prioritatea zero. În 2022, alocările bugetare de aproape 7% din PIB pentru investiții indică o direcție fermă, care trebuie concretizată și menținută.
Calitatea politicilor economice, a legilor și a actului de guvernare trebuie să se sprijine pe o educație economică sănătoasă, care să genereze decizii și măsuri responsabile, prin care să revenim sustenabil în zona stabilității monetare și a echilibrelor macroeconomice”, a declarat Klaus Iohannis.
”Președintele” Klaus Iohannis, a declarat joi, la Forumul Educației Financiare, organizat la ASE, că România a beneficiat de o „creștere economică remarcabilă” de la aderarea în UE și a atras atenția asupra unor probleme care trebuie rezolvate.
”Educația financiară sau nu este despre dezvoltarea de competențe, dar și despre valorificarea lecțiilor cu care ne-am confruntat. La un deceniu și jumătate de la aderarea la UE, țara noastră este cu mult în urmă la incluziunea sau intermedierea financiară. De la momentul aderării europene, am beneficiat de o creștere economică remarcabilă, pornind de la un PIB de circa 100 de mld de euro în 2006 până la aproape 270 de mld anul acesta, în ciuda celor două crize severe care au intervenit în această perioadă. Sectorul financiar bancar a înregistrat și el o dezvoltare semnificativă. În acești 15 ani, creditul neguvernamental a crescut de aproape patru ori, iar valoarea pieței bursiere este acum de trei ori mai mare. Însă, România continuă să aibă cea mai mică rată de intermedieri financiare în UE. În prezent, sunt emise aproape 20 de mil de carduri bancare, iar sectorul e-commerce a depășit 6 mld de euro, dar încă ne aflăm cu mult sub media europeană a populației care face cumpărături online”, a spus Klasus Iohannis.
