Bogdan Aurescu, despre scurgelile de infomații Pentagon Leaks: ”Noi sprijinim Ucraina prin tot ceea ce putem, cu tot ceea ce ei au nevoie. Detaliile operaționale sunt supuse unor rigori”.
Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, afirmă că există o dezbatere privind acurateţea datelor în cazul scurgerii de informaţii de la Pentagon, subliniind însă că România sprijină Ucraina prin tot ce poate, fiind vorba despre ”un sprijin multidimensional şi multifaţetat”.
Bogdan Aurescu a fost întrebat, joi seară despre cazul din SUA privind divulgarea de informaţii militare clasificate, din care unele se referă şi la România, care ar avea un rol la fel de important ca Polonia în ajutarea Ucrainei.
”Pe de-o parte, este complicat să facem comentarii asupra acestor scurgeri de informaţii de la Pentagon. Am văzut că există o întreagă dezbatere legat de acurateţea informaţiilor din documente, poate că unele sunt adevărate, poate că unele au fost la origine într-un anumit fel şi au fost modificate, e foarte complicat să spunem despre aceste chestiuni. Dar ceea ce putem spune, ceea ce a spus şi astăzi dl. preşedinte Iohannis, a fost că noi sprijinim Ucraina prin tot ceea ce putem, cu tot ceea ce ei au nevoie, într-un sprijin multidimensional şi multifaţetat, iar în al doilea rând, este clar că Ucraina este foarte mulţumită de sprijinul acesta multidimensional al României.
Nu există niciun fel de dubiu cu privire la nivelul de angajament al României faţă de Ucraina şi este o dovadă, iată, că organizăm la Bucureşti Conferinţa de Securitate privind Marea Neagră, pe care Ucraina ar fi trebuit să o organizeze, în Ucraina, şi a rugat România să facă acest serviciu Ucrainei, pentru că Ucraina nu poate, din raţiuni de securitate evidente, să organizeze o astfel de conferinţă. Nivelul de încredere între cele două state este foarte mare”, a afirmat ministrul român de Externe.
El a menţionat că omologul său ucrainean Dmytro Kuleba i-a spus că Ucraina este foarte mulţumită de sprijinul pe care îl acordă România.
”Acuma, de ce nu vorbim despre sprijin militar… sunt raţiuni care ţin de securitatea României. Noi suntem practic stat vecin cu Ucraina şi avem cea mai lungă frontieră cu Ucraina, prin urmare este nevoie să avem în vedere, în primul rând, securitatea României şi a cetăţenilor săi şi în al doilea rând trebuie să avem în vedere şi faptul că trebui să ajutorăm cât mai eficient Ucraina pentru că până la urmă obiectivul nostru al tuturor – şi al României – este ca Ucraina să câştige războiul. Noi nu ne dorim în niciun caz să ajungem să vedem Rusia la gurile Dunării sau să avem o frontieră cu Rusia”, a subliniat Aurescu.
Întrebat de ce Polonia anunţă în ce fel ajută Ucraina, iar România nu, Aurescu a răspuns: ”Sunt politici pe care fiecare stat în parte le adoptă. Acuma, dacă ne uităm la informaţiile legate de sprijinul pentru trainuirea, antrenamentele soldaţilor ucraineni, nu este nimic ascuns aicea, noi suntem parte a unei misiuni a Uniunii Europene care a fost creată la nivelul Uniunii Europene… este o informaţie publică pentru că această misiune a fost creată în mod public de Uniunea Europeană, sunt decizii publice, toate statele membre au participat la luarea acestor decizii”.
”Acuma, aceste detalii operaţionale sunt, cum să spun, supuse unor rigori care – sigur, eu nu vreau să confirm acum sau să infirm acest lucru, dar încerc să explic raţiunile pentru care nu vorbim despre acest sprijin militar. Sigur, Polonia poate să aibă o altă abordare”, a continuat el.
Întrebat despre faptul că unele persoane ar putea suspecta că nu se vorbeşte pentru că nu se face nimic, Aurescu a replicat: ”Asta este o chestiune care reprezintă poate un cost secundar faţă de importanţa susţinerii Ucrainei să câştige acest război”.
Dubii după arestarea lui Jack Teixeira, suspectul în scandalul Pentagon Leaks | Cum a fost posibil ca un tânăr de 21 de ani să acceseze documente strict secrete.
Arestarea lui Jack Teixeira, suspectul în scurgerea de documente secrete ale SUA referitoare la Ucraina și la aliații Statelor Unite, a generat mai multe întrebări.
Membru al Gărzii Naționale Aeriene din Massachusetts, acest tânăr de 21 ani a avut acces la numeroase informații clasificate pe care le-a distribuit în grupul online pe care îl controla.
John Miller, analistul șef al CNN pe probleme de aplicare a legii și informații, a explicat cum a fost posibil ca Teixeira, un militar la început de carieră, să vină în contact cu munca extrem de sensibilă a serviciilor secrete.
„Trebuie să înțelegeți cât de mult ne bazăm pe tinerii cu funcții ‘sensibile’ în armată.
Jack Teixeira a lucrat în cadrul Escadrilei 102 de informații a Gărzii Naționale Aeriene. Munca acestor oameni este foarte sensibilă și vitală.
Ei pilotează dronele care efectuează misiuni de informații/supraveghere/recunoaștere în sprijinul Forțelor Aeriene și al luptătorilor de la sol în locuri precum Irak, Afganistan, Siria, precum și în sprijinul echipelor de operațiuni speciale care pot fi trimise oriunde în misiuni clasificate.
Aceasta înseamnă că unitățile au nevoie de acces la o cantitate mare de informații și analize informative, deoarece pot activa în mai multe teatre de operațiuni, împotriva mai multor amenințări.
Cealaltă misiune a acestora este colectarea de informații cibernetice, iar aceasta este și mai amplă, din punct de vedere al domeniului de aplicare.
Iată o realitate simplă: majoritatea celor înrolați sunt tineri și sunt acolo pentru a îndeplini misiuni, pentru a învăța și a avansa. Aproape toți sunt demni de încredere, în raport cu jurământ pe care îl depun.
Dar recrutările se fac dintre oameni. Vom mai vedea (cazuri precum cele ale lui) Edward Snowden și Chelsea Mannings (persoane din serviciile secrete și din armata SUA, care au transmis sau facilitat transmiterea de informații clasificate în spațiul public, n.r.), soldați și contractori care trădează acest jurământ și îi vom vedea prinși. Cu excepția lui Snowden, care a fugit, îi vom vedea plătind cu pedepse mari în spatele gratiilor„, a spus Miller.
