Ministrul Finanţelor, Marcel Boloş, a declarat duminică, despre pachetul de măsuri fiscale, că ”nu a fost discutat în spaţiul public doar ca să se afle în treabă”, ci este necesar pentru că avem problema cu deficitul şi fondurile europene. ”Noi pentru aceasta încercăm să luptăm, să nu compromitem dezvoltarea şi modernizarea României pe termen lung. la mijloc sunt 75 de miliarde de euro care pot fi suspendate în orice clipă dacă avem această problemă a deficitului bugetar”, a precizat ministrul.
”Proiectul de lege a fost discutat într-o primă lectură, în Guvern, tocmai în ideea aceasta ca toţi membrii Guvernului să ia la cunoştinţă şi apoi să avizeze proiectul, conform procedurilor legale. Sigur, proiectul de lege, până în momentul în care se aprobă de către Guvern, poate fi adăugat şi pot fi aduse aceste modificări dar toate acestea trebuie făcute cu respectarea procedurilor legale şi respectarea tuturor observaţiilor şi a avizelor ministerelor de linie”.
Boloş a precizat că ”deciziile au fost luate în coaliţia de guvernare, pentru că la mijloc este vorba despre o decizie politică şi despre un cost politic pe care Guvernul trebuie să şi-l asume”.
”Noi, la Ministerul de Finanţe, nu am făcut decât să integrăm aceste măsuri din punct de vedere tehnic, respectiv să le asigurăm aplicativitatea”, a mai spus Boloş.
Întrebat cum comentează afirmaţia premierului Marcel Ciolacu, de vineri, potrivit căreia nu este de acord cu unele dintre măsurile prezentate oficial, Marcel Boloş a spus: ”Dumnealui are ultimul cuvânt şi (..) când se va aproba în Guvern în forma în care va fi trimis Parlamentului pentru asumarea răspunderii guvernamentale, până la acel moment proiect de lege, potrivit procedurilor pe care le avem îi pot fi aduse aceste modificări. Acum depinde şi care e conţinutul acestor modificări şi ce anume este discutabil în măsurile care sunt destul de complexe”, a arătat el.
”Acest proiect de lege nu l-am discutat şi nu s-a discutat în spaţiul public doar ca să ne aflăm în treabă, este necesar pentru că avem problema aceasta cu deficitul bugetar şi cu fondurile europene şi riscul de suspendare a fondurilor europene. Noi pentru aceasta încercăm să luptăm, să nu compromitem dezvoltarea şi modernizarea României pe termen lung. la mijloc sunt 75 de miliarde de euro care pot fi suspendate în orice clipă dacă avem această problemă a deficitului bugetar”, a subliniat Marcel Boloş.
Despre măsurile la care nu se poate renunţa sub nicio formă, ministrul Finanţelor a arătat că sunt trei paliere, unul se referă la reducerea de cheltuieli publice, al doilea de combatere a evaziunii fiscale şi abia al treilea este cel cu privire la măsurile fiscal-bugetare.
”Nu am lăsat totul pe umerii contribuabililor, dar nici nu putem să tolerăm zonele de optimizare fiscale sau să tolerăm la neşfârşit dezechilibrele bugetare care se manifestă în marile sisteme publice. Uitaţi-vă ce este la fondul de sănătate, unde 1,2 milioane de asiguraţi nu plătesc contribuţia la asigurările de sănătate. Unde în lumea aceasta un asigurat sau un angajat nu plăteşte pensie sau asigurarea de sănătate. Acestea sunt lucruri elementare, de bun simţ şi noi avem în continuare această problemă cu marile sisteme publice”, a mai declarat Boloş.
Luni, a avut loc o întâlnire la Guvern, cu premierul Marcel Ciolacu şi ministrul Finanţelor, pentru finalizarea pachetului privind măsurile fiscale care ar putea suferi modificări, după criticile aduse variantei puse în transparenţă decizională. Premierul a confirmat că urmează să mai existe discuţii pe marginea măsurilor fiscale incluse în asumare, după ce, în întâlnirea cu grupul parlamentar al UDMR, Kelemen Hunor a criticat unele dintre prevederi. Guvernul se reuneşte tot în cursul zilei în şedinţă pentru aprobarea proiectului cu care îşi asumă răspunderea în Parlament, potrivit unor surse oficiale. Asumarea răspunderii ar urma să aibă loc în această săptămână, miercuri. Consiliul Economic şi Social (CES), organ consultativ al Parlamentului şi al Guvernului a emis aviz nefavorabil la proiectul de lege privind unele măsuri fiscal bugetare pentru asigurarea sustenabilităţii financiare în România pe termen lung pe care Executivul urmează să îşi asume răspunderea în Legislativ. CES motivează că ”măsurile de reducere a cheltuielilor sunt neconvingătoare”.
Liderul PSD a explicat că întotdeauna intervin schimbări, chestionat dacă va mai fi ceva modificat la propunerea legislativă. Referitor la măsura impozitării cu 70% a sumelor nejustificate deţinute de persoanele fizice, şeful Guvernului a precizat că nu vor fi impozitate nunţile şi botezurile şi că ”n-a avut nimeni în cap vreodată” un astfel de lucru.
Ministrul Finanţelor, Marcel Boloş, a declarat duminică, despre pachetul de măsuri fiscale, că nu a fost discutat în spaţiul public doar ca să se afle în treabă, ci este necesar pentru că avem problema cu deficitul şi fondurile europene.
”Noi pentru aceasta încercăm să luptăm, să nu compromitem dezvoltarea şi modernizarea României pe termen lung. la mijloc sunt 75 de miliarde de euro care pot fi suspendate în orice clipă dacă avem această problemă a deficitului bugetar”, a precizat ministrul.
Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, afirma săptămâna trecută că Uniunea nu va semna moţiunea de cenzură, dacă Guvernul va ţine cont de propunerile formaţiunii privind măsurile fiscale.
”Moţiunea de cenzură în acest moment nu are susţinerea necesară de a da jos Guvernul. Şi pentru noi important este: facem un joc de imagine sau rezolvăm ceva pentru comunităţile locale şi pentru mediul de afaceri?”, arată el.
Printre modificările discutate se numără renunțarea la pragul de 2,5% din venituri pentru cheltuieli cu evenimente culturale sau sportive la nivelul administrațiilor locale, precum și renunțarea la comasarea instituțiilor de cultură, unele dintre solicitările avute de UDMR, dar și eliminarea accizelor și a investițiilor la calculul taxei de 1% din cifra de afaceri a marilor companii.
Ministerul Finanțelor a publicat săptămâna trecută proiectul de lege privind noile măsuri fiscal-bugetare, pentru care Guvernul ar urma să îşi asume răspunderea în Parlament.
Acesta prevede impozit de 1% pe cifra de afaceri a IMM-urilor până la venituri de până la 60.000 euro pe an și de 3% dacă veniturile depășesc această sumă. Guvernul a renunțat la impozitarea cu 16% pe profit dacă rata de rentabilitate trece de 30%.
Companiile cu afaceri de peste 50 de milioane de euro vor plăti un impozit minim de 1% pe cifra de afaceri. Și băncile vor plăti un impozit de 1% pe cifra de afaceri.
Scutirea de impozit în IT se menține doar pentru venituri sub 10.000 lei brut și se introduce plata CASS în agricultură, construcții și industria alimentară. De asemenea, actul normativ prevede reducerea numărului total de funcţii de conducere, condiţionează acordarea voucherelor de vacanţă de nivelul salariului și limitarea nivelului sporurilor.
Se majorează acciza la alcool şi tutun, crește TVA de la 5% la 9% pentru locuințe, panouri fotovoltaice, iar pentru produsele cu un conținut ridicat de zahăr TVA crește de la 9% la 19%.
De asemenea, Coaliția a decis să introducă o taxă de 0,3% pentru imobilele mai scumpe de 500.000 de euro și mașinile cu o valoare de peste 75.000 de euro. Taxa se va aplica pentru suma care reprezintă diferența dintre plafon și valoarea proprietății.
În vederea diminuării cheluielilor de personal ale bugetului general consolidat pe anul se propune:
– Diminuarea cu cel puţin 25% a funcţiilor de demnitate publică de secretar de stat, consilier de stat/subsecretar de stat/vicepreşedinte şi a funcţiilor de demnitate publică asimilate acestora;
– Desfiinţarea posturilor vacante;
– Desfiinţarea funcţiei de şef birou;
– Majorarea normativelor pentru constituirea structurilor la nivel de serviciu/direcţie/direcţie generală;
Structura organizatorică a autorităţilor şi instituţiilor publice trebuie să respecte următoarele cerinţe: a) pentru constituirea unui serviciu este necesar un număr de minimum 10 posturi de execuţie; b) pentru constituirea unei direcţii este necesar un număr de minimum 20 posturi de execuţie; c) pentru constituirea unei direcţii generale este necesar un număr de minimum 35 de posturi de execuţie.
– Diminuarea ponderii funcţiilor publice de conducere în totalul funcţiilor la nivel ordonator principal de credite de la 12% la 8%;
– Limitarea funcţiilor de conducere la maxim 10% pentru celelalte categorii de personal bugetar;
– Reducerea posturilor din cabinetele demnitarilor din administraţia locală ( cele ale demnitarilor din administraţia centrala au fost reduse deja prin OUG nr.34/2023) precum şi cele din cabinetele conducătorilor autorităţilor/agenţiilor/instituţiilor publice autonome, aflate în coordonarea/autoritatea/controlul Parlamentului României;
Numărul posturilor de secretari de stat, consilieri de stat, subsecretari de stat, vicepreşedinţi şi funcţii asimilate, se reduce până cel târziu la datade 1 ianuarie 2024 cu minim 30%.
Numărul posturilor de consilieri ai şefilor de instituţii de la nivel central, dar şi ai celor din cadrul autorităţilor locale, se reduce cu 50%.
Posturile neocupate din administraţie se desfiinţează. cu urmatoarele excepţii: posturi temporar vacante ca urmare a unor suspendări, posturi pentru care se desfăşoară poceduri de concurs sau au fos anunţate rezultate, posturile înfiinţate prin decizie a Guvernului, precum şi posuturile unice.
– Acordarea voucherelor de vacanţă numai pentru angajaţii din sectorul bugetar ale caror venituri salariale sunt mai mici de 14.000 lei brut, concomitent cu majorarea acestora de la 1.450 la 1.600 lei;
– Acordarea indemnizaţiei de hrană numai pentru angajaţii din sectorul bugetar ale caror venituri salariale sunt mai mici de 14.000 lei brut;
– Limitarea cuantumului sporului de condiţii periculoase sau vătămătoare pentru personalul din sectorul bugetar la maxim 1.500 lei ;
– Achiziţia de aparate de telefonie mobilă în entităţile publice nu poate depăşi 500 lei/aparat de telefonie mobil achiziţionat. Se aplică şi companiilor de stat.
Cheltuielile lunare cu abonamentul de telefonie mobilă decontat din fonduri publice sunt de maxim 25 lei/lună/aparat de telefonie mobilă; (proiectul iniţial prevedea 50 de lei) Eventualele depăşiri ale costului de achiziţie pentru telefoane sau ale costurilor cu abonamentele lunare sunt suportate de personalul beneficiar.
– Tarifele, taxele şi redevenţele miniere se indexează anual cu indicele preţului de consum.
