Adina Vălean, despre un mini-Schengen terestru România-Bulgaria-Grecia: ”S-ar crea o presiune fabuloasă pe frontiera de Vest, către Ungaria”.
Comisarul european pe Transporturi Adina Vălean spune că un spaţiu Schengen format doar din România, Bulgaria şi Grecia, aşa cum au propus unii europarlamentari, ar pune ”o presiune fabuloasă” pe frontiera dintre România şi Ungaria.
Varianta unui mini-Schengen terestru, prin ridicarea controalelor la frontierele terestre între Grecia, Bulgaria și România, propusă de mai mulți europarlamentari, este desființată de comisarul european pentru Transporturi, Adina Vălean. Ea a declarat, la Strasbourg, că o astfel de măsură ar pune ”o presiune fabuloasă” pe frontiera dintre România şi Ungaria. Amintim că România și Bulgaria urmează să fie primite în Schengen la 31 martie, dar numai cu aeroporturile și porturile maritime, în vreme ce la granițele terestre controalele vor continua, pentru că Austria continuă să se opună.
”Nu cred că soluții parțiale sunt cele pe care trebuie să le urmărim, ci trebuie să urmărim rezolvarea pe ansamblu a acestei restricții”, a declarat comisarul european pe Transporturi, Adina Vălean, întrebată marți, la Strasbourg, dacă susține proiectul propus de unii europarlamentari, prin care România, Bulgaria și Grecia să formeze un spațiul Schengen terestru. informal.
Comisarul a punctat că este important pentru România și Bulgaria să își ușureze frontiera cu întregul spațiu UE, nu numai cu Grecia.
”Am exprimat în repetate rânduri, din perspectiva comisarului de Transport, care vede la prima mână ce înseamnă pentru industria Transporturilor, implicit pentru economia statelor membre, orice blocaj în frontieră: timpul pierdut în Transporturi înseamnă bani. Este motivul pentru care am insistat întotdeauna asupra faptului că este esențială libera circulație în frontierele europene pentru piața comună de transporturi. Devine cu atât mai important pentru România și Bulgaria, care sunt și în acest context geopolitic situate în estul Europei – primesc transport din țări terțe – ca ele să-și poată ușura frontiera cu spațiul UE, nu numai spre Grecia și numai pentru turiștii români care ar putea merge în vacanță”.
”Aici trebuie să gândim pentru întregul spațiul de transporturi. Să zicem că între Grecia, Bulgaria și România ar fi un spațiu liber de transporturi. Ar fi o presiune fabuloasă pe frontiera Schengen a României către Vest, către Ungaria. Nu cred că soluții parțiale sunt cele pe care trebuie să le urmărim, ci trebuie să urmărim rezolvarea pe ansamblu a acestei restricții”, a mai explicat Vălean.
”Dacă între România, Bulgaria şi Grecia ar fi un spaţiu liber de transporturi”, asta ar însemna că ar exista ”o presiune fabuloasă pe frontiera Schengen a României către Vest, către Ungaria”, a declarat marţi comisarul european pentru transporturi, Adina Vălean, în legătură cu ideea creării unui ”mini-Schengen”, precizând că nu trebuie urmărite ”soluţii parţiale”, ci ”rezolvarea în ansamblu” a restricţiei privind Schengen.
Întrebată marţi, la Strasbourg, dacă susţine proiectul propus de unii europarlamentari, prin care România, Bulgaria şi Grecia să formeze un spaţiu Schengen terestru informal, comisarul european pe Transporturi Adina Vălean a spus
”Am exprimat în repetate rânduri, din perspectiva comisarului de transport, care vede la prima mână ce înseamnă pentru industria transporturilor şi implicit pentru economia satelor membre orice blocaj în frontiere, că timpul pierdut în transporturi înseamnă bani. Acesta este motivul pentru care am insistat întotdeauna asupra faptului că este esenţială libera circulaţie în frontierele europene, pentru piaţa comună de transporturi. Devine cu atât mai important pentru România şi Bulgaria – care sunt şi în acest context geopolitic situate în estul Europei, primesc transport din ţări terţe – să îşi poată uşura frontiera cu spaţiul Uniunii Europene. Asta în general vorbind, nu numai spre Grecia şi nu numai pentru turiştii români care ar putea merge în vacanţă”, a spus Adina Vălean într-o conferinţă de presă de la Strasbourg.
”Trebuie să gândim pe întregul spaţiu de transporturi. Dacă, să zicem, între România, Bulgaria şi Grecia ar fi un spaţiu liber de transporturi, ar fi o presiune fabuloasă pe frontiera Schengen a României către Vest, către Ungaria. Deci eu nu cred că soluţii parţiale sunt cele pe care trebuie să le urmărim, ci trebuie să urmărim rezolvarea în ansamblu a acestei restricţii”, a precizat comisarul, conform sursei citate.
Afirmațiile comisarului vin în contextul în care europarlamentarii Renew Europe a propus crearea unui mini-Schengen informal între Grecia, România și Bulgaria, care să înceapă să funcționeze în vara anului 2024.
Inițiativa a fost lansată de patru europarlamentari: Dacian Cioloș, Vlad Gheorghe, bulgarul Daniel Laurer și grecul Giorgos Kyrtsos.
România şi a Bulgaria aderă din luna martie la spaţiul Schengen cu frontierele aeriene şi maritime, fiind păstrate însă controalele la frontierele terestre.
În 25 ianuarie, patru europarlamentari din România, Bulgaria și Grecia au cerut ministrului grec al Imigrației să propună în reuniunea informală a Consiliului JAI ridicarea controlului la frontiera terestră Schengen dintre cele trei țări. Scrisoarea comună a fost semnată de europarlamentarii români Dacian Cioloș și Vlad Gheorghe, împreună cu europarlamentarul grec Georgios Kyrtsos și parlamentarul bulgar Daniel Lorer.
Demersul a venit în contextul în care România și Bulgaria au primit undă verde doar pentru integrarea pe cale aeriană și navală în Schengen, din 31 martie, nefiind stabilit un termen pentru aderarea pe cale terestră.
Luminița Odobescu anunță că se coordonează cu MAE bulgar pentru a obține „cât mai curând posibil” aderarea deplină la Schengen
România şi Bulgaria se coordonează să obţină, ”cât mai curând posibil” ridicarea controalelor la frontierele terestre în spaţiul de liberă circulaţie europeană, a declarat, luni, ministra de externe, Luminiţa Odobescu, la Sofia, în prezența omoloagei bulgare, Maria Gabriel.
”Am agreat să menţinem cooperarea şi coordonarea strânse, în contextul în care continuăm demersurile privind implementarea deciziei de la 31 martie, anul acesta, cu susţinerea Comisiei Europene.
Mai mult, am hotărât să ne coordonăm astfel încât să obţinem, cât mai curând posibil, decizia de ridicare a controalelor de la frontierele terestre. În acest sens, vom continua dialogul cu partenerii austrieci, cu celelalte state membre şi, evident, cu Comisia Europeană, pentru adoptarea acestei decizii”, a spus Odobescu.
Odobescu a adăugat că a discutat cu colega sa de la Sofia aspecte privind securitatea din Marea Neagră şi riscurile războiului Rusiei împotriva Ucrainei. ”Am subliniat importanţa consolidării posturii de apărare şi descurajare a NATO, pe Flancul Estic”, a declarat Odobescu.
În acest sens, ea a vorbit de acordul România – Bulgaria-Turcia de deminare la Marea Neagră, calificându-l ”o dovadă concretă” a modului în care cele două state pot coopera în regiunea Mării Negre, „într-un context dificil”.
De, asemenea, în cadrul consultărilor cu ministra bulgară, Luminiţa Odobescu a salutat evoluţiile pozitive recente privind avansarea proiectelor de infrastructură de interes major pentru ambele state – proiectul FastDanube, respectiv construcţia unui nou pod peste Dunăre, de natură să contribuie semnificativ la consolidarea interconectivităţii regionale, precizează MAE.
În planul agendei europene, ministra Luminiţa Odobescu a exprimat sprijinul ferm al României pentru avansarea extinderii ca politică europeană cheie, atât în ceea ce priveşte Balcanii de Vest, cât şi faţă de candidaţii estici, Republica Moldova, Ucraina şi Georgia.
Potrivit unui comunicat de presă transmis de Ministerul Afacerilor Externe, Odobescu a fost primită de preşedintele Bulgariei, Rumen Radev, dar şi de prim-ministrul Nikolai Denkov.
În întrevederea cu preşedintele Rumen Radev, ministra a evidenţiat importanţa parteneriatului strategic bilateral, stabilit în urmă cu un an, care a oferit un cadru consolidat pentru extinderea cooperării dintre cele două state vecine, arată MAE. În cadrul discuţiilor au fost abordate aspecte privitoare la securitatea regională şi la importanţa continuării unei coordonări strânse în plan european şi internaţional.
De asemenea, primirea la prim-ministrul Nikolai Denkov a oferit oportunitatea reconfirmării interesului comun pentru extinderea şi diversificarea cooperării economice şi sectoriale bilaterale.
Au fost abordate teme de interes central pentru România şi Bulgaria precum coordonarea asupra dosarelor prioritare în plan UE, cu accent asupra finalizării cât mai rapide a procesului de aderare la spaţiul Schengen.
Nu în ultimul rând, discuţiile cu şeful Guvernului Bulgariei s-au aplecat asupra demersurilor privind consolidarea interconectivităţii regionale în domeniul transporturilor şi energiei, în conformitate cu cele convenite în cadrul reuniunii trilaterale a prim-miniştrilor României, Bulgariei şi Greciei, desfăşurată la Varna, la 9 octombrie, anul trecut, se mai arată în comunicatul MAE.
