O cercetare amplă, publicată recent în jurnalul Vaccine și citată de surse de încredere precum Bloomberg, a analizat datele a milioane de oameni vaccinați împotriva COVID-19 în diferite țări din lume, scoțând la iveală noi perspective asupra posibilelor efecte secundare a pe termen lung ale acestor vaccinuri vitale.
Rezultatele studiului au evidențiat evenimente rare, cum ar fi riscul crescut de inflamație cardiacă după administrarea vaccinurilor ARNm produse de companii precum Pfizer Inc., BioNTech SE și Moderna Inc., precum și un risc accentuat de formare a cheagurilor de sânge în creier după imunizarea cu vaccinuri precum cel dezvoltat de Universitatea din Oxford și distribuit de AstraZeneca Plc.
De asemenea, cercetarea a identificat o asociere între vaccinuri și un risc crescut de sindrom Guillain-Barre, o tulburare neurologică în care sistemul imunitar atacă în mod eronat sistemul nervos periferic, partea care controlează activități precum respirația și mișcările musculare.
Din cele peste 13,5 miliarde de doze de vaccinuri COVID administrate la nivel global în ultimii trei ani, unele persoane imunizate au suferit efecte secundare. Aceste constatări vin în contextul unui dialog intens despre siguranța și eficacitatea vaccinurilor împotriva noului coronavirus.
Testele au fost făcute pe 99 de milioane de persoane vaccinate, iar afecţiunile cardiace, neurologice şi sanguine au fost cele mai întâlnite în cazurile de reacţii adverse.
Testele privind efectele adverse ale vaccinelor anti-COVID au fost făcute pe 99 de milioane de persoane vaccinate, din Australia, Argentina, Canada, Danemarca, Finlanda, Franța, Noua Zelandă și Scoția.
Afecţiunile cardiace, neurolgice şi sanguine au fost cele mai întâlnite în cazurile de reacţii adverse. Iată care au fost afecţiunile descoperite de cercetători.
Miocardita, adică inflamarea muşchiului inimii – a fost identificată după prima, a doua şi a treia doză de vaccin pe bază de ARN mesager.
Cele mai comune simptome în cazul miocarditei sunt durerea în piept, oboseala, umflarea gleznelor și tălpilor, bătăile rapide și neregulate ale inimii, dificultățile de respirație atât în timpul activităților fizice, cât și în repaus, senzație de leșin, dar şi simptomele ca de gripă.
În cazul pericarditei, simptomele sunt tusea, palpitaţiile, dar şi dificultaţile de respiraţie atunci când staţi întins.
O altă afecţiune diagnosticată în 190 de cazuri, aproape triplu faţă de estimarea specialiştilor, a fost sindromul Guillain-Barré, o afecţiune neurologică care poate duce la paralizie.
Cercetătorii au observat o creștere semnificativă a cazurilor ale acestui sindrom la 42 de zile de la prima doză de vaccin Astra Zeneca. Vaccinurile ARN mesager nu au fost asociate acestui risc, potrivit studiului cercetătorilor de la Global Vaccine Data Network.
Mai mult dceât atât, în cazul vaccinului Astra-Zeneca s-a observat şi o creştere de 3 ori a riscului de tromboză venoasă cerebală. Concret riscul formării cheagurilor de sânge la nivelul creierului.
Cu toate acestea, cercetătorii susţin că riscurile asociate îmbolnăvirii de Covid-19 depășesc cu mult riscurile vaccinării.
