Unde putem vota la alegerile prezidențiale și parlamentare și ce arată primul sondaj Sociopol, după decizia CCR de eliminare a Dianei Șoșoacă.
Alegătorii români au diverse opțiuni de vot atât la alegerile prezidențiale, cât și la cele parlamentare, atât în țară, cât și în străinătate.
În contextul alegerilor prezidențiale și parlamentare, este important ca alegătorii să cunoască regulile de vot, atât pentru secțiile din țară, cât și pentru cele din străinătate. Iată principalele aspecte de care trebuie să țineți cont pentru fiecare tip de scrutin.
Alegerile prezidențiale
Pentru alegerile prezidențiale, alegătorii pot vota fie în țară, fie în străinătate.
Votul în țară:
Alegătorii sunt arondați secțiilor de votare în funcție de adresa de domiciliu sau reședință.
- În localitatea de domiciliu sau reședință, alegătorii votează pe listele permanente ale secției de votare unde sunt arondați.
- În afara localității de domiciliu sau reședință, alegătorii pot vota pe liste suplimentare la orice altă secție.
Votul în străinătate
- Fără înregistrare -alegătorii pot vota la orice secție de votare deschisă la ambasade, consulate sau institute culturale, pe liste suplimentare. Spre deosebire de alegerile parlamentare, la prezidențiale pot vota în străinătate fără a avea domiciliul sau reședința stabilite acolo.
- Cu înregistrare (opțional) – alegătorii se pot înregistra pe platforma www.votstrainatate.ro pentru a vota la o secție de votare din străinătate. Avantajul înregistrării este că autoritățile pot organiza secții de vot suplimentare în alte localități decât cele unde există deja reprezentanțe diplomatice, la solicitarea a cel puțin 100 de alegători.
- Votul prin corespondență- alegătorii cu domiciliul sau reședința în străinătate se pot înregistra pentru votul prin corespondență pe aceeași platformă, până la 45 de zile înainte de data votării. Alegătorii înscriși vor fi incluși în listele permanente pentru votul în străinătate.
Alegerile parlamentare
Regulile de vot la alegerile parlamentare diferă ușor de cele prezidențiale, în special în privința votului în străinătate.
Votul în țară:
Alegătorii pot vota în localitatea de domiciliu sau reședință, la secția unde sunt arondați pe listele permanente.
- Dacă alegătorul nu are o reședință înregistrată sau nu a depus o cerere pentru viză de flotant, poate vota doar în localitatea de domiciliu.
- În cazul în care un alegător are reședință diferită de domiciliu, dar nu s-a înscris în Registrul Electoral, poate vota la domiciliu pe liste permanente sau la reședință pe liste suplimentare.
- În afara localității de domiciliu, votul se poate desfășura doar în cadrul aceluiași județ, pe liste suplimentare, dar nu în alt sector, în cazul Bucureștiului.
Votul în străinătate:
- Cu înregistrare (opțional) – alegătorii se pot înregistra pentru a vota la o secție în străinătate. Înregistrarea în Registrul Electoral permite organizarea de secții suplimentare la cerere și în alte localități decât cele menționate. Alegătorii înregistrați sunt incluși pe listele permanente pentru secțiile respective.
- Fără înregistrare – cei care nu se înregistrează pot vota pe liste suplimentare, dar trebuie să facă dovada domiciliului sau reședinței în străinătate. Alegătorii pot vota în orice secție din țara unde au reședința stabilită sau, în unele cazuri, în alte țări.
Primul sondaj Sociopol realizat după decizia CCR de a interzice candidatura Dianei Șoșoacă pentru alegerile prezidențiale îl plasează pe Marcel Ciolacu (PSD) pe primul loc, cu 26% din preferințele alegătorilor. George Simion (AUR) urmează cu 19%, iar Nicolae Ciucă (PNL) se află pe locul trei cu 17%, diferența dintre aceștia fiind în marja de eroare de ±3%, ceea ce ar putea influența pozițiile lor finale.
Un sondaj realizat recent de Sociopol arată cum ar vota românii dacă duminica viitoare ar avea loc alegerile prezidențiale. Potrivit datelor, Marcel Ciolacu (PSD) se află pe primul loc, cu 26% din preferințele alegătorilor.
George Simion (AUR) ocupă poziția a doua, cu 19%, în timp ce Nicolae Ciucă (PNL) este preferat de 17% dintre participanți. Această diferență este destul de mică și poate fi afectată de marja de eroare a sondajului, care de obicei se situează în jurul valorii de ±3% pentru sondaje de opinie standard.
În acest context, este posibil ca diferența dintre cei doi să fie mai mică sau chiar inexistentă, în funcție de marja de eroare. De exemplu, dacă marja de eroare ar fi de ±3%, rezultatul real pentru fiecare candidat ar putea varia. Astfel, Simion ar putea avea între 16% și 22%, iar Ciucă între 14% și 20%. Aceasta înseamnă că locurile lor în preferințele electorale ar putea fluctua, în funcție de marja de eroare și de eventualele schimbări de opinie până la momentul alegerilor.
Pe locul patru se situează Elena Lasconi (USR), care a obținut 12%, urmată de Mircea Geoană (independent) cu 10% și Cristian Diaconescu (independent) cu 9%. Ceilalți candidați, inclusiv Kelemen Hunor (UDMR) și Ludovic Orban (PMP FD), au obținut procente mai mici, între 2% și 0%.
Este important de menționat că aceste cifre reprezintă doar o imagine de moment a preferințelor electorale și se pot schimba de la o zi la alta, în funcție de evoluția contextului politic și a campaniilor electorale. Totodată, sondajul relevă că doar 53% din populație se declară hotărâtă să participe la vot, ceea ce ar putea influența considerabil rezultatul final al alegerilor.
Calendarul acţiunilor din cuprinsul perioadei electorale a alegerilor pentru Senat şi Camera Deputaţilor din 2024, desfăşurate la data de 1 decembrie, a fost aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 1.034 din 21 august 2024.
Campania electorală debutează la 1 noiembrie şi se încheie la 30 noiembrie, ora 7.00. De asemenea, până la 10 septembrie, partidele politice, organizaţiile minorităţilor, precum şi alianţele politice pot depune la Biroul Electoral Central protocoalele de constituire a eventualelor alianţe electorale, conform https://www.roaep.ro/.
Alegerile parlamentare şi prezidenţiale în 2024 au loc în trei duminici consecutive: 24 noiembrie – primul tur al alegerilor prezidenţiale; 1 decembrie – alegerile parlamentare; 8 decembrie – al doilea tur al alegerilor prezidenţiale.
Alegerile parlamentare din România se desfăşoară la 1 decembrie 2024, în baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 98/2024 privind unele măsuri pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Preşedintele României din anul 2024 şi a alegerilor pentru Senat şi Camera Deputaţilor din anul 2024 şi în baza Hotărârii de Guvern nr. 755 din 4 iulie 2024 privind stabilirea datei alegerilor pentru Senat şi Camera Deputaţilor din anul 2024.
Alegătorii cu domiciliul în ţară şi cu reşedinţa în străinătate, precum şi cei cu domiciliul în străinătate se pot înregistra în Registrul electoral cu adresa din străinătate cu opţiunea pentru votul prin corespondenţă până la 17 octombrie. Înscrierea se face online pe site-ul online, pe site-ul votstrainatate.ro. Tot până la 17 octombrie, competitorii electorali pot depune listele de candidaţi şi candidaturile independente pentru Senat şi Camera Deputaţilor.
19 octombrie este data până la care Birourile electorale de circumscripţie admit sau resping candidaturile pentru Senat şi Camera Deputaţilor în circumscripţiile electorale din ţară.
Până în 22 octombrie, partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri trebuie să stabilească şi să depună semnele electorale la Biroul Electoral Central (BEC). Urmează ca BEC să le înregistreze sau să le respingă până la data de 26 octombrie.
În 28 octombrie, Birourile electorale de circumscripţie constată rămânerea definitivă a candidaturilor pentru circumscripţiile electorale din ţară.
La 30 octombrie, preşedintele biroului electoral de circumscripţie stabileşte, prin tragere la sorţi, ordinea în care se tipăresc numele candidaţilor pe buletinul de vot în circumscripţiile electorale din ţară.
Până la 1 noiembrie, Biroul Electoral Central trebuie să aducă la cunoştinţa publicului semnele electorale, în timp ce primarii, cu ajutorul prefecţilor, aduc la cunoştinţa publică delimitarea şi numerotarea secţiilor de votare şi a sediilor acestora.
Tot până la 1 noiembrie, primarii stabilesc şi asigură locurile speciale pentru afişajul electoral.
Când începe campania electorală
Campania electorală debutează la 1 noiembrie şi se încheie la 30 noiembrie, ora 7.00.
Până la 16 noiembrie, Regia Autonomă „Monitorul Oficial” imprimă buletinele de vot, compania Naţională „Imprimeria Naţională” – S.A trebuie să confecţioneze timbrele autocolante, iar Regia Autonomă „Monetăria Statului” confecţionează ştampilele cu menţiunea „VOTAT”.
Până la 21 noiembrie, primarii au obligaţia de a pune la dispoziţia partidelor politice, a alianţelor politice, a alianţelor electorale şi a organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor a unui extras din Registrul electoral, cuprinzând alegătorii din respectiva unitate administrativ-teritorială, respectiv numele, prenumele, data naşterii şi domiciliul, precum şi secţia de votare la care au fost arondaţi, pe suport electronic sau hârtie.
Cu maximum 3 zile înaintea datei votării, adică până la 28 noiembrie 2024, ora 24.00, are loc depunerea sau livrarea plicurilor exterioare conţinând documentele de vot, prin corespondenţă, la sediile birourilor electorale pentru votul prin corespondenţă.
Cu o zi înainte de alegeri, preşedinţii birourilor electorale ale secţiilor de votare din ţară au obligaţia de a afişa la loc vizibil, la sediul secţiei de votare, câte două exemplare din buletinele de vot, vizate şi anulate de preşedintele biroului electoral de circumscripţie.
Când începe votarea în străinătate
La 30 noiembrie 2024, ora locală 7.00, începe prima zi de votare în străinătate. Votarea în străinătate are loc până la 1 decembrie, ora 21.00.
La 1 decembrie, ora 7.00, începe votarea în ţară.
Alegătorii români din ţară şi din străinătate, care la 1 decembrie, ora 21.00, se află la la sediul secţiei de votare, precum şi pentru cei care la ora 21.00 se află la rând în afara sediului secţiei de votare pentru a intra în localul de vot, pot continua votarea până la ora 23.59.
