Elena Lasconi, lacune grave la capitolul Politică Externă pentru un candidat la prezidențiale, ce a răspuns neomarxista ofticată, la întrebările despre ONU și BRICS.
Elena Lasconi, primul candidat prezidențial prezent la dezbaterea electorală organizată de Antena 3 CNN după modelul „Town Hall” de la CNN, s-a văzut pusă în situația de a răspunde și la chestiuni din zona politicii externe.
Adrian Ursu, realizator Antena 3 CNN, i-a adresat candidatei USR următoarea serie de întrebări.
Adrian Ursu: „Ați repetat, cred că de trei ori, că veți fi, sigur, președintele României. Tocmai de aceea, în ipoteza asta, haideți să pornim de la următoarele situații. Veți participa la reuniuni internaționale importante. Să luăm câteva cazuri practice.
1) Participați, de pildă, la Consiliul European și se pune problema votului pentru admiterea accelerată a Ucrainei. Votați pentru sau împotrivă?
2) Veți participa la reuniunea Consiliului de Securitate ONU. Se pune problema sancționării și condamnării Israelului pentru victimele civile din Gaza sau din Liban. 3) Veți participa la reuniunea Consiliului NATO și veți vota și acolo. Pentru sau împotriva admiterii imediate a Ucrainei?”
Elena Lasconi: „La prima și la a treia, categoric da, pentru admiterea Ucrainei. Dar eu aș milita foarte mult și pentru Republica Moldova, atât în Uniunea Europeană, cât și în NATO. Iar în ceea ce privește ONU, acolo linia, direcția, va fi cea a partenerilor noștri americani. Acestea sunt cele trei răspunsuri”.
Adrian Ursu: „Cum spun americanii, așa veți vota, da?”
Elena Lasconi: „Nu cum spun ei. O să gândesc, bineînțeles, și cu mintea mea și nu numai cu mintea mea. Noi trebuie să mergem pe linia NATO și a parteneriatului (cu SUA)”.
Adrian Ursu: „E bine să mergem pe linia americanilor, dintr-un sigur motiv, și anume, știți că noi nu suntem membri ai Consiliului de Securitate ONU. Deci nu veți putea vota.”
Elena Lasconi: „Ok, bine, fie. Nu le știu chiar pe toate…”
Adrian Ursu: „Am văzut că știați că sunt nouă state BRICS. Care sunt membrii Consiliului de Securitate ONU?”
Elena Lasconi: „Membrii trebuie să fie Statele Unite, cu siguranță…Nu știu foarte bine asta și nu cred că e o problemă să nu știu ceva…Știți de ce era important BRICS? Că au fost discuțiile cu Venezuela (blocată la aderarea în BRICS de Brazilia, n.r.) și a fost și discuția despre Turcia care vrea să intre în BRICS și mi se pare că e mult mai aproape de noi. Și mi se părea periculos. Tocmai din acest motiv știam foarte bine despre BRICS. Iar președintele nu trebuie să le știe chiar pe toate, pentru că are pârghii. Președintele este cel care vine cu viziunea, dar el se poate folosi de oamenii care sunt foarte bine pregătiți pe domeniul lor. Are un Minister al Afacerilor Externe, are consilieri la Cotroceni. Deci, președintele poate să se înconjoare de oameni care știu foarte bine treaba asta.”
Adrian Ursu: „Votul categoric pentru admiterea Ucrainei în Uniunea Europeană și NATO l-ați da în orice condiții, adică în condițiile de acum?”
Elena Lasconi: „Da, noi suntem pentru Uniunea Europeană și NATO și cu Ucraina și Republica Moldova.”
Adrian Ursu: „Dar știți că Ucraina este o țară în război. Adică, admiterea unei țări în război în Alianța Nord-Atlantică, cu trupe străine pe teritoriul ei, este posibilă?”
Elena Lasconi: „Stați puțin, că există niște pași până să intri în Uniunea Europeană. Nu cred că se face mâine. Și îmi doresc foarte mult să avem o pace la granițele noastre și nu război. Și cred că asta și-ar dori orice român, pentru că cea mai lungă graniță a României este cu Ucraina, și ar fi absolut grozav să fie și în NATO și în Uniunea Europeană, la fel ca și noi. Deci, am avea o siguranță, atât din punct de vedere economic, cât și din punct de vedere al apărării.”
Elena Lasconi i-a mulțumit, în final, lui Adrian Ursu pentru „întrebarea-capcană”. „Așa învățăm”, a conchis ea.
Unde a greșit Elena Lasconi:
Consiliul de Securitate ONU este format din 15 membri, dintre care cinci – SUA, Marea Britanie, Franța, China și Rusia – sunt membri permanenți. Aceștia pot bloca prin veto orice propunere de rezoluție, ceea ce, de-a lungul deceniilor de existență a instituției mondiale, a devenit o practică uzuală între puterile antagoniste, SUA și Rusia.
Cei cinci membri permanenți sunt cele cinci state victorioase ale celui de-al Doilea Război Mondial, Rusia fiind moștenitoarea URSS. Întâmplător sau nu, cei cinci membri permanenți sunt și state deținătoare de arme nucleare.
Dintre cei zece membri nepermanenți, cinci sunt aleși în fiecare an de Adunarea Generală.
Conform informațiilor de pe site-ul MAE, membrii nepermanenți sunt aleși conform distribuției geografice echitabile: 5 din grupurile regionale african şi asiatic, unul din grupul regional est-european, doi din grupul regional latino-american şi caraibian şi doi din grupul regional vest-european.
În prezent, România nu se numără printre membrii nepermanenți ai Consiliului de Securitate ONU, deci nu poate vota rezoluțiile acestui organism.
Articolul 27 din Carta ONU stipulează faptul că deciziile Consiliului de Securitate privind chestiunile de fond necesită votul pozitiv a nouă dintre membri. Un vot negativ sau un „veto” din partea unui membru permanent împiedică adoptarea unei propuneri, chiar dacă aceasta a primit voturile necesare.
În majoritatea cazurilor, abținerea nu este considerată drept veto. Însă adoptarea unui amendament la Carta ONU trebuie votată de toți cei cinci membri permanenți.
Efectul primei dezbateri prezidențiale asupra candidaturii Elenei Lasconi. ”A avut o prestație mediocră pe teme de politică externă”.
Candidata USR la alegerile prezidențiale, Elena Lasconi, a fost primul invitat la dezbaterea „Un președinte în fața națiunii”. Lasconi a răspuns întrebărilor transmise de români, la cele ale jurnaliștilor Antena 3 CNN, precum și la cele adresate de oameni din public. În mai multe momente, Lasconi a părut că nu stăpânește teme de politică externă, lucru sesizat de analiștii politici cu care a discutat antena3.ro după dezbaterea de la Palatul Parlamentului.
”În principiu, rolul unor astfel de dezbateri, chiar dacă nu sunt între contracandidați, îl reprezintă posibilitatea candidatului de a obține simpatie și voturi din partea publicului nehotărât sau a publicului care votează cu alte partide dintr-un bazin electoral asemănător. Din păcate pentru doamna Lasconi, nu cred că a reușit să puncteze în rândul electoratului nehotărât, cu atât mai puțin să rupă din partea electoratului altor candidați.
Domnia sa a avut o prestație destul de mediocră când vine vorba despre temele care reprezintă ce scrie în foia de parcurs a unui președinte: politică externă și securitate. A avut răspunsuri ezitante, în unele situații a zis că nu știe care e răspunsul, dar se va baza pe experiența consilierilor. Și atunci vine întrebarea electoratului: de ce nu votăm consilierii?
Din punctul meu de vedere, nu a reușit să puncteze în această dezbatare. Cu siguranță neînțelegerea unor subiecte de politică externă poate trage candidatul în jos pentru că o mare frustrare a modului în care am fost reprezentanți ține tocmai de subiectele care țin de politică externă. Oamenii își doresc ca președintele, miniștrii de externe, să își impună punctul de vedere și să obțină maximal din negocieri. Publicul USR este un public mai educat și înțelege cum funcționează lucrurile și este posibil chiar să îndepărteze o parte a acestui electorat”, spune sociologul Vladimir Ionaș.
Bogdan Teodorescu: ”A confirmat această discrepanță dintre ce ar trebui să știe un candidat și ce știe domnia sa”
Și sociologul Bogdan Teodorescu, profesor la SNSPA, spune că Elena Lasconi nu a reușit să demonstreze că este pregătită pentru funcția de președinte. Acesta susține, însă, că Lasconi a transmis mesaje către electoratul USR, dar că, cel mai probabil, nu a punctat în rândul electoratului nehotărât.
”Principala problemnă pe care o are doamna Lasconi e că nu a reușit să demonstreze pregătirea pentru această funcție, racordarea din pregătirea profesională a domniei sale și nevoile pe care le implică funcția de președinte.
Discuția de aseară, din nefericre, a confirmat această discrepanță dintre ce ar trebui să știe un candidat și ce știe domnia sa.
Doamna Lasconi a intrat în luptă și a ajuns la un scor în sondaje pe ideea noutății, apoi pe baza efectului Kamala Harris, o posibilă doamnă președinte și pe baza dezamăgirii pe care fosta conducere USR a indus-o alegătorilor, după un scor prost la alegerile europarlamentare și locale. Aceste trei elemente au propulsat-o.
A încercat să își construiască o imagine pe 3 direcții:
1. ideea de noutate;
2. de un om aflat în două tabere; și credincioasă și lider atașat valoriilor USR;
3. un om care nu poate fi acuzat de problemele la guvernare, pentru că nu a făcut parte din Guvern.
Să vedem ce a folosit aseară.
A lansat mesaje și în direcția publicului standard USR: parteneriatul civil între persoane de același sex, a încercat să se poziționeze ca un candidat diferit față de ceilalți competitori, pe care i-a și atacat în cateva rânduri, însă, din punctul meu de vedere, nu a punctat major pentru a-și atrage măcar propriul electorat ca să nu mai vorbim de cei nehotărâți.
Din punctul meu de vedere, lucrul care va rămâne pregnant este necunoașterea unor lucruri esențiale: cine face parte din Consiliul de Securitate al ONU sau componența CSAT”, spune Bogdan Teodorescu.
După dezbaterea de duminică seară, în USR punctele de vedere sunt împărțite, însă surse din partid spun că liderii sunt mulțumiți de prestația Elenei Lasconi.
La Palatul Parlamentului au fost prezenți aproximativ 600 de membri USR, printre care și liderii partidului, care au venit să o susțină pe Lasconi în timpul dezbaterii.
După dezbatere, pe grupurile interne a fost liniște, iar Lasconi nu a transmis niciun mesaj. Sunt însă și membri de partid care au scris pe grupurile de Facebook despre prestația slabă a candidatei USR pe temele de politică externă.
”A fost sinceră, naturală, unde nu a știut a recunoscut și a ieșit bine din situațiile dificile”, este părerea unui lider USR, după dezbaterera de duminică.
După marea dezbatere „Un Președinte în Fața Națiunii”, Elena Lasconi a mărturisit care a fost cel mai emoționant, dar și cel mai dificil moment. Totodată, susținătorii au așteptat-o pe holurile Parlamentului, au felicitat-o și au îmbrățișat-o.
Reporter: Cel mai dificil moment din această emisiune?
Elena Lasconi: Nimic nu e diferit, noi nu suntem perfecți. M-am bucurat că am răspuns continuu și abia aștept să-i văd și pe ceilalți și să mor de râs.
Reporter: Mama dumneavoastră a fost emoționată?
Elena Lasconi: Da, dar m-am abținut să nu plâng și mi-a ieșit! Sunt emoționată că-i și ziua ei, a vorbit și la telefon cu mine spunându-mi că de ce mi-a trebuit mie să fac politică, că suferă …când vede că se scrie urât despre mine și o contactează pentru că ea e Lenuța Lasconi, și eu sunt Elena Lasconi, și o grămadă de mizerii…dar asta-i viața.
Elena Lasconi, către susținătorii care o așteptau: Cum s-a văzut ?
Susținător: Abia așteptăm să-i vedem pe Ciucă și pe Ciolacu!
Elena Lasconi: Eu sper să se țină de cuvânt și să fie la fel și cu ceilalți, întrebări mitralieră, întrebări capcană.
Primul tur al alegerilor prezidențiale va avea loc în 24 noiembrie, iar finala pentru Palatul Cotroceni va avea loc în 8 decembrie.