Două sondaje de opinie făcute recent de către INSCOP și SMR, privind alegerile din 2024, atrată trenduri oarecum similare, ipocriții de la USR în cădere liberă.
Sondaj INSCOP. Intenţii de vot la parlamentare: PSD – 30,2%, PNL – 20,1%, AUR – 19,5% / Partidul Dianei Şoşoacă trece pragul de 5% necesar intrării în Parlament. Două treimi dintre români cred că ţara se îndreaptă într-o direcţie greşită.
PSD ar obţine 30,2% din voturi, PNL – 20,1%, AUR – 19,5%, iar partidul Dianei Şoşoacă, S.O.S., ar trece de pragul de 5% necesar intrării în Parlament, dacă duminică ar avea loc alegeri parlamentare, relevă datele celui mai recent sondaj realizat de INSCOP la comanda News.ro. Două treimi dintre cei intervievaţi sunt pesimişti în ceea ce priveşte direcţia în care se îndreaptă lucrurile în România.
”Manifestă optimism în ceea ce priveşte direcţia în care se îndreaptă lucrurile în România mai ales tinerii pănă în 30 de ani, persoanele cu studii superioare, inactivii pasivi, persoanele cu venituri ridicate şi foarte ridicate”, relevă analiza socio-demografică.
Pe o scară de la 1 la 10, în care 1 înseamnă că ”sigur nu” voi merge la vot şi 10 ”sigur da” voi merge la vot, 20,5% dintre români au ales 1, 2,5% au ales 2, 2% au ales 3, 0,9% au ales 4, 7,4% au ales 5, 1,9% au ales 6, 4,6% au ales 7. 6,7% indică 8, 4,5% 9 şi 48% indică 10. 1,1% reprezintă procentul non-răspunsurilor.
Raportat la cei care au exprimat preferinţa pentru un partid din listă, indiferent dacă declară că vin sau nu vin sigur vot (65,2% din total eşantion), 30,2% dintre români ar vota cu PSD, 20,1% cu PNL, iar cu AUR 19,5%.
Pentru USR ar vota 11,9% dintre români, în timp ce SOS ar obţine 5,2% dintre opţiunile de vot.
Pentru UDMR ar vota 4,9% dintre cei care şi-au exprimat o opţiune de vot, iar pentru Pro România 2%.
1,9% dintre cei intervievaţi îşi exprimă opţiunea pentru Partidul Verde, 1,3% pentru PMP, 0,7% pentru PUSL, 0,6% pentru Forţa Dreptei şi 0,3% pentru REPER. 1,3% dintre respondenţi îşi exprimă preferinţa pentru alt partid.
Sondajul de opinie a fost realizat de INSCOP Researc. Datele au fost culese în perioada 20 – 27 noiembrie, prin metoda CATI (interviuri telefonice), prin intermediul chestionarului. Volumul eşantionului simplu, stratificat, este de 1.100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupaţie) pentru populaţia neinstituţionalizată a României, cu vârsta de 18 ani şi peste.
Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2,95 %, la un grad de încredere de 95%.
Adjunctul secretarului general al NATO Mircea Geoană se situează pe primul loc în intenţiile de vot la alegerile prezidenţiale, cu 26,2%, urmat de Marcel Ciolacu, Diana Şoşoacă, George Simion şi Nicolae Ciucă, relevă datele unui sondaj realizat de INSCOP la comanda News.ro. Dacă Geoană nu candidează, primul loc îi revine lui Ciolacu, cu 27,4% din voturi, urmat de Şoşoacă, Simion şi Ciucă. ”Se observă faptul că Diana Şoşoacă şi George Simion concurează pe acelaşi segment de votanţi, ceea ce înseamnă că o creştere a unuia determină automat scăderea intenţiei de vot pentru celălalt”, afirmă directorul INSCOP Research, Remus Ştefureac.
Pe o scară de la 1 la 10, în care 1 înseamnă că ”sigur nu” voi merge la vot şi 10 ”sigur da” voi merge la vot, 13% dintre români au ales 1, 1.7% au ales 2, 1.6% au ales 3, 1.2% au ales 4, 6.2% au ales 5, 2.1% au ales 6, 2.9% au ales 7. 7% indică 8, 6% – 9 şi 57.6% – 10. 0.7% reprezintă ponderea non-răspunsurilor.
În primul scenariu, care repetă măsurătoarea din luna septembrie, lista a inclus următorii potenţiali candidaţi: Mircea Geoană (independent), Marcel Ciolacu (PSD), Diana Şoşoacă (SOS România), George Simion (AUR), Nicolae Ciucă (PNL), Cătălin Drulă (USR), Dacian Ciolos (REPER) şi Kelemen Hunor (UDMR).
Raportat la cei care şi-au exprimat preferinţa pentru un candidat din listă, indiferent dacă declară că vin sau nu vin sigur vot (83.1% din total eşantion), 26.2% dintre alegători ar vota pentru Mircea Geoană (independent) (faţă de 25.3% în septembrie 2023), 20.8% pentru Marcel Ciolacu (PSD) (faţă de 19.5% în septembrie 2023), 14.4% pentru Diana Şoşoacă (SOS) (faţă de 10.1% în septembrie 2023) şi 14% pentru George Simion (AUR) (faţă de 18.7% în septembrie 2023). Pentru Nicolae Ciucă ar opta 12.1% dintre alegători (faţă de 11.2% în septembrie 2023), iar pentru Cătălin Drulă (USR) – 4.2% (faţă de 5.6% în septembrie 2023). Dacian Cioloş (REPER) ar fi ales de 3.9% dinte votanţi (faţă de 4.1% în septembrie 2023), iar Kelemen Hunor (UDMR) de 2.4% (faţă de 2.7% în septembrie 2023). 1.9% spun că ar vota alt candidat (faţă de 2.8% în septembrie 2023).
În scenariul al doilea, lista a inclus următorii potenţiali candidaţi: Marcel Ciolacu (PSD), Diana Şoşoacă (SOS România), George Simion (AUR), Nicolae Ciucă (PNL), Cătălin Drulă (USR), Dacian Ciolos (REPER) şi Kelemen Hunor (UDMR).
Raportat la cei care şi-au exprimat preferinţa pentru un candidat din listă, indiferent dacă declară că vin sau nu vin sigur vot (76.4% din total eşantion), 27.4% dintre alegători ar vota pentru Marcel Ciolacu (PSD), 19.1% pentru Diana Şoşoacă (SOS) şi 18% pentru George Simion (AUR). Pentru Nicolae Ciucă ar opta 14.1% dintre alegători, iar pentru Cătălin Drulă (USR) 7.1%. Dacian Cioloş (REPER) ar fi ales de 6.7% dinte votanţi, iar Kelemen Hunor (UDMR) de 2.7%. 4.9% spun că ar vota alt candidat.
”INSCOP Research a testat două scenarii de vot pentru alegerile prezidenţiale, unul care include doar liderii principalelor partide politice în calitate de candidaţi, iar altul care îl include şi pe Mircea Geoană în calitate de candidat independent alături de liderii politici. Pe măsură ce ne vom apropia de momentul alegerilor prezidenţiale şi se va înmulţi numărul de candidaţi potenţiali, lista persoanelor testate în aceste cercetări sociologice se va modifica în mod corespunzător. Comparativ cu luna septembrie, observăm uşoare creşteri ale intenţiei de vot pentru Mircea Geoană, Marcel Ciolacu şi Nicolae Ciucă, dar şi o creştere mai mare în cazul Dianei Şoşoacă, evoluţie care se corelează cu scăderea intenţiei de vot pentru George Simion. Practic, la fel ca în cazul votului pentru partidele politice, se observă faptul că Diana Şoşoacă şi George Simion concurează pe acelaşi segment de votanţi, ceea ce înseamnă că o creştere a unuia determină automat scăderea intenţiei de vot pentru celălalt”, declară Remus Ştefureac, director INSCOP Research.
Sondajul de opinie a fost realizat de INSCOP Research la comanda News.ro. Datele au fost culese în perioada 20 – 27 noiembrie, prin metoda CATI (interviuri telefonice), prin intermediul chestionarului. Volumul eşantionului simplu, stratificat, este de 1.100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupaţie) pentru populaţia neinstituţionalizată a României, cu vârsta de 18 ani şi peste.
Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2,95 %, la un grad de încredere de 95%.
Snap Market Research Plc: USR scade puternic în sondaje; AUR, BSR şi SOS cumulează 29%. Sondajul, realizat de către Snap Market Research Plc la comanda Asociației ADEVĂR ȘI DREPTATE, aduce în prim-plan o imagine detaliată a stării actuale a opiniei publice în ceea ce privește preferințele politice din România.
Potrivit sondajului, USR înregistrează o prăbușire de peste 6 procente în doar o săptămână, în preferinţele românilor pentru viitoarele alegeri, după ce scandalul corupției implică doi dintre liderii săi de frunte, foștii miniștri ai sănătății, Vlad Voiculescu și Ioana Mihailă, în anchetele DNA, în timp ce partidele suveraniste AUR, BSR și SOS înregistrează o creștere semnificativă , reuşind în tandem să atingă o cotă impresionantă de 29%, relevă un sondaj de opinie național efectuat prin metoda CATI, între 25 și 30 noiembrie 2023.
Cercetarea Snap Market Research Plc a vizat un eşantion de 983 de respondenți cu vârste de 18 ani și peste. Rezultatele, reprezentând o vedere panoramică asupra preferințelor politice ale națiunii au o marjă de eroare de +/-3,5%, la un nivel de încredere de 95%.
Întrebarea-cheie a sondajului a fost ”Pentru ce partid vei vota la următoarele alegeri parlamentare?”. Rezultatele obținute sunt următoarele: PSD – Partidul Social Democrat: 29%, AUR – Alianța pentru Unirea Românilor: 16%, PNL – Partidul Național Liberal: 13%, BSR – Blocul Suveranist Român: 8%, USR – Uniunea Salvați România: 8%, UDMR – Uniunea Democratică a Maghiarilor din România: 6%, PMP – Partidul Mișcarea Populară: 5%, SOS – S.O.S. România: 5%, UNPR – Uniunea Națională pentru Progresul României: 3%, PRO – Pro România: 2%, PUSL – Partidul Umanist Social Liberal: 1% , REPER – Reînnoim Proiectul European al României: 1%, FD – Forța Dreptei: 1%, Alt partid: 1%, Vot nul/alb: 1%.
Analiza rezultatelor arată o conturare treptată a curentului suveranist, parțial motivat de evenimentele recente, care devine o forță ce nu poate fi ignorată în peisajul politic românesc.
PNL, cu fostul prim-ministru Florin Cîțu în centrul unei investigații DNA pentru corupție, și-a păstrat susținerea la 13%.
UNPR înregistrează o creștere semnificativă, ajungând la 3%, după achitarea președintelui Gabriel Oprea de către instanța de justiție.
