Părerea analiștilor în anticiparea primăverii: ”Călin Georgescu va fi interzis la prezidenţiale”, sondaj, după anularea alegerilor, a crescut numărul românilor care vor în NATO.
Călin Georgescu va fi interzis la prezidenţiale, cred analiştii. „Este un pericol extraordinar”.
Susţinătorii şi contestatarii lui Călin Georgescu, uniţi de aceeaşi întrebare. Va candida sau nu, din nou, la prezidenţiale? Deocamdată, Georgescu se judecă la CEDO cu Statul Român pentru reluarea alegerilor într-o finală cu Elena Lasconi. Analiştii politici consideră că CCR ar trebui să-i interzică să mai candideze din cauza discursului radical împotriva NATO şi Uniunii Europene.
„Am afirmat încă din timpul campaniei că sunt deja preşedinte, sunt deja preşedintele României. Iar voi politicienii mărunţi cu jocurile voastre ingrate şi imature nici nu veţi şti ce v-a măturat în această furtună globală!”, a declarat Călin Georgescu.
Cu un astfel de discurs, Călin Georgescu a obţinut peste 2 milioane de voturi la alegerile din noiembrie, anulate printr-o Decizie istorică a Curtii Constituţionale.
„Nu îl vad candidat, dar unii vor să îl susţină, inclusiv din partidele despre care vorbim, pentru că în felul acesta vor să se joace cu pericolul. Cineva care nu este deloc cunoscut, care vine cu un limbaj mesianic, în care promite venirea raiului pe pământ, un asemenea personaj este un pericol extraordinar”, spune Cristian Pîrvulescu, analist politic.
Călin Georgescu se luptă în instanţele din ţară, dar şi la CEDO pentru ca Statul Român să reia alegerile din Turul al II lea, adică o finală între el şi Elena Lasconi.
„Nu am găsit în practica CEDO nicio sentinţă sau hotărâre în privinţa aceasta. La CEDO te poţi adresa numai după ce ai epuizat căile de atac din ţara ta. Nu poate schimba decizia Curţii Constituţionale în niciun caz. Curtea nu face parte din instanţele judecătoreşti, ea nu este o instanţă judecătorească. Nu este supusă nimanui. CCR este o instanţă absolut independentă”, a declarat Augustin Zegrean, fost judecător CCR.
Analiştii politici se aşteaptă că CCR să-l interzică pe Călin Georgescu dacă acesta va încerca să candideze din nou pentru funcţia supremă în Stat, cu aceleaşi argumente care au dus la eliminarea Dianei Şoşoacă din cursa prezidenţială.
„Chiar dacă nu va fi Georgescu şi va fi Simion, nu are nicio importanţă pentru că publicul e acolo, a fost deja sensibilizat şi nu poate fi scos peste noapte din această stare de excitare politică şi socială în care se afla. Atacurile dnei Şoşoacă la ordinea constituţională au fost mult mai puţin grave decât cele pe care în mod zilnic Călin Georgescu le proferează şi le proferează cu o intenţie foarte clară de a crea o stare insurecţională în România”, mai spune Cristian Pîrvulescu, analist politic.
Liderii politici au o poziţie moderată faţă de subiect.
„Nu este problema mea. Nu am ce explicaţii să dau fiindcă eu nu am anulat. Eu nu am anulat nicio alegere. Este o decizie CCR care se pune în aplicare, nu se comentează”, a declarat Marcel Ciolacu, preşedinte PSD.
„Orice candidat care doreşte să candideze la o funcţie trebuie să respecte condiţiile legale, aşa cum spune legea. Pentru sănătatea sistemului democratic este recomandat ca întotdeauna într-o competiţie lucrurile să se tranşeze prin votul cetăţenilor”, a declarat Ilie Bolojan, preşedinte PNL.
Potrivit unor rapoarte ale Serviciilor secrete, Federatia Rusă ar fi declanşat un război hibrid agresiv in România, iar propaganda rusă a manipulat alegatorii pe Tik-Tok şi alte reţele sociale în favoarea lui Călin Georgescu.
Sondajul care îi spulberă planurile lui Călin Georgescu. După anularea alegerilor, a crescut numărul românilor care vor în NATO.
În ultimele 24 de luni și în contextul revenirii lui Donald Trump la Casa Albă, procentajul românilor care resping ieșirea țării noastre din NATO a crescut cu aproape 12 puncte procentuale. În toată această perioadă, candidatul la președinție Călin Georgescu a atacat NATO și prezența României în Alianță. Marți seara, în interviul acordat lui Alex Jones, podcaster-ul american, Georgescu a spus că ”NATO este brațul înarmat al globaliștilor” și că Mark Rutte urmărește să provoace al treilea război mondial din România.
Datele provin dintr-un sondaj realizat de INSCOP Research.
Directorul INSCOP, Remus Ștefureac, a publicat informația în avans pe contul său de Facebook și a anunțat că sondajul complet, care reprezintă „cea mai importantă cercetare sociologică INSCOP din ultimii ani”, va fi publicat la mijlocul săptămânii viitoare.
„Cea mai importantă observație este că frustrările (membrilor societății) nu au legătură cu atașamentul românilor față de UE și NATO.
Acesta a crescut chiar foarte puternic după alegerile prezidențiale ratate.
Director INSCOP: Susținerea pentru prezența României în NATO a crescut după anularea alegerilor prezidențiale.
Agresiunile informaționale au provocat reacția inversă a populației, ceea ce e o dovadă clară de reziliență a populației României.
Pentru că tot l-am văzut astăzi pe reprezentatul celui de-al doilea partid parlamentar vorbind nonșalant și cu declinări propagandistice străine țării despre ieșirea României din NATO dacă populația dorește acest lucru (un subiect absolut fals, parte din războiul informațional deschis, ăla fără perdea, al Rusiei împotrivă coeziunii populațiilor din țările membre NATO): NU, românii NU vor ieșirea din NATO.
Părerea românilor este mai clară ca niciodată. Și când spun ‘ca niciodată’, mă refer la faptul că aproape 90% dintre români resping ideea ieșirii din NATO.
Adică, niciodată nu am avut un nivel de adeziune atât de ridicat al românilor față de organizația Nord-Atlantică.
Cercetarea sociologică a fost realizată INSCOP Research la solicitarea Funky Citizens, datele fiind culese în a doua parte a lunii decembrie 2024, după alegerile prezidențiale ratate.
Ea surprinde opinia românilor cu privire la dinamica ‘european-național’, direcția geopolitică în care ar trebui să meargă România, evoluția atitudinii cu privire la teme precum percepția față de NATO, UE, SUA, Rusia, vulnerabilitatea la dezinformare și conspirații, patriotismul economic etc, într-o perioadă marcată de transformări, frustrări și nemulțumiri profunde ale populației”, a precizat Remus Ștefureac.
